Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 7/2016. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7/2016 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 06-01-2016 în dosarul nr. 7/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:048._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 7/C.
Ședința publică din data de 06.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C.
GREFIER: R. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror O. Ț., din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Pe rol judecarea contestației declarată de contestatorul condamnat C. A., împotriva sentinței penale nr. 2772/11.11.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat: contestatorul condamnat C. A., personal, aflat în stare de detenție, asistat de avocat desemnat din oficiu Cerpaz E., în baza delegației pentru asistență juridică obligatorie pe care o depune la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Apărătorul din oficiu, pune concluzii de admitere a contestației. În continuare, apărătorul arată că persoana condamnată a fost stăruitoare în muncă, a fost recompensat cu suplimentarea unor drepturi, a participat la diverse programe din cadrul penitenciarului și nu are abateri disciplinare. De asemenea, apărătorul apreciază că pedeapsa și-a atins scopul.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea contestației ca fiind neîntemeiată. Raportat la antecedentele penale ale persoanei condamnate, procurorul apreciază că perioada executată până în prezent nu este suficientă pentru a crea convingerea că petentul a înțeles finalitatea instituției liberării condiționate.
Contestatorul condamnat, având personal cuvântul, solicită admiterea contestației.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra contestației, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2772/11.11.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
În baza art. 587 alin.2 C.proc.pen., rap.la art. 59 C.pen 1969, rap. la art. 15 alin 2 din Constituția României, Judecătoria Timișoara a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul C. A., fiul lui N. și N., născut la 14.11.1992 în Reșița, jud. C.-S. CNP_ în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara.
În baza art. 587 alin.2 C. proc. pen., a stabilit termen pentru reînnoirea propunerii sau a cererii după data de 09.03.2016.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. a fost obligat petentul condamnat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 272 alin. 2 C. proc. pen. s-a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 130 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu. (av. D. P.).
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Timișoara a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 06.11.2015 sub nr. de dosar_, petentul condamnat C. A. a solicitat liberarea condiționată din executarea pedepsei pe care o executa in prezent.
În motivarea cererii petentul condamnat a arătat că pe toata perioada detenției a muncit și a participat la activitățile desfășurate în cadrul penitenciarului
În drept cererea nu a fost motivată.
S-a atașat procesului-verbal și o caracterizare întocmită de membrii comisiei care concluzionează că deținutul C. A. a prezentat o conduită adecvată în respectarea normelor mediului carceral, nu a fost sancționat disciplinar, este la prima analiză, concluzionând ca acesta poate beneficia de liberare
Prima instanță a constatat că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea 286/2009 privind Noul Cod Penal care reglementează într-un mod diferit, mai restrictiv (sub aspectul condițiilor de acordare și a obligațiilor ulterioare), instituția liberării condiționate (art. 99 și următoarele din Noul Cod Penal). Analizând prevederile legale în materia liberării condiționate în vigoare la data săvârșirii faptei, prima instanță a reținut că potrivit art. 59 din Codul penal 1969, poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Astfel, prima instanță a făcut aplicarea art. 5 din Noul C.pen. cu privire la legea penală mai favorabilă, analizând condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate, prima instanță a constatat că legea penală mai favorabilă a fost cea a Codului Penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive atât cu privire la condițiile pentru acordarea liberării condiționate cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după dispunerea măsurii liberării condiționate.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma acestor reglementări, Judecătoria Timișoara a reținut următoarele:
Cu privire la fracția de pedeapsă executată petentul: C. A. a fost condamnat de Judecătoria Reșița la pedeapsa de 3 ani și 6 luni (1277 zile) închisoare. Potrivit dispozițiilor art. 59 alin. 1 C. pen. din 1969 și a interpretării Deciziei nr. 67/2007 a ÎCCJ, la momentul judecării propunerii de liberare condiționată, condamnatul trebuia să aibă executată cel puțin 2/3 din pedeapsă, respectiv 851 zile. El a început să execute pedeapsa la 04.11.2013, iar până în data de 10.11.2015 a câștigat și executat 851 zile ( 737 zile efectiv executate si 114 zile ca urare a muncii prestate), astfel că prima instanță a constatat că această condiție legală a fost întrunită.
Din procesul-verbal al comisiei și caracterizarea întocmită condamnatului C. A. a rezultat că în timpul executării pedepsei a desfășurat 114 zile activități lucrative.
În ceea ce privește celelalte condiții prevăzute de lege, prima instanță a reținut că în perioada executării pedepsei, a fost recompensat de 9 ori și nu a fost sancționat.
Totodată, prima instanță a constatat, că participarea la programe și activități educative și de asistență psihosocială organizate la locul de deținere a fost una minimă în raport cu perioada efectiva de timp petrecuta în interiorul locului de detenție, respectiv la 6 programe educaționale și la un program, social. Prin urmare, eforturile depuse de petent nu au putut conduce la concluzia existentei unor dovezi temeinice de îndreptare.
Judecătoria Timișoara a reținut că la acel moment nu se impunea liberarea condiționată a petentului chiar dacă acesta a îndeplinit fracția prevăzută de lege deoarece față de acesta funcțiile pedepsei nu au fost realizate impunându-se ca acesta să-și intensifice eforturile în ceea ce privește formarea unei atitudini de respect față de valorile sociale și ordinea de drept. Totodată din concluzia caracterizării a rezultat că pe parcursul executării pedepsei petentul a prezentat o conduită adecvată raportat la normele penitenciarului și s-a adaptat corespunzător la mediul carceral. Astfel, simpla trecere a timpului nu a putut duce automat la acordarea beneficiului liberării condiționate, în condițiile în care petentul nu s-a evidențiat în vreun fel la locul de deținere, acolo unde ar fi trebuit ca funcțiile pedepsei să fie îndeplinite față de acesta, iar el ar trebui să fie redat societății cu convingerea că se va reintegra și nu va mai încălca ordinea de drept. De asemenea, Judecătoria Timișoara a apreciat că trebuie observat și faptul că există un risc destul de ridicat ca petentul să nesocotească regulile de drept penal în cazul în care nu există garanții certe a unei reeducări a comportamentului acestuia, având în vedere natura faptelor săvârșite de către petent.
În aceste condiții, petentul aflându-se la prima analiză, perioada rămasă de executat din pedeapsă, coroborat cu aspectele reținute mai sus, au făcut ca prima instanță să nu își poată crea convingerea că persoana condamnată nu va comite alte infracțiuni în perioada rămasă până la data expirării pedepsei, respectiv 03.05.2017, motiv pentru care s-a considerat că perioada executată nu a fost suficientă pentru a contura convingerea primei instanțe că pedeapsa aplicată și-a atins scopul vizat de legiuitor.
Pentru aceste considerente, prima instanță, în temeiul art. 587 alin. 2 C.proc.pen., rap. la art. 59 C.pen 1969, rap. la art. 15 alin 2 din Constituția României a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul C. A.. În același timp, având în vedere art. 587 alin.2 C. proc. pen, a fixat termen pentru reînnoirea cererii după data de 09.03.2016.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în termen legal contestatorul condamnat C. A., contestația fiind înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 09.12.2015 sub același număr unic de dosar,_ .
Contestația nu a fost motivată în scris, temeiurile care au stat la baza acesteia fiind dezvoltate oral în fața instanței, în ziua judecății.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor indicate de contestatorul condamnat și sub toate aspectele de fapt și de drept, în condițiile prevăzute de art. 425 ind.1 al.4 C.p.p., rap. la art. 587 al.3 C.p.p., tribunalul apreciază că hotărârea atacată este netemeinică sub aspectul respingerii pe fond a cererii.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 59 V.C.p., cu aplicarea art. 6 C.p., condamnatul poate fi liberat condiționat dacă a executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege, este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Având în vedere faptul că pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, contestatorul condamnat C. A. trebuia să execute 851 de zile de închisoare și luând în considerare concluziile procesului verbal existent la dosar, din care rezultă că până la data de 10.11.2015 a executat această fracție, tribunalul constată că această primă condiție a liberării condiționate este îndeplinită.
Din procesul verbal și din caracterizarea făcută condamnatului de către Penitenciarul Timișoara, depuse la dosar, se pot reține aspecte care să dovedească atât comportamentul celui condamnat în timpul executării pedepsei închisorii, cât dovezile de îndreptare a acestuia.
Se reține că pe parcursul executării pedepsei contestatorul condamnat a fost repartizat pentru executarea pedepsei în regim deschis. Se reține, de asemenea, că pe parcursul executării pedepsei a prezentat o conduită adecvată, în acord cu normele penitenciare, adaptându-se corespunzător la mediul carceral, nefiind sancționat disciplinar, dar fiind recompensat cu suplimentarea unor drepturi de 9 ori, a participat la programe de reintegrare socială, a participat la activități productive începând cu luna martie 2014 și până în prezent în interiorul/exteriorul locului de deținere. Activitățile productive fiind desfășurate inclusiv în regim de voluntariat.
Legiuitorul a stabilit ca la analiza oportunității liberării condiționate a unui deținut, instanța să țină seama și de antecedentele sale penale tocmai pentru a constata dacă scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 V.C.p., a fost realizat prin intermediul eventualelor pedepse aplicate anterior.
Din procesul verbal al comisiei, reiese că petentul nu are antecedente penale.
Pentru aceste considerente, în baza art. 425 ind.1 al.7 pct. 2 lit. b C.p.p., va admite contestația declarată de contestatorul condamnat C. A. împotriva sentinței penale nr. 2772/11.11.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, va desființa sentința penală contestată și rejudecând cauza:
În baza art. 587 C.p.p., va admite cererea de liberare condiționată formulată de contestatorul condamnat C. A., în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara.
Va dispune liberarea condiționată a contestatorului condamnat de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 976/2013 emis de Judecătoria Reșița în baza sentinței penale nr. 443/2013, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Va atrage atenția contestatorului condamnat asupra dispozițiilor art. 61 V.C.p., privind revocarea liberării condiționate.
În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar în baza art.272 al.2 C.p.p., va dispune plata sumei de 130 lei din fondul MJLC către Baroul T., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 425 ind.1 al.7 pct. 2 lit. b C.p.p., rap. la art. 587 C.p.p., admite contestația declarată de contestatorul condamnat C. A., fiul lui N. și N., născut la 14.11.1992 în Reșița, jud. C.-S. CNP_, împotriva sentinței penale nr. 2772/11.11.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală contestată și rejudecând cauza:
În baza art. 587 C.p.p., admite cererea de liberare condiționată formulată de contestatorul condamnat C. A., în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara.
Dispune liberarea condiționată a contestatorului condamnat de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 976/2013 emis de Judecătoria Reșița în baza sentinței penale nr. 443/2013, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Atrage atenția contestatorului condamnat asupra dispozițiilor art. 61 V.C.p., privind revocarea liberării condiționate.
În baza art. 275 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În baza art.272 al.2 C.p.p., dispune plata sumei de 130 lei din fondul MJLC către Baroul T., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.01.2016.
PREȘEDINTE, D. C. | GREFIER, R. M. |
Red. D.C. / Tehnored. R.M.
3 ex., 1 ex. s.m., 1 ex. .
Prima instanță: Judecătoria Timișoara – Judecător: L. D.
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
