Revocare control judiciar. Art.213 alin. 6 NCPP. Decizia nr. 134/2016. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 134/2016 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 16-02-2016 în dosarul nr. 134/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBTIM:2016:048._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 134/C.
Ședința camerei de consiliu din data de 16.02.2016
Completul constituit din:
JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI: S. L.
Grefier: E. M.
Pe rol se află judecarea contestației declarată de contestatorul inculpat N. R. S., împotriva încheierii penale nr. 15 din data de 11.02.2016 pronunțată de Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu a răspuns contestatorul inculpat N. R. S. ( aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar) - asistat de apărători aleși – B. V. și N. Z., ambii din cadrul Baroului T., conform împuternicirilor avocațiale aflate la dosar.
Ministerul Public –P. de pe lângă Tribunalul T. este reprezentat de procuror L. Brindescu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se depun la dosar împuterniciri avocațiale de către av. B. V. și N. Z..
Avocat B. V. pentru inculpatul contestator depune la dosar, în probațiune, următoarele înscrisuri:
- copia deciziei penale nr. 47/20.01.2016 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, privind pe inculpata N. D. F.;
Procurorul depune la dosar următoarele înscrisuri:
-Note de ședință cu referire la contestația formulată de inculpatul N. R. S.;
- adresa nr. SC2016-_/05.02.2016, emisă de Municipiul Timișoara - Direcția tehnică – Serviciul Transport și Siguranța Circulației – Biroul Transport;
- adresa nr. SC2014-_/05.05.2014 emisă de Municipiul Timișoara - Direcția tehnică – Serviciul Transport și Siguranța Circulației – Biroul Transport;
- adresa nr. 5944/05.02.2016 emisă de DGFP Timișoara ;
- copia sentinței civile nr. 8154/23.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara – secția a II a civilă în dosar nr._ ;
- copia ordonanței de clasare din data de 19.01.2015 emisă în dosar nr. 8416/P/2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.
Nemafiind alte cereri de susținut sau excepții de invocat, judecătorul de drepturi și libertăți acordă cuvântul asupra contestației de față.
Avocat B. V. pentru inculpatul contestator N. R. S. solicită admiterea contestației, desființarea hotărârii primei instanțe și în rejudecare, admiterea cererii de revocare a măsurii controlului judiciar pentru argumentele expuse în scris, în cerere, arătând că activitatea pe care o desfășura firma inculpatului era de natură comercială, iar măsura preventivă a controlului judiciar a fost dispusă în mod nelegal. Din ansamblul probator existent la dosar reiese că nu există vreo probă sau indiciu temeinic din care să rezulte că inculpatul a săvârșit infracțiunea de șantaj, activitatea prestată de firma inculpatului fiind una economică și fiscalizată. Totodată, arată că au fost efectuate diverse sesizări cu privire la activitatea desfășurată de inculpat, fiind adresate către diverse instituții publice ale statului, iar răspunsul acestora a fost că este o problemă de drept civil, iar nu una de drept penal.
Același apărător mai arată că procurorul de caz, în urmă cu un an s-a pronunțat cu privire la o faptă identică cu cele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală în prezentul dosar și a dat o soluție de clasare, apreciind că activitatea desfășurată nu întrunește elementele infracțiunii de șantaj și nici al altei infracțiuni, pentru că dacă s-ar presupune că ar fi vorba de o infracțiune de șantaj, procurorul ar fi fost obligat ca în temeiul art. 311 C.p.p., să dispună schimbarea încadrării juridice și continuarea urmării penale. Pentru aceste motive și având în vedere că nu există nici un temei pentru instituirea unei astfel de măsuri preventive, precum și faptul că necesitatea ei nu a fost dovedită în speța de față, apreciază că fapta nu este imputabilă inculpatului, nefiind incidente prevederile art. 202 C.p.p.
Avocat N. Z. pentru inculpatul contestator, în completare, solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, arătând că prin toate documentele depuse azi la dosar, parchetul se contrazice și se depun probe doar în defavoarea inculpatului. Totodată, arată că activitatea firmei inculpatului a fost fiscalizată și autorizată, existau case de marcat ambulante, iar statul percepea impozite pe aceste sume. Totodată, solicită a se constata că nu a existat intenția de a se desfășura o activitate infracțională, iar din punctul său de vedere se poate dispune revocarea măsurii controlului judiciar dispus față de inculpat.
Procurorul, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p., rap. la art. 204 C.p.p., solicită respingerea ca nefondată a contestației și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii primei instanțe, apreciind că potrivit prevederilor art. 242 alin. 1 C.p.p. trebuie să se constate dacă temeiurile care au determinat luarea unei măsuri preventive au încetat ori au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea măsurii. Totodată, menționează că o simplă părere a Tribunalului T. exprimată într-o decizie nu este de natură să ducă la revocarea măsurii preventive a controlului judiciar, iar în lipsa unei împrejurări noi nu se impune a fi revocată această măsură.
În replică, avocat B. V. pentru contestatorul – inculpat, arată că din punctul său de vedere nu trebuie să existe împrejurări noi pentru a fi ridicată această măsură, considerând că măsura este nelegală și ar trebui ridicată.
Contestatorul inculpat, N. R. S., având personal cuvântul arată că și-a respectat obligația ce i-a fost impusă, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea.
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI
Deliberând constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 15 din 11.02.2016, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în temeiul art. 242 alin. 1 și 5 C. proc. pen., s-a respins cererea inculpatului N. R. S., fiul lui G. și M., născut în data de 19.08.1969, în mun. Timișoara, domiciliat în Timișoara, ., ., jud. T., CNP_, cetățean român, fără antecedente penale, cercetat pentru săvârșirea unui număr de 16 infracțiuni concurente de șantaj, prev. de art. 207 alin.1 și alin. 3 C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin.1 C. pen., de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar, dispuse prin încheierea penală nr. 7/15.01.2016 a Judecătoriei Timișoara.
În temeiul art. 275 alin. 2 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul N. R. S. la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 04.02.2016 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr._, cererea inculpatului N. R. S., formulată prin avocat, în baza art. 242 alin. 1 și 5 Cod procedură penală, prin care a solicitat revocarea măsurii controlului judiciar dispusă prin încheierea penală nr. 7 din data de 15.01.2016, pronunțată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ .
Analizând actele și înscrisurile de la dosar, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 7/15.01.2016 a Judecătoriei Timișoara s-a dispus respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara cu privire la inculpatul N. R. S., dispunându-se, totodată, luarea măsurii preventive a controlului judiciar, pe o durată de 60 zile.
În motivarea soluției, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat existența unor suspiciuni rezonabile privind săvârșirea a 16 infracțiuni de șantaj reținute în sarcina inculpatului, constând în aceea că în perioada martie 2015 - ianuarie 2016, ar fi pus la dispoziția angajaților aflați în parcarea de pe . din Timișoara dispozitivele de blocare a roților, autoutilitarele pentru ridicarea autoturismelor parcate pe locurile închiriate de societățile pe care le reprezintă, casa de marcat, pentru ca pe autoturismele persoanelor vătămate să fie montate dispozitivele de blocare a roților de către angajații societăților al căror administrator este, în scopul de a dobândi, în mod injust, un folos patrimonial constând în taxa de deblocare/de ridicare/de depozitare a autovehiculelor.
Judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat însă că măsura preventivă necesară și proporțională cu acuzațiile aduse este cea a controlului judiciar și nu arestul preventiv.
Încheierea menționată a rămas definitivă prin necontestarea acesteia de către inculpat.
Conform art. 242 alin. 1 C. proc. pen., măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reținerii și arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Potrivit alineatului 5 al aceluiași articol, cererea de revocare sau înlocuire amăsurii preventive formulată de inculpat se adresează, în scris, judecătorului de drepturi și libertăți, judecătorului de cameră preliminară sau instanței de judecată, după caz.
Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că cererea de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar formulată de inculpatul N. R. S. nu este întemeiată, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 242 alin. 1 C. proc. pen.
Astfel, ca temei al cererii sale, inculpatul a invocat nelegalitatea hotărârii prin care s-a dispus măsura controlului judiciar, susținând că nu au existat probe sau indicii temeinice pentru dispunerea unei măsuri preventive, or acest motiv ce reprezintă, în fapt, o critică de legalitate adusă încheierii penale nr. 7/15.01.2016 nu poate fi primit în acest moment procesual ca motiv de revocare a controlului judiciar.
Orice cauză de nelegalitate sau netemeinicie a încheierii din 15.01.2016 existentă la momentul pronunțării acesteia trebuia invocată pe calea contestației împotriva acestei hotărâri, în termenul de 48 ore de la pronunțarea soluției.
De asemenea, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că inculpatul N. R. S. nu a invocat împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii controlului judiciar, cererea de revocare fiind întemeiată pe aceleași considerente expuse la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă. Totodată, se constată că temeiurile avute în vedere la dispunerea măsurii nu au încetat, în cauza aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara fiind continuate cercetările față de inculpat.
Pe de altă parte, faptul că Tribunalul T. nu a menținut măsura controlului judiciar față de inculpata N. D. nu poate conduce în mod automat la aprecierea că măsura preventivă dispusă față de inculpatul N. S. este nelegală, căci orice măsură preventivă se apreciază raportat nu numai la circumstanțele reale, ci și la circumstanțele personale ale inculpatului (se reține în încheierea Tribunalului că inculpata N. D. era administrator de drept al celor două societăți comerciale, fără însă a coordona, în fapt, activitatea acestora, lucru realizat de inculpatul N. R. S.).
Având în vedere considerentele expuse mai sus, precum și faptul că, în acest moment procesual, în care se desfășoară, în continuare, activități de urmărire penală în cauză privindu-l pe inculpatul N. R. S., măsura preventivă a controlului judiciar apare ca necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, judecătorul de drepturi și libertăți a respins cererea de revocare a măsurii controlului judiciar formulată de inculpatul N. R. S..
Împotriva acestei încheieri în termenul prevăzut de lege a declarat contestație inculpatul I. R., cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 15.02.2016, sub același număr unic de dosar, 1950 /325/2016. Cererea nu a fost motivată în scris, ci doar susținută oral în fața judecătorului de drepturi și libertăți.
Examinând încheierea penală contestată atât prin prisma motivelor invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, judecătorul de drepturi și libertăți constată că încheierea Judecătoriei Timișoara este temeinică și legală, contestația fiind neîntemeiată.
Astfel, din analiza actelor și lucrărilor de urmărire penală până în momentul formulării cererii de revocare a măsurii controlului judiciar reiese că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă (așa cum este definită această noțiune în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul existenței unor date și informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil că inculpatul a săvârșit o infracțiune) privind săvârșirea de către inculpatul N. R. S. a 16 infracțiuni de șantaj, constând în aceea că în perioada martie 2015 - ianuarie 2016, ar fi pus la dispoziția angajaților aflați în parcarea de pe . din Timișoara dispozitivele de blocare a roților, autoutilitarele pentru ridicarea autoturismelor parcate pe locurile închiriate de societățile pe care le reprezintă, casa de marcat, pentru ca pe autoturismele persoanelor vătămate să fie montate dispozitivele de blocare a roților de către angajații societăților al căror administrator este, în scopul de a dobândi, în mod injust, un folos patrimonial constând în taxa de deblocare/de ridicare/de depozitare a autovehiculelor.
În sarcina inculpatului a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea a 16 infracțiunii de șantaj prevăzute de art. 207 alin. 1, alin. 3 C.pen.
Având în vedere prevederile art. 202 alin. 1 C.p.p. în mod corect JDL din cadrul Judecătoriei Timișoara a apreciat că măsura controlului judiciar este necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia - buna desfășurare a procesului penal - și proporțională cu gravitatea faptelor reținut în sarcina inculpatului.
În acest sens sunt avute în vedere împrejurările și din modul de comitere a faptelor, precum și numărul infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.
În ceea ce privește susținerile inculpatului, în sensul că activitatea desfășurată de acesta are caracter comercial, JDL din cadrul Tribunalului T. apreciază că există suficiente indicii, în acest moment procesual, pentru a caracteriza activitatea inculpatului ca având caracter penal: cererea de autorizare a activității de blocare/ridicare/transport/depozitare a vehiculelor a fost respinsă de Primăria Municipiului Timișoara, cu motivarea că doar poliția rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă, iar ridicarea și depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se realizează de către administrații publice locale sau de către administratorul drumului public, după caz; faptele reținute nu privesc activități prestate în baza unor contracte de prestări servicii, ci activități constând în blocarea/ridicarea vehiculelor parcate de persoanele vătămate pe locurile de parcare închiriate de . SRL și . situate pe . din Timișoara; inculpatul a fost sancționat contravențional pentru montarea pancartelor pe . din Timișoara, fiind amplasate ilegal.
Față de cele de mai sus, în baza art. 4251 al.7 pct.1 lit.b C.p.p., rap. la art. 204 C.p.p., se va respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul N. R. S. împotriva încheierii penale nr. 15 din data de 11.02.2016 pronunțată de Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara în dosar nr._ .
În baza art. 275 al.2 C.p.p. se va obliga contestatorul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat în contestație.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 4251 al.7 pct.1 lit.b C.p.p., rap. la art. 204 C.p.p., respinge ca nefondată contestația declarată de inculpatul N. R. S., fiul lui G. și M. născut la data de 19.08.1969 în Timișoara, jud. T., CNP_, domiciliat în Timișoara, ., . jud. T. împotriva încheierii penale nr. 15 din data de 11.02.2016 pronunțată de Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara în dosar nr._ .
În baza art. 275 al.2 C.p.p., obligă contestatorul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat în contestație.
Definitivă.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu, azi, 16.02.2016, ora 17.00.
Judecător de drepturi și libertăți,
S. L.
Grefier,
E. M.
Red.A.S./Tehnored.E.M. / 2 ex./22.02.2016
Prima instanță: Jud. Timișoara – jud. G. G. R.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Încheierea nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 153/2016.... → |
|---|
