Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 111/2016. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 111/2016 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 111/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:048._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 111 C..
Ședința publică din data de 08.02.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. H.
GREFIER: M. V.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul T. a fost reprezentat de procuror O. Ț..
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de contestatorul-condamnat V. F. V. împotriva sentinței penale nr. 3308/30.12.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, având ca obiect cererea de liberare condiționată.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul-condamnat V. F. V., aflat în stare de detenție, personal și asistat de apărător din oficiu, avocat C. C., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă azi, în ședință publică
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care, nemaifiind alte cererii de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă părților cuvântul asupra contestației formulate.
Apărătorul din oficiu al contestatorului-condamnat, avocat C. C., având cuvântul, solicită admiterea contestației și, în consecință, admiterea cererii de liberare condiționată, arătând că a îndeplinit fracția de pedeapsă prevăzută de lege.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată, apreciind că acesta nu poate beneficia de liberare condiționată, întrucât a mai beneficiat de o liberare condiționată și are antecedente penale. De asemenea, mai arată că a fost sancționat disciplinar și nu a participat la programe de reintegrare.
Contestatorul-condamnat V. F. V., având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației.
Declarând dezbaterile închise, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra contestației, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 3308/30.12.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._, instanța, în temeiul art.587 al.1 C.pr.pen., raportat la art. 59 al.1 C.pen.din 1969, cu aplicarea art. 15 alin. 2 din Constituția României, respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată cu privire la petentul condamnat V. F. V., fiul lui I. și D., născut la data de 23.06.1984, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, în executarea pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 267/2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara, mandat de executare a pedepsei nr. 340/2015 emis de Judecătoria Timișoara. În temeiul art. 587 al.2 C.pr.pen. a fixat termen pentru rediscutarea cererii după data de 15.06.2016.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din examinarea modificărilor dispozițiilor legale privitoare la liberarea condiționată introduse prin Legea nr. 286/2009 privind Codul penal rezultă că au fost înăsprite condițiile de acordare a liberării condiționate, fiind adăugată condiția îndeplinirii integrale a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, obligarea condamnatului la respectarea unor măsuri de supraveghere dacă restul neexecutat este de 2 ani sau mai mare.
În decizia nr. 214/1997 Curtea Constituțională a reținut că în cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se creează de la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei. Având în vedere că petentul a fost condamnat pentru fapte săvârșite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal instanța va face aplicarea art. 15 alin. 2 din Constituția României, în privința liberării condițonate fiind mai favorabil Codul penal din 1969.
Din procesul-verbal al comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată nr. J2/_/22.12.2015 rezultă că persoana condamnată a început executarea pedepsei la data de 21.10.2014, ca aceasta urmează să expire la data de 20.10.2016, pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 548 zile, condiție îndeplinită în cazul de față, condamnatul executând un număr de 549 zile, din care 29 zile se considera executate ca urmare a muncii prestate si 92 zile arest preventiv.
Petentul condamnat este recidivist, a mai fost liberat condiționat o data, și se află la prima analiză.
Instanța a reținut că la dosarul cauzei a fost depusă și o caracterizare privind comportamentul condamnatului pe perioada detenției, din cuprinsul acesteia rezultând că pe parcursul executării pedepsei petentul condamnat a prezentat un comportament inadecvat la normele mediului carceral. A fost sancționat disciplinar pentru nerespectarea regulamentului de ordine interioară și pentru lovire deținut și nu a fost recompensat. Nu a participat la programele de reintegrare socială, cu excepția a două programe de scurtă durată. A fost selecționat sa defasoare activitati productive în interiorul locului de deținere în perioada aprilie-octombrie 2015, ulterior refuzând munca.
Propunerea Comisiei a fost în sensul respingerii cererii de liberare condiționată, cu stabilirea unui termen de rediscutare după data de 20.10.2016.
Instanța a constatat că petentul condamnat a mai fost condamnat o data pentru infracțiunea de tâlhărie și liberat condiționat o data. Astfel, deși îndeplinește condițiile privitoare la executarea fracției necesare din pedeapsă, antecedentele sale penale, in special faptul ca a mai fost o data liberat condiționat, afectează posibilitatea de a putea obține liberarea condiționată.
Legiuitorul a stabilit ca la analiza oportunității liberării condiționate a unui deținut instanța să țină seama și de antecedentele sale penale, tocmai pentru a constata dacă scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.pen. din 1969, a fost realizat prin intermediul eventualelor pedepse aplicate anterior.
Petentul condamnat a fost sancționat de doua ori și se va reține faptul că acesta nu a fost nici recompensat, astfel că nu există dovezi de îndreptare, fata de perseverența infracțională a acestuia. Instanța a apreciat că pedeapsa nu și-a atins scopul, acela ca petentul să nu mai săvârșească noi infracțiunii, astfel că durata din pedeapsa aplicată executată până în prezent, chiar dacă depășește două treimi, nu este suficientă să îndeplinească scopul pedepsei, acela de prevenție si corecție, fiind justificată și necesară executarea în continuare a pedepsei de către petentul condamnat.
Instanța a reținut că instituția liberării condiționate constituie un stimulent pentru orice condamnat, inclusiv pentru cei cu antecedente penale și cu sancțiuni disciplinare aplicate, de a avea o bună conduită în perioada detenției și de a depune eforturi pentru reintegrarea socială, motiv pentru care în temeiul art. 587 al.2 C.pr.pen. cererea va putea fi reînnoită după data de 15.06.2016, acest termen fiind suficient pentru ca petentul să dea dovezi de îndreptare, să se implice în activități productive și să participe la programele de reintegrare socială.
Împotriva acestei sentințe a formulat o contestație, în termenul prevăzut de lege, condamnatul V. F. V., dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 14.01.2016, sub același număr de dosar, respectiv_ .
Contestația nu a fost motivată în scris, temeiurile care au justificat introducerea acesteia fiind dezvoltate doar oral.
Examinând sentința contestată atât prin prisma motivelor invocate oral, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul costată că prezenta contestație este nefondată, sentința Judecătoriei Timișoara fiind temeinică și legală.
În mod corect prima instanță a arătat că, potrivit dispozițiilor art.59 din Codul penal din 1969, liberarea condiționată poate fi acordată dacă sunt îndeplinite anumite condiții, respectiv condamnatul să fi executat o parte din pedeapsă, în timpul executării pedepsei el să fi fost stăruitor în muncă și să fi dat dovezi temeinice de îndreptare.
Având în vedere faptul că pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, numitul V. F. V. trebuia să execute 548 zile închisoare, și luând în considerare concluziile procesului verbal existent la dosar, din care rezultă că până la data de 22.12.2015 condamnatul executase această fracțiune de pedeapsă, în mod corect prima instanță a constatat că această primă condiție a liberării condiționate este îndeplinită.
Pe de altă parte, Judecătoria Timișoara a avut în vedere și caracterizarea conduitei condamnatului pe timpul executării pedepsei, din care rezultă că aceasta a fost folosit la muncă pe diferite perioade de timp (având astfel câștigate un număr de 29 de zile închisoare), astfel că în mod corect prima instanță a constatat că și condiția referitoare la stăruința în muncă este întrunită în prezenta cauză.
Însă, luând în considerare antecedentele penale ale condamnatului și comportamentul acestuia din timpul executării pedepsei, numitul V. F. V. beneficiind anterior de instituția liberării condiționate în cursul lunii decembrie 2012 și fiind sancționat disciplinar de două ori, fără a dovedi ulterior că a înțeles să renunțe la săvârșirea unor fapte antisociale, și tribunalul, la fel ca și prima instanță, constată că timpul scurs până în prezent nu este suficient pentru a asigura reeducarea condamnatului, astfel încât, nefiind îndeplinită cerința privind dovezile temeinice de îndreptare, soluția de respingere a cererii de liberare condiționată apare ca fiind întemeiată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.4251 alin.7 pct.1 lit.b C.p.p. contestația declarată în cauză va fi respinsă ca nefondată, urmând ca persoana condamnată să fie obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge contestația formulată de condamnatul V. F. V., fiul lui I. și D., născut la data de 23.06.1984, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, împotriva s.p. nr. 3308/30.12.2015 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._, ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă condamnatul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata sumei de 130 lei din fondurile MJ către Baroul T. reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. H. M. V.
RED. R.H./TEHNORED. M.V./15.02.2016
4 EX/2 .>
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 65/2016.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 98/2016.... → |
|---|
