Abuz în serviciu, conflict de interese, fals în înscrisuri, spălare de bani

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal

Tribunalul BOTOŞANI Sentinţă penală nr. 19 din data de 24.10.2017

Cod ECLI ECLI:RO:TBBTO:2017:

Operator de date cu caracter personal nr. 8354

Dosar nr. XXXX/40/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOȘANI

SECȚIA PENALĂ

Ședința publică din xx.xx.xxxx

PREȘEDINTE -

GREFIER -

Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava - reprezentat de:

PROCUROR -

SENTINȚA PENALĂ NR. XX

La ordine pronunțarea asupra acțiunii penale privind rechizitoriul nr.XX/P/2013 din xx.xx.xxxx al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava, prin care au fost trimiși în judecată, în stare de libertate inculpații:

1. A. C. V., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38, alin. 1 din Codul penal.

2. T. A. N., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal,

- înșelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 și alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38, alin. 2 din Codul penal.

3. A. B.-V., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal;

- înșelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 și alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal:

- participație improprie la infracțiunea de spălare a banilor, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raporta la art. 29, alin. 1, lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată;

- spălare a banilor, prev. de art. 29, alin. 1, lit. c din Legea nr. 656/2002 republicată, toate cu aplicarea art. 38, alin. 1 și 2 din Codul penal.

4. H. M. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29, alin. 1, lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată.

5. M. D.-O. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

6. C. A. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de xx.xx.xxxx, susținerilor părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când lipsă de timp în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra acțiunii penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, se reține că prin rechizitoriul nr.XX/P/2013 din xx.xx.xxxx al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților:

1. A. C. V., fiul lui M.-E. și A., născut la data de xx.xx.xxxx, în mun. Suceava, jud. Suceava, cu domiciliul în mun. Botoșani, Str. X, nr.Y, jud. Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX, fost viceprimar al Municipiului Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu modif. și complet. ulterioare, rap. la art. 297, alin. 1 din Codul penal, constând în aceea că în perioada noiembrie -decembrie 2011, a desfășurat activități în calitate de președinte al comisiei de evaluare a ofertelor privind atribuirea de către Municipiul Botoșani a contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" în vederea determinării membrilor din comisie de a declara admisibilă și apoi de a declara câștigătoare oferta depusă de S.C. X S.R.L. Șcheia, cunoscând faptul că societatea a fost înființată de fratele său în cursul lunii octombrie 2011 și că datele prezentate nu sunt reale, cu scopul final de a obține pentru el și pentru fratele său A. B. V. sumele aferente acestui contract, împrejurare în care Primăria municipiului Botoșani a fost sancționată prin aplicarea unei corecții financiare de 100 % din valoarea contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" pentru încălcarea de către S.C. X S.R.L. Șcheia a clauzelor contractuale și de către inculpatul A. C. V. a prevederilor legale privind conflictul de interese, cauzându-se prin acestea un prejudiciu bugetului Primăriei municipiului Botoșani în cuantum de 2.241.620,91 lei.

- conflict de interese, prevăzută de art. 301 Cod penal, constând în aceea că a participat la luarea deciziei, în perioada noiembrie - decembrie 2011, în calitate de viceprimar al Municipiului Botoșani și președinte al comisiei de evaluare a ofertelor, de acordare a contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. X din xx.xx.xxxx, în valoare de 1.849.230,40 lei fără TVA, societății S.C. X S.R.L. Șcheia, cunoscând că societatea a fost înființată de fratele său, iar lucrările urmau a fi subcontractate și societăților deținute de el și fratele său, inculpatul A. B. V., toate cu aplicarea art. 38, alin. 1 din Codul penal.

2. T. A. N., fiul lui G. și E., născut la data de xx.xx.xxxx, în com. Hudești, jud. Botoșani cu domiciliul în sat Șcheia, Str. X, nr. Y, com. Șcheia, jud. Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX - fost administrator și asociat al S.C. X S.R.L. Șcheia, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- participație improprie la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prev. de art. 52, alin. 3 Cod penal raportat la art. 181, alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu modif. și complet. ulterioare, constând în fapta de a se prezenta la sediul Primăriei municipiului Botoșani cu oferta S.C. X S.R.L. Șcheia pe care a depus-o și susținut-o în fața comisiei de evaluare, cunoscând că a fost semnată în fals de inculpatul A. B. V. și fără a cunoaște datele înscrise în formularele de ofertă, deși deținea în mod legal calitatea de administrator a societății, de a accepta întocmirea de către inculpatul A. B. V. de înscrisuri în numele societății pe care o administra și de a le folosi și depune ulterior la Primăria municipiului Botoșani pentru a obține sume de bani din bugetul UE, ca parte a finanțării din contractul "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. X din xx.xx.xxxx, toate acestea cu scopul de a obține fără drept suma de 903.879,40 lei alocată din bugetul UE contractului menționat, în contul S.C. X S.R.L. Șcheia, fără ca beneficiarul fondurilor de investiții să cunoască situația de fapt reală,

- participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal, constând în fapta de a se prezenta la sediul Primăriei municipiului Botoșani cu oferta S.C. X S.R.L. Șcheia pe care a depus-o și susținut-o în fața comisiei de evaluare, cunoscând că a fost semnată în fals de inculpatul A. B. V. și fără a cunoaște datele înscrise în formularele de ofertă, deși deținea în mod legal calitatea de administrator a societății, de a accepta întocmirea de către inculpatul A. B. V. de înscrisuri în numele societății pe care o administra și de a le folosi și depune ulterior la Primăria municipiului Botoșani pentru a obține sume de bani din bugetul național, ca parte a finanțării din contractul "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. X din xx.xx.xxxx, toate acestea cu scopul de a obține fără drept suma de 1.247.353,57 lei alocată din bugetul național contractului menționat, în contul S.C. X S.R.L. Șcheia, fără ca beneficiarul fondurilor de investiții să cunoască situația de fapt reală,

- înșelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 și alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, constând în fapta de a se prezenta la sediul Primăriei municipiului Botoșani cu oferta S.C. X S.R.L. Șcheia pe care a depus-o și susținut-o în fața comisiei de evaluare, cunoscând că a fost semnată în fals de inculpatul A. B. V. și fără a cunoaște datele înscrise în formularele de ofertă, deși deținea în mod legal calitatea de administrator a societății, de a accepta întocmirea de către inculpatul A. B. V. de înscrisuri în numele societății pe care o administra și de a le folosi și depune ulterior la Primăria municipiului Botoșani pentru a obține sume de bani din bugetul local, ca parte a cofinanțării din contractul "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. X din xx.xx.xxxx, toate acestea cu scopul de a obține fără drept suma de 90.387,94 lei alocată din bugetul local contractului menționat, în contul S.C. X S.R.L. Șcheia, fără ca beneficiarul lucrărilor, Primăria municipiului Botoșani, să cunoască situația de fapt reală, toate cu aplicarea art.38, alin.2 Cod penal.

3. A. B.-V., fiul lui M.-E. și A., născut la data de xx.xx.xxxx, în mun. Botoșani, cu domiciliul în mun. Botoșani, Str. X, nr. Y, jud. Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- participație improprie la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 52, alin. 3 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, ,constând în fapta de a întocmi oferta în numele S.C. X S.R.L. Șcheia înscriind în fals cu ocazia completării Formularului 18 din ofertă reprezentând lista cu personalul cheie angajat în contract, 8 persoane desemnați ca experți, arătând astfel că ar fi angajați ai S.C. X S.R.L. Șcheia, a înscris în Formularul 17, în fals, că societatea avea în anul 2011 un număr de 10 angajați, dintre care 1 cu funcție de conducere, în Formularul 23 - Declarație privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici și mijlocii a S.C. X S.R.L. Șcheia, , a consemnat, în fals, cu privire la exercițiu financiar de referință 2011, în care este menționat numărul mediu de salariați 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro și active totale de 20.000 Euro, precum și fapta de a întocmi cu date nereale, și în baza unor documente ce au fost semnate în fals sau care conțineau date nereale, aplicațiile de plată de la nr. 1 la numărul 9, pe care le-a depus la Primăria municipiului Botoșani, beneficiarul contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. X din xx.xx.xxxx cu scopul de a obține pentru sine, prin intermediul S.C. X S.R.L. Șcheia, suma de 903.879,40 lei alocată din bugetul UE, fără ca beneficiarul fondurilor să cunoască situația de fapt reală

- participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal constând în fapta de a întocmi oferta în numele S.C. X S.R.L. Șcheia înscriind în fals cu ocazia completării Formularului 18 din ofertă reprezentând lista cu personalul cheie angajat în contract, 8 persoane desemnați ca experți, arătând astfel că ar fi angajați ai S.C. X S.R.L. Șcheia, a înscris în Formularul 17, în fals, că societatea avea în anul 2011 un număr de 10 angajați, dintre care 1 cu funcție de conducere, în Formularul 23 - Declarație privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici și mijlocii a S.C. X S.R.L. Șcheia, a consemnat, în fals, cu privire la exercițiu financiar de referință 2011, în care este menționat numărul mediu de salariați 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro și active totale de 20.000 Euro, precum și fapta de a întocmi cu date nereale, și în baza unor documente ce au fost semnate în fals sau care conțineau date nereale, aplicațiile de plată de la nr. 1 la numărul 9, pe care le-a depus la Primăria municipiului Botoșani, beneficiarul contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. X din xx.xx.xxxx cu scopul de a obține pentru sine, prin intermediul S.C. X S.R.L. Șcheia, suma de 1.247.353,57 lei alocată din bugetul național contractului menționat, fără ca beneficiarul fondurilor să cunoască situația de fapt reală

- înșelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 și alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, constând în fapta de a întocmi oferta în numele S.C. X S.R.L. Șcheia înscriind în fals cu ocazia completării Formularului 18 din ofertă reprezentând lista cu personalul cheie angajat în contract, 8 persoane desemnați ca experți, arătând astfel că ar fi angajați ai S.C. X S.R.L. Șcheia, a înscris în Formularul 17, în fals, că societatea avea în anul 2011 un număr de 10 angajați, dintre care 1 cu funcție de conducere, în Formularul 23 - Declarație privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici și mijlocii a S.C. X S.R.L. Șcheia a consemnat, în fals, cu privire la exercițiu financiar de referință 2011, în care este menționat numărul mediu de salariați 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro și active totale de 20.000 Euro, precum și fapta de a întocmi cu date nereale, și în baza unor documente ce au fost semnate în fals sau care conțineau date nereale, aplicațiile de plată de la nr. 1 la numărul 9, pe care le-a depus la Primăria municipiului Botoșani, beneficiarul contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. X din xx.xx.xxxx cu scopul de a obține pentru sine, prin intermediul S.C. X S.R.L. Șcheia, suma de 90.387,94 lei din bugetul local, fără ca beneficiarul lucrărilor, Primăria municipiului Botoșani, să cunoască situația de fapt reală;

- participație improprie la infracțiunea de spălare a banilor, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raporta la art. 29, alin. 1, lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, constând în determinarea contabilei S.C. X S.R.L. Șcheia, S. A. R., să efectueze plăți din contul S.C. X S.R.L. către S.C. Y S.R.L. Botoșani și S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, necunoscând că sumele de bani astfel transferate provin din comiterea unei infracțiuni și fără a putea avea reprezentarea obiectivului urmărit de către inculpat, cu scopul de a ascunde proveniența lor și pentru a se putea sustrage de la urmărirea penală, în condițiile în care inculpatul nu deținea nici o calitate în cadrul S.C. X S.R.L. Șcheia.

- spălare a banilor, prev. de art. 29, alin. 1, lit. c din Legea nr. 656/2002 republicată, constând în fapta de a dobândi suma de 1.019.695,53 lei (170.000 lei transferată de SC X SRL în contul S.C. A S.R.L. Botoșani, 490.136,33 lei transferată de SC X SRL în contul S.C. Y S.R.L. Botoșani, 359.559,20 lei transferată de SC X SRL în contul S.C. Z Y S.R.L. Botoșani în beneficiul inculpatului H. M.) reprezentând plăți efectuate de Primăria municipiului Botoșani către SC X SRL, în derularea Contractului de servicii "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. X/xx.xx.xxxx, transferate prin virament bancar din contul SC X SRL în conturile SC S.C. Y S.R.L. Botoșani, S.C. Z Y S.R.L. Botoșani și S.C. A S.R.L. Botoșani, prin ridicări de numerar efectuate personal din contul SC A SRL, și prin remiterea sumelor ridicate în numerar de inculpatul H. M. din conturile SC Y SRL și SC Z Y SRL, sume de bani obținute din comiterea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de art. 52, alin. 3 Cod penal raportat la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, participație improprie la infracțiunea de obținere ilegală de fonduri, prev. de art. 52, alin. 3 din Codul penal raportat la art. 306 din Codul penal și înșelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 și alin. 2 din Codul penal, toate cu aplicarea art. 38, alin. 1 și 2 din Codul penal.

4. H. M. , fiul lui I. și A., născut la data de xx.xx.xxxx, în com. Ungureni, jud. Botoșani, cu domiciliul în mun. Botoșani, Str. X, nr. Y, jud. Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29, alin. 1, lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată constând în fapta de a transfera sume de bani din contul S.C. Z Y S.R.L. Botoșani în contul S.C. Y S.R.L. Botoșani, precum și în contul S.C. B S.R.L. Botoșani, din contul SC Y Srl în contul personal cu titlul de retragere aport asociat, să ridice în numerar sumele din contul personal și contul SC Y SRL, și să le remită inculpatului A. B.-V. cunoscând că aceste sume provin din comiterea unei infracțiuni contra intereselor financiare ale UE, cu scopul de a ascunde originea ilicită a acestor sume de bani și în scopul acordării sprijinului inculpatului A. B. V. de a se sustrage urmăririi penale.

5. M. D.-O., fiul lui A. și L., născut la data de xx.xx.xxxx, în mun. Suceava, județul Suceava, cu domiciliul în mun. Suceava, Str. X nr. Y, jud. Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal constând în fapta de a consemna, în rapoartele de audit din datele de xx și xx.xx.xxxx, întocmite în baza cererii de certificare a S.C. X S.R.L. Șcheia, date nereale, cu privire la activitatea acestei societăți, a dotărilor și a procedurilor ce au fost implementate, cu scopul de a acorda în timpul cel mai scurt certificările ISO 9001:2008 și ISO 14001:2005, iar urmare a datelor nereale înscrise în raportul de audit fiind eliberate de către S.C D S.R.L. Suceava certificatele de conformitate.

6. C. A. (fostă S.), fiica lui M. și E., născută la data de xx.xx.xxxx, în mun. Miercurea Ciuc, jud. Harghita, cu domiciliul în mun. Suceava, Str. X, nr.Y, Bl. Z, sc. T, ap. U, jud. Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal constând în fapta de a semna în calitate de membru al echipei de audit rapoartele întocmite de inculpatul M. D. O., în data de xx.xx.xxxx și xx.xx.xxxx, fără a participa la activitatea de audit propriu-zisă și fără a evalua datele înscrise în cuprinsul acestora, documente ce au stat la baza emiterii certificatelor ISO 9001:2008 și ISO 14001:2005 de către S.C D S.R.L. Suceava.

Prejudiciul cauzat nu a fost recuperat.

Situația de fapt mai sus menționată se susține din actele și probele administrate în cauză la urmărirea penală, cuprinse în unsprezece volume ale dosarului cauzei.

Totodată, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al fiecărui inculpat, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.

În legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile, aplicabilă fiecărui inculpat, rechizitoriul a menționat următoarele:

La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr.286/2009 privind Noul Cod Penal și având în vedere că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților A. C.-V. , A. B.-V., T. A. N., M. D.-O. și C. A. au fost săvârșite sub imperiul Vechiului Cod Penal, au fost săvârșite sub imperiul Vechiului Cod Penal, analizând comparativ în temeiul art.5 din Noul Cod Penal încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina acestora, apreciez următoarele:

În cazul inculpatului A. C.-V. s-a constatat că vechea reglementare penală este mai favorabilă întrucât în cazul aplicării a două pedepse cu închisoarea se putea aplica pedeapsa cea mai grea care putea fi sporită cu un spor maxim de până la 5 ani în condițiile în care actualul cod penal prevede obligativitatea aplicării unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite; de asemenea observăm că noua reglementare a majorat minimul pedepsei aplicabile în cazul infracțiunii de conflict de interese de la 6 luni la un an.

În cazul inculpatului A. B.-V. s-a constatat că actualul cod penal reprezintă legea mai favorabilă din următoarele considerente:

Limita pedepsei maxime aplicabile pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma prev. de art. 244 alin.2 a fost redusă de la 15 ani la 5 ani;

Fapta care realizează elementul material al infracțiunii de obținere ilegală de fonduri prev. de art. 306 alin.1 Cod penal pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani în vechea reglementare era incriminată în conținutul infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin.2 Cod penal pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani.

În cazul inculpatului T. A. N. s-a constatat că actualul cod penal reprezintă legea mai favorabilă din următoarele considerente:

Limita pedepsei maxime aplicabile pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma prev. de art. 244 alin.2 a fost redusă de la 15 ani la 5 ani;

În cazul inculpaților C. A. și M. D.-O. s-a constatat că este mai favorabilă vechea reglementare penală care prevedea pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă comparativ cu pedeapsa aplicabilă în prezent închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Dată fiind valoarea prejudiciului cauzat fondurilor comunitare, 903.879,40 lei, sub limita valorii de 2.000.000 lei prevăzută în cuprinsul art. 183 Cod penal care definește noțiunea de ,,consecințe deosebit de grave";, în dispozitivul rechizitoriului nu se va mai reține forma agravată a infracțiunii prev. de art. 18 ind.1 alin.3 din Legea nr.78/2000.

Prin același rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei privind pe S.C. D. S.R.L. Suceava, CUI: XXXXXXXX, atribuit în data de xx.xx.xxxx, număr de ordine în Registrul Comerțului: J33/XXX/2002, atribuit in data de xx.xx.xxxx, Sediu social: Municipiul Suceava, Str. X, nr. Y, județul Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, conform art. 16 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, întrucât fapta nu a fost comisă de o persoană juridică și nu există probe că această persoană a săvârșit infracțiunea.

În detaliu, spre soluția de clasare rechizitoriul a arătat că a data de xx.xx.xxxx s-a dispus prin Ordonanță punerea în mișcare a acțiunii penale față de persoana juridică S.C. D S.R.L. Suceava sub aspectul comiterii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal.

Din actele de urmărire penală a rezultat că rapoartele de audit au fost întocmite de auditorii externi, inculpații M. D. O. și C. A., în baza contractului încheiat cu S.C. D S.R.L. Suceava, aceștia fiind în fapt cei desemnați să evalueze în vederea certificării conform standardele ISO sistemele implementate de S.C. X S.R.L. Șcheia.

În baza rapoartelor întocmite de auditori, S.C. D S.R.L. Suceava, organismul autorizat pentru certificarea privind respectarea standardelor, a emis certificatele ISO 9001:2008 și ISO 14001:2005 pentru S.C. X S.R.L. Șcheia.

Cu ocazia audierii în calitate de inculpat a reprezentantului S.C. D S.R.L. Suceava, administratorul R. M. a declarat că fapta pentru care este cercetată societatea sa nu a fost comisă de aceasta. În fapt, rapoartele de audit în vederea certificării S.C. X S.R.L. Șcheia cu privire la cele două domenii de activitate au fost întocmite de auditori externi, ce nu sunt angajați ai societății, responsabilitatea cu privire la cele consemnate revenindu-le în mod exclusiv acestora. S.C. D S.R.L. Suceava nu avea decât obligația de a verifica concordanța dintre cele constatate de echipa de audit și concluzia la care au ajuns experții, în vederea finalizării activității de certificare.

Din analiza actelor de urmărire penală și a înscrisurilor la care se face referire rezultă că auditorul specialist M. D. O. a fost cooptat în vederea colaborării cu S.C. D S.R.L. Suceava prin contractul de prestări servicii nr. XXXX din xx.xx.xxxx, atașat la declarația reprezentantului societății, iar inculpata C. A. a fost angajată prin contractul individual de muncă nr. XXXXXX din xx.xx.xxxx, în calitate de director tehnic.

Rapoartele de audit întocmite în vederea certificării ISO a activității S.C. X S.R.L. Șcheia, din xx.xx.xxxx și xx.xx.xxxx au fost întocmite de inculpatul M. D. O. și au fost semnate de acesta și de inculpata C. A., în calitate de auditori. C. A. a exercitat și atribuțiile de director tehnic al S.C. D S.R.L. Suceava verificând documentația de specialitate predată de T. V., cea care a întocmit-o, iar apoi a exercitat atribuțiile de auditor, fiind desemnat membru în echipa de audit.

Inculpatul M. D. O. a fost desemnat ca auditor șef în cadrul echipei de verificare, motiv pentru care avea obligația de a conduce această activitate. Datele nereale înscrise în rapoartele de audit, așa cum au fost prezentate la capitolul privind obținerea certificării ISO de către S.C. X S.R.L. Șcheia, au fost consemnate de inculpatul M. D. O.. Rapoartele de audit astfel întocmite, au fost semnate de auditorii, în nume personal, fără a fi confirmat de unul dintre angajații S.C. D S.R.L. Suceava și fără a purta ștampila societății pentru autenticitate.

S.C. D S.R.L. Suceava deși are calitatea de organism de certificare privind standardele și emite documentele în acest sens, nu avea obligația de a verifica datele înscrise de auditori, întocmirea rapoartelor de audit fiind atributul exclusiv al auditorilor, care trebuie să își desfășoare activitatea în mod independent și obiectiv. Organismul de acreditare a analizat datele menționate ca fiind constatate la solicitantul certificării, S.C. X S.R.L. Șcheia, apoi a emis certificatele ISO, în baza acestor constatări.

S.C. D S.R.L. Suceava nu a avut reprezentarea datelor înscrise în fals și în baza celor constatate a dispus măsura ce rezulta în mod concret, respectiv emiterea certificatelor ISO în cele două domenii, managementul calității și protecția mediului.

În sensul celor arătate mai sus s-a impus clasarea cauzei privind comiterea de către inculpata S.C. D S.R.L. Suceava a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din Codul penal, în temeiul art. 327, lit. b din Codul de procedură penală și art. 315, alin. 1, lit. b din Codul de procedură penală rap. la art. 16, alin. 1, lit. c din Codul de procedură penală, întrucât fapta nu a fost comisă de persoana juridică.

În detaliu, pentru persoanele fizice trimise în judecată, în rechizitoriu s-a reținut că la data de xx.xx.xxxx Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava s-a sesizat din oficiu cu privire la existența în cauză a unor indicii privind săvârșirea de către reprezentanții S.C. E. S.R.L. Botoșani și S.C. F. S.A. Botoșani a unor fapte prev. de Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, privind utilizarea fondurilor alocate de la bugetul U.E. cu ocazia lucrărilor de reabilitare a rețelei termice din mun. Botoșani. Sesizarea a fost înregistrată sub numărul XX/VIII/1/2013 și au fost efectuate verificări pentru lămurirea aspectelor sesizate. La data de xx.xx.xxxx a fost aprobată înregistrarea cauzei în registrul lucrărilor penale, fiind înregistrată sub numărul XX/P/2013.

Urmare a solicitării formulate prin adresa nr. XX/P/2013 din xx.xx.xxxx, Guvernul României - Departamentul pentru Lupta Antifraudă a sesizat, la data de xx.xx.xxxx, DNA - Serviciul Teritorial Suceava cu privire la existența unor indicii referitoare la săvârșirea unor infracțiuni, indicii rezultate în urma acțiunii de control a proiectului "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoșani pentru perioada 2009 -2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice", finanțat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, al cărui beneficiar a fost Municipiul Botoșani.

În cuprinsul actelor de sesizare se arăta că în cadrul proiectului "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoșani pentru perioada 2009 -2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice" au fost încheiate mai multe contracte de lucrări publice, în unele dintre acestea existând interese personale ale managerului de proiect și directorului tehnic al S.C. F. S.R.L. Botoșani, D. I., precum și ale viceprimarului Municipiului Botoșani, A. C. V..

Departamentul pentru Lupta Antifraudă a sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la existența infracțiunilor de conflict de interese comisă de A. C. V., a infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei comisă de A. B. V. și a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă de M. D. și C. A..

S-a arătat că situația de fapt dedusă judecății își are izvorul în Programul operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu) implementat sub aspectul finanțării pentru beneficiarul municipiul Botoșani, implementare având în concret în vedere axa prioritară nr. 3 din program privind:

"Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai afectate de poluare", care presupune în sine:

- instalarea a două noi unități de co-generare a energiei electrice și termice - motoare termice de câte 4 MW fiecare;

- instalarea a două cazane noi de apă fierbinte tip CAF 45 Gcal/h fiecare;

- reabilitarea și modernizarea instalațiilor auxiliare existente;

- reabilitarea și modernizarea integrală a rețelelor de transport;

- reabilitarea și modernizarea parțială a rețelelor de distribuție;

- conștientizarea opiniei publice, asistență tehnică și supervizare.

În acest sens s-a încheiat contractul de finanțare nr. X care a fost semnat în data de xx.xx.xxxx între Ministerul Mediului și Pădurilor, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Mediu, și Municipiul Botoșani, în calitate de Beneficiar, în baza Ordinului de finanțare nr. X din xx.xx.xxxx al Ministrului Mediului și Pădurilor.

Contractul de finanțare prevedea inițial un termen de 34 luni de la semnarea acestuia, pentru finalizarea proiectului, respectiv până la data de xx.xx.xxxx.

Valoarea totală pentru care a fost semnat Contractul de finanțare a fost de 155.730.583 RON, fără TVA, din care 147.944.054 RON, fără TVA, reprezenta finanțare nerambursabilă, iar 7.786.529 RON, fără TVA, contribuția beneficiarului.

S-a arătat că acest contract a fost modificat prin mai multe acte adiționale încheindu-se în baza lui contracte de achiziție publică.

Pentru derularea contractului s-a arătat că a fost înființată de inculpați Societatea Comercială X S.R.L. Șcheia, județul Suceava, care a obținut sprijinul unei alte societăți denumite G S.R.L. Șcheia și care ulterior a obținut certificările de tip ISO necesare derulării proiectului.

Rechizitoriul a arătat în detaliu cum s-au derulat procedurile de licitație cu implicarea acestei societăți și a alAY, după analizarea ofertelor societatea devenind eligibilă și încheindu-se în continuare contractul privind asistența tehnică și supervizarea lucrărilor cu luarea în considerație a unei oferte în valoare de 1.849.230,40 lei, fără TVA, contractul de servicii având numărul X din xx.xx.xxxx, conținând toate clauzele necesare derulării.

S-a arătat în cuprinsul rechizitoriului cum au fost fiecare dintre inculpații trimiși în judecată, implicați în derularea procedurilor, cum s-au derulat lucrările din contractul încheiat cât și plățile dintre părți și a altor persoane implicate, indicându-se la filele 83 - 109, mijloacele de probă care stau la baza situație de fapt pentru care inculpații sunt trimiși în judecată, cuprinse în cele XI volume ale cauzei.

În concret s-a arătat că pentru derularea finanțării de mai sus Municipiul Botoșani, în calitate de Beneficiar, a încheiat șase contracte de achiziție publică pentru realizarea obiectivelor propuse, trei contracte pentru servicii și trei pentru execuție, după cum urmează:

1. Contractul de servicii "Asistență tehnică pentru Managementul Proiectului" nr. xx.xx.xxxx/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. H S.A. Atena Grecia (lider) - S.C. I S.R.L. Iași (asociat), cu subcontractant S.C. JS.R.L. Botoșani în valoare de 5.499.771,31 lei, fără TVA;

2. Contractul de servicii "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. X S.R.L. Șcheia în valoare de 1.849.230,40 lei, fără TVA, care stă la baza prezentei cauze.

3. Contractul de servicii "Servicii de audit" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu SC K SRL București în Valoare de 14.000 RON fără TVA;

4. Contractul de lucrări "Demolare, demontare CAF2, CAF3 de 100 Gcal/h și Cazanele de abur nr. 1 și nr. 2 de 105 t/h din CET Botoșani" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. L S.R.L. Botoșani (lider) - S.C. M S.R.L. Botoșani (asociat) în valoare de 5.950.000 lei, fără TVA;

5. Contractul de lucrări "Implementare proiect la sursa CET Botoșani" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din SC E. SRL Botoșani (lider) S.C. N S.R.L. Botoșani (asociat), cu subcontractant S.C. O S.R.L. București, în valoare de 63.629.969 lei, fără TVA, despre care se face vorbire în cadrul laturii civile a cauzei de către partea civilă Municipiul Botoșani.

6. Contractul de lucrări "Implementare proiect reabilitare rețele de termoficare în municipiul Botoșani" nr. X din xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. E. S.R.L. Botoșani (lider) - SC N SRL Botoșani (asociat) - S.C. L S.R.L. Botoșani (asociat) - S.C. P S.A. Timișoara (asociat), cu subcontractant S.C. Q SRL Iași, în valoare de 55.779.935,71 lei fără TVA.

De asemenea rechizitoriul a fost structurat pe capitole pentru a se conferi situației de fapt o structură logică, după cum urmează:

Aspecte privind certificarea ISO:

Instanța constată că certificatele ISO sunt standarde pentru sistemele de management ale calității.

Rechizitoriul arată că în România activitatea de Certificare ISO se desfășoară în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 39/1998, aprobata prin Legea nr. 335/2002, privind activitatea de standardizare națională în România, în timpul derulării contractului din prezenta cauză fiind în vigoare, O.U.G nr.34/2006, privind achizițiile publice și H.G. nr.925/2006, privind Normele de aplicare ale acestei Ordonanțe, în prezent abrogate prin O.U.G. nr. 98/2016 și H.G. nr.325/2016.

Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publica, a contractelor de concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de servicii, face referire la partea de Certificare ISO.

";Art. 177 (1) Operatorii economici au dreptul de a prezenta certificate emise de către o autoritate publică competentă sau de către un organism de drept public sau privat, care respecta standarde europene de certificare, pentru demonstrarea îndeplinirii unor criterii de calificare si selecție formulate în conformitate cu prevederile art. 176.

(2) Autoritatea contractanta nu are dreptul de a impune candidaților/ofertanților obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceștia din urma având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerințe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerințe. Autoritatea contractanta are dreptul de a solicita, daca se consideră necesar, clarificări sau completări ale documentelor prezentate.";

";PARAGRAFUL 6 - Standarde de asigurare a calității.

Art. 191 În cazul în care solicita prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin care se atesta faptul ca operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calității, autoritatea contractantă trebuie să se raporteze la sistemele de asigurare a calității bazate pe seriile de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea.

Art. 192 În conformitate cu principiul recunoașterii reciproce, autoritatea contractanta are obligația de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

Art. 193 În cazul în care operatorul economic nu deține un certificat de calitate, astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă, aceasta din urma are obligația de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate confirma asigurarea unui nivel corespunzător al calității.

PARAGRAFUL 7 - Standarde de protecție a mediului

Art. 194 În cazul în care solicita ca demonstrarea măsurilor prevăzute la art. 188 alin. 2 lit. f) si alin. 3 lit. e) să se realizeze prin prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin care se atesta faptul ca operatorul economic respecta anumite standarde de protecție a mediului, atunci autoritatea contractanta trebuie sa se raporteze:

a) fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic si Audit (EMAS);

b) fie la standarde de gestiune ecologica bazate pe seriile de standarde europene sau internaționale în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislația comunitară ori cu standardele europene sau internaționale privind certificarea.

Art. 195 În conformitate cu principiul recunoașterii reciproce, autoritatea contractanta are obligația de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.

Art. 196 În cazul in care operatorul economic nu deține un certificat de mediu, astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă, aceasta din urmă are obligația de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura in care probele/dovezile prezentate confirma asigurarea unui nivel corespunzător al protecției mediului.";

Certificarea este un proces prin care o organizație este evaluată conform cerințelor unui anumit standard (ISO 9001) si care are ca rezultat final obținerea unui certificat de conformitate cu cerințele standardului față de care organizația dorește să se certifice. Certificarea cuprinde următoarele faze:

1) Evaluarea documentației sistemului de management al calității al firmei si conformitatea acesteia cu standardul ISO (manualul calității, proceduri etc.);

2) Auditul de evaluare la sediul firmei, efectuat de un auditor extern desemnat de Organismul de Certificare. Rezultatele auditului se includ intr-un Raport de Audit (despre care este vorba în prezența cauză);

3) Evaluarea dosarului firmei de către Organismul de Certificare, în vederea luării deciziei cu privire la acordarea certificării;

4) Acordarea certificării;

5) Audituri de supraveghere.

Un organism de certificare este o entitate juridica, de preferință cu capital privat (pentru a asigura independența deciziilor de certificare față de client ) și care este capabilă să evalueze dacă o organizație îndeplinește cerințele unui anumit standard, în baza căruia organizația dorește sa obțină certificarea.

Rechizitoriul a reținut că în perioada implementării proiectului și în perioada organizării procedurilor de achiziție publică în cadrul acestui proiect beneficiarul era condus de primarul Municipiului Botoșani F. C. M. și de viceprimarul A. C. V..

În data de xx.xx.xxxx, Municipiul Botoșani în calitate de Autoritate Contractantă, a inițiat, prin publicarea anunțului de participare nr. X, procedura de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de servicii "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" cu o valoare estimată de 2.990.023 RON fără TVA, criteriul de atribuire fiind "prețul cel mai scăzut".

Prin Dispoziția nr. X/xx.xx.xxxx a Primarului Municipiului Botoșani, F. C. M. a fost învestită comisia de evaluare a ofertelor constituită din:

1. C. V. A. (viceprimar) - președinte

2. P. V. (consilier mediu) - membru

3. M. G.(șef Serviciu Contabilitate) - membru

4. D. A.(consilier Achiziții) - membru

5. C. M. (consilier Achiziții) - membru

6. V. C. (consilier tehnic) - membru

7. B. M. (consilier juridic) - membru

8. C. N.(consilier Investiții) - membru de rezervă

9. L. C.(consilier juridic) - membru de rezervă

10. M. C.(consilier Achiziții) - membru de rezervă.

Până la termenul limită de depunere a ofertelor, respectiv xx.xx.xxxx, ora 1000, au fost depuse două oferte, astfel: Asocierea formată din SC R SRL București (lider) - S.C. S S.A. București (asociat) și S.C. X S.R.L. Șcheia, cu terț susținător S.C. IMPEX S.R.L. Suceava.

În continuare rechizitoriul a reținut următoarele:

Înființarea S.C. X S.R.L. Șcheia

Rechizitoriul a arătat că în contextul derulării activităților pentru implementarea Proiectului "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoșani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice" inculpații frații A. C. V. și A. B. V. au hotărât să participe la procedura de achiziție publică a contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" prin utilizarea unei societăți interpuse, care să le reprezinte interesele și la care să fie asociat o persoană de încredere din județele învecinate, Iași sau Suceava.

În cadrul discuțiilor purtate de cei doi inculpați și în prezența lui H. M., apropiat al acestora, s-a vehiculat ideea apelării la T. A. N., persoană pe care aceștia o cunoștea din relațiile economice desfășurate de cei doi prin intermediul S.C. Y S.R.L. Botoșani și S.C. T S.R.L. Botoșani cu societatea S.C. U S.R.L. Suceava - administrată de acesta. În plus, H. M. avea o relație de prietenie cu T. A. N. dezvoltată din perioada studenției.

Pentru punerea în aplicare a acestei intenții, H. M. a luat legătura cu T. A. N., în municipiul Suceava, pentru a-i solicita sprijinul în vederea înființării unei societăți comerciale care să participe la licitația publică organizată de Primăria municipiului Botoșani. Discuțiile au fost purtate în prezența martorei S. A. R..

H. M. a transmis solicitarea inculpaților A. C. V. și A. B. V. lui T. A. N., context în care acesta și-a arătat mirarea cu privire la cadrul legal și motivul pentru care nu participă cu una dintre societățile lor la această licitație. Ideile analizate în cadrul discuțiilor de către inculpații A. B. V. și A. C. V. au fost transmise în cadrul acestei prime discuții și lui T. A. N., respectiv că nu pot participa ei în mod direct deoarece A. C. V. este viceprimar al Municipiului Botoșani, că este legală și posibilă cooptarea unei societăți care să ofere experiența similară necesară în domeniul consultanței.

Pentru punerea în practică a inițiativei s-a stabilit ca A. B. V. să îl contacteze pe T. A. N. pentru stabilirea detaliilor. Ulterior inculpatul A. B. V. l-a apelat pe T. A. N. și au stabilit să se întâlnească la domiciliul celui din urmă, din comuna Șcheia, județul Suceava.

Cu privire la această întâlnire, T. A. N. a declarat la data de xx.xx.xxxx, în calitate de martor:

"Ulterior am fost sunat de A. B. care a venit la mine acasă. Am discutat cu privire la oportunitatea înființării unei societăți comerciale în numele meu, pentru a participa la licitație pentru o lucrare de consultanță la Primăria municipiului Botoșani. …

Am întrebat dacă licitația este legală, având în vedere că A. C. era viceprimar, și mi-a răspuns că este legală.

Am discutat despre faptul că această consultanță va fi asigurată de niște experți, dar nu am intrat în amănunte. Mi-a mai spus doar că se va întâlni cu toți acești experți pentru a analiza proiectul cu scopul de a stabili prețul ce va fi depus în ofertă. Ulterior am aflat că se află și el pe lista acelor experți, iar S.C. V S.R.L. Botoșani este deținută de el.

Mă interesasem între timp și am aflat că prestările de servicii de consultanță se pot furniza doar de către experți autorizați și agreați de beneficiar, astfel că eu nu mi-am pus întrebări privind legalitatea efectuării lucrărilor, după eventuala adjudecare a lucrărilor.

A. B. mi-a spus el va suporta toate costurile de înființare a societății.

Eu am văzut ca o oportunitate faptul că pot înființa o societate de consultanță și să particip la o licitație pe care să o pot adjudeca fără experiență similară, doar cu susținere în acest sens, fiind un domeniu de activitate la care eu mă gândisem anterior și chiar intenționam să mă implic și în acest domeniu.(Vol.VI, filele nr. 13-16)

Pentru efectuarea formalităților de înființare a societăți, dar și pentru că T. A. N. nu putea deține calitatea de unic asociat la o altă societate comercială, S. A. R. a fost solicitată să participe ca asociat în cadrul societății ce urma a se înființa. Aceasta a depus toate diligențele pentru înființarea și obținerea Codului Unic de Înregistrare la Registrul Comerțului.

Martora confirmă starea de fapt prezentată de T. A. N.:

"În acest context, în anul 2011, în timp ce mă aflam cu T. A. N. în autoturism, acesta a fost sunat de fost coleg de facultate, H. M., din mun. Botoșani, cu care a stabilit să se întâlnească pentru a purta o discuție.

Am participat la această discuție, deoarece T. A. N. nu cunoștea subiectul ei, în care H. M. i-a propus să înființeze o societate, deoarece este o lucrare la Botoșani și astfel să poată participa la licitația respectivă.

Ulterior s-a stabilit ca societatea să aibă ca obiect de activitate asistența tehnică și alte activități legate de aceasta, cod CAEN 7112.

Eu nu am fost foarte atentă la ce s-a discutat atunci, dar ca și concluzie am reținut că A. B. ar fi propus ca T. A. N. să înființeze o societate, pe care să o administreze el, pentru a putea participa la licitație, de asigurarea condițiilor participare la achiziția publică se va ocupa A. B., iar propunerea a fost transmisă prin H. M. deoarece acesta se cunoștea mai bine cu T. A. N.. Cred că H. M. s-a exprimat la modul că o să îi rămână și lui "de un borș";.

Știu că la aceea dată societatea administrată de H. M., S.C. Y S.R.L. Botoșani, era în lista de clienți a S.C. W S.R.L. Suceava, astfel că cei doi colaborau din punct de vedere comercial.

După această discuție, T. A. N. m-a întrebat dacă sunt de acord să fiu asociat cu el, în cazul în care se va demara procedura de înființare a unei societăți, așa cum s-a discutat cu H. M., deoarece el fiind asociat unic și administrator la S.C. W S.R.L. Suceava nu poate deține aceste calități la încă o societate. Am acceptat să primesc părți sociale în această firmă, fără a mă gândi care sunt implicațiile.

Nu știu dacă între A. B. și T. A. N. a existat o discuție înainte de înființarea S.C. X S.R.L. rețin că demersurile au fost inițiate imediat și s-a grăbit obținerea documentelor de înființare și autorizare pentru a putea participa la procedura de achiziție din mun. Botoșani.

Am discutat cu T. A. N. care mi-a spus că o să fiu contactată de cineva, care îmi va da detaliile necesare pentru înființarea societății. Această discuție a avut loc pe fondul atribuțiilor pe care eu le aveam ca angajat al societății deținute de T. A. N.. La un moment dat am fost sunată de A. B., nu știu cine i-a dat numărul meu de telefon, care mi-a spus să merg la Registrul Comerțului pentru a face rezervarea pentru înființarea societății, mi-a comunicat numele, respectiv X, precum și ce alte demersuri mai am de întreprins.

Faptul că inculpatul A. B. V. este cel care a ales numele este confirmat și de datele obținute în urma efectuării percheziție informatice asupra laptop-ului personal, ce a fost ridicat de la domiciliu. În cadrul fișierului au fost identificate mai multe variante de nume, antet, logo și ștampila societății. (Vol. VIII , filele nr. 70-381 )

S.C. X S.R.L. Șcheia, este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului Suceava sub nr. J33/XXX/2011, are atribuit CUI XXXXXXXX, la data de xx.xx.xxxx, iar certificatul de înregistrare al societății nr. XXXXXXXX a fost emis la data de xx.xx.xxxx și eliberat la data de xx.xx.xxxx. Activitatea principală a firmei este catalogată cod CAEN 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legată de acestea.

Asociații societății sunt T. A. N. și S. A. R., primul având și calitatea de administrator.

Situația de fapt conturată conduce la concluzia certă că inculpatul A. B. V. este cel care s-a preocupat de înființarea societății, de toate aspectele pentru finalizarea urgentă a procedurilor de autorizare și certificare necesare participării la procedura de achiziție publică, chiar și de alegerea numelui. Tot lui i-au fost transmise actele de înființare a societății pentru a le avea la dispoziție în scopul întocmirii documentelor din oferta ce urma a fi depusă în cadrul procedurii organizată de Primăria municipiului Botoșani.

Inculpatul A. C. V. a fost implicat în înființarea S.C. X S.R.L. Șcheia și a dorit să obțină contractul "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" prin participarea la procedura de achiziție publică organizată de Primăria municipiului Botoșani, reprezentată de comisia de evaluare al cărei președinte era, încă din vara anului 2011.

În acest sens, în luna mai sau iunie 2011 inculpatul A. C. V. l-a contactat pe martorul U. E. căruia i-a propus să colaboreze cu o persoana "V."; într-un colectiv tehnic în domeniul termoenergetic. Martorul și-a dat acceptul stabilind cu inculpatul să fie contactat ulterior.

În luna septembrie sau octombrie 2011, martorul U. E. a fost contactat din nou de inculpatul A. C. V., care l-a solicitat la sediul S.C. E. S.R.L. de pe Str. X. vis-a-vis de Autogara "AA";, unde i-a propus să colaboreze cu "V."; la o firmă privată pentru participarea la o licitație având ca obiect reabilitarea rețelei de termoficare a municipiului Botoșani. Martorul l-a refuzat de această dată din cauza problemelor medicale (vol.VI filele 55-58 )

De asemenea, inculpatul A. C. V. l-a contactat pe martorul I. V. și i-a solicitat să fie inclus în proiectul de reabilitare termică a orașului, deoarece fratele său, A. B., dorește să participe și el la procedura de achiziție publică. Martorul i-a predat inculpatului A. C. V. documentele de calificare profesională și un CV. (vol. VI , filele nr. 149-150 )

Toate aceste aspecte converg spre ideea că inculpatul A. C. V. a stabilit și premeditat cu inculpatul A. B. V. înființarea S.C. X S.R.L. Șcheia, prin care să fie obținut contractul "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele". A. B. V. urma a fi cel care se va ocupa efectiv de derularea lucrărilor tehnice.

Obținerea sprijinului S.C. G S.R.L. Șcheia

Scopul înființării S.C. X S.R.L. Șcheia a fost acela de a obține contractul "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele". Pentru aceasta societatea trebuia să își asigure sprijinul unei societăți, care scriptic, să ofere sprijin pentru îndeplinirea condiției de experiență similară.

În scopul respectării condițiilor financiare și tehnice și fără a avea o calitate oficială în cadrul S.C. X S.R.L. Șcheia, inculpatul A. B. V. s-a preocupat de găsirea unui terț susținător la depunerea ofertei financiare și tehnice. În aceste condiții l-a contactat, prin intermediul martorului C. I., pe martorul I. G. S., administratorul S.C. G S.R.L. Suceava, pe care a reușit să îl convingă să-i acorde susținerea tehnică și financiară.

Aspectele privind demersurile depuse de inculpatul A. B. V. sunt confirmate și prin declarația de martor a numitului T. A. N., care arată că, după discuția preliminară purtată cu inculpatul A. B. V., acesta s-a grăbit pentru a se deplasa spre sediul S.C. G S.R.L., din aceeași localitate cu domiciliul său: "Eu am dorit să știu dacă nu este necesară experiența similară, iar el mi-a spus că pentru această licitație se acceptă susținerea unui agent economic care are această experiență, el spunând că v-a trebui să meargă să discute cu reprezentanții S.C. G S.R.L., ei având experiență similară.…

Discuția inițială cu B. A. nu a fost foarte lungă deoarece acesta se grăbea să ajungă la G.";

Martorul C. I. a arătat că nu își amintește dacă a solicitat o susținere tehnică și financiară pentru unul dintre frații A., dar o asemenea solicitare este posibil să o fi efectuat, fiind o practică uzuală la nivelul societăților comerciale.

Pentru obținerea susținerii financiare C. I. l-a contactat pe martorul I. G. S., cu care acesta avea relații profesionale pe linia marcajelor și panourilor rutiere, care la rândul său l-a contactat pe administratorul societății I. G. S. pentru a-și da acordul în vederea întocmirii documentației. Martorul I. G. S. l-a desemnat pe directorul general B. I. să se ocupe de întocmirea documentelor necesare lui A. B. V. pentru a participa în numele S.C. X S.R.L. Șcheia, la licitația organizată în data de xx.xx.xxxx de Primăria municipiului Botoșani, fără însă a cunoaște numele persoanelor sau societății implicate, solicitând doar sprijinirea societății indicate de C. I.. Acesta a acceptat acordarea sprijinului în speranța că va fi mai fructuoasă colaborarea cu societățile în activitatea cărora era implicat C. I..

În aceste condiții S.C. G S.R.L. Șcheia, în calitate de terț susținător, a pus la dispoziția lui A. B. V. următoarele documente:

- angajament privind susținerea financiară a ofertantului SC X SRL Șcheia autentificat la BNP C. V. L. sub nr. X/xx.xx.xxxx;

- documentul "Informații generale"; din care rezultă cifra de afaceri medie pe anii 2008, 2009 și 2010;

- angajament privind susținerea tehnică și profesională a ofertantului SC X SRL Șcheia autentificat la BNP C. V. L. sub nr.X/xx.xx.xxxx;

- declarația privind eligibilitatea - formularul nr.4;

- declarație privind lista principalelor prestări de servicii în ultimii 3 ani - formularul nr. 13, prin care este nominalizată lucrarea "Proiectare și execuție centrală de cogenerare AB Ploiești";, având ca beneficiar S.C. AC S.R.L. Ploiești în valoare de 5.545.977 euro executată în proporție de 100 %;

- Experiența similară - formularul nr.14 care cuprinde date cu privire la investiția S.C. AC S.R.L. Ploiești;

- Contractul încheiat de S.C. AC S.R.L. și S.C. G S.R.L. la data de xx.xx.xxxx, însoțit de anexa deviz de lucrări. A fost identificată adresa S.C. AC S.R.L. nr. X/xx.xx.xxxx prin care se confirmă că valoarea de proiectare este de 170.305 euro;

- Declarația privind efectivul mediu anual al personalului angajat și al cadrelor de conducere - formularul nr. 17 - din care rezultă că S.C. G S.R.L. a avut 289 angajați în anul 2008, 285 angajați în anul 2009 și 253 angajați, în fiecare an fiind 3 angajați cu funcție de conducere.

Pentru îndeplinirea criteriului experiență similară S.C. X S.R.L. Șcheia a beneficiat de susținerea tehnică a S.C. G S.R.L. care a proiectat și executat o centrală de cogenerare, valoarea lucrărilor de proiectare fiind de 170.305 Euro.

Obținerea certificării ISO de S.C. X S.R.L. Șcheia

Cu luarea în considerație a celor arătate la punctul B, rechizitoriul a reținut că un alt criteriu ce trebuia avut în vedere pentru înscrierea S.C. X S.R.L. Șcheia în procedura de achiziție a contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele" a fost asigurarea standardelor de calitate, de protecție a mediului, a condițiilor de muncă și protecției muncii, a practicilor de responsabilizare socială, prin prezentarea Certificatelor ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001, valabile la data deschiderii ofertelor.

Pe parcursul procedurii de atribuire autoritatea contractantă a modificat unele cerințe minime de calificare referitoare la demonstrarea capacității tehnico - profesionale a ofertanților cu privire la standardul OHSAS 18001:2008 și standardul ISO 18001:2008, respectiv renunțarea la aceste standarde, fără publicarea unei erate la anunțul de participare.

Obținerea certificatelor de calificare ISO a fost inițiată tot de inculpatul A. B. V.. Acesta i-a solicitat numitei T. V. să întocmească documentația specifică.

La data de xx.xx.xxxx au fost depuse la S.C. D S.R.L. Suceava documentele pentru auditarea în vederea emiterii certificatelor ISO 9001:2008 și ISO 14001:2005 din partea S.C. D S.R.L. Suceava, în condițiile în care T. A. N. și S. A. R. nu au fost implicați în demararea acestei proceduri.

Pentru stabilirea persoanei care a depus documentele se impunea audierea numitei T. V. și A. R. D. A., reprezentantul S.C. D S.R.L. Suceava care a primit documentele și a semnat contractul de prestări servicii nr. X din xx.xx.xxxx, însă aceștia au decedat.

Inculpatul A. B. V. a achitat contravaloarea serviciilor de auditare în vederea certificării ISO și a solicitat martorei S. A. R. să se prezinte le sediul S.C. D S.R.L. Suceava pentru a ridica certificatele ISO în original și apoi să le transmită acestuia în municipiul Botoșani pentru a fi utilizate la formularea ofertei. Aceasta a declarat:

"Contravaloarea certificării a fost achitată de B. A., acesta virând în contul societății suma de 5.000 lei, conform contractului ce fusese întocmit cu S.C. D. S.R.L. Suceava, iar ulterior fiind folosiți pentru plata cu ordin de plată. Pentru avizarea din anul 2012 suma de 1.000 lei a fost transmisă tot de B. A..

Cu ocazia verificărilor efectuate de DLAF mi-au fost solicitate Manualul Calității, documentele de supervizare, ce au fost utilizate pentru certificarea S.C. X S.R.L., context în care au l-am sunat pe A. B. și l-am întrebat dacă există aceste documente. El mi-a spus că da și mi le-a adus personal în Suceava, deoarece convocarea pentru a mă deplasa la București era în scurt timp.";

T. V. a luat legătura atât cu martorul T. A. N. cât și cu martora S. A. R., pe care i-a corelat pentru finalizarea cu operativitate a activitățile ce trebuiau desfășurate și punându-i în legătură cu auditorii de la S.C. D S.R.L. Suceava.

T. V. a întocmit documentația necesară pentru efectuarea auditului de către S.C. D S.R.L. Suceava, în vederea eliberării certificatelor ISO. Aceasta era de profesie inginer și a întocmit următoarele:

- Manualul calității și al mediului;

- Proceduri de sistem,

- Declarația de Politică în domeniul Calității, Mediului și Securității și Sănătății în Muncă din xx.xx.xxxx,

- Organigrama S.C. X S.R.L. Șcheia din xx.xx.xxxx,

- Decizia nr. X din xx.xx.xxxx de numire a martorului S. A. în funcția de reprezentant cu managementul Calității și Mediului.

În laptop-ul personal al inculpatului A. B. V. au fost identificate organigrama și Decizia de numire a martorei S. A., însă ambele erau salvate cu data de xx.xx.xxxx, dată la care a fost înregistrată înființarea S.C. X S.R.L. Șcheia la Registrul Comerțului.

De asemenea, în actul de constatare întocmit de DLAF se menționează că documentele ce au sta la baza eliberării certificatelor ISO "poartă date și numere diferite față de cele prezentate de reprezentanții S.C. X S.R.L. cu ocazia audierilor sau care nu există în realitate";.

Din interpretarea acestor date rezultă că auditorul șef, inculpatul M. D. a înscris în fals data de întocmire a acestor documente ca fiind xx.xx.xxxx pentru a putea justifica îndeplinirea criteriilor de certificare ISO.

T. A. N. a declarat că persoana care s-a preocupat de obținerea certificării ISO a fost T. V. a efectuat demersuri pentru obținerea certificatelor ISO, iar auditorul desemnat nu s-a prezentat la sediul societății, astfel:

"Am fost sunat după ce s-a înființat societatea de către T. V., care mi-a spus că se ocupă cu consultanță pentru obținerea certificării și că trebuie să mă întâlnesc cu d-nul M. de la S.C. D. S.R.L. Suceava pentru auditul necesar certificării. Eu i-am spus acesteia că voi merge, dar dacă mă întreabă date tehnice eu nu le cunosc, iar ea mi-a răspuns că este o practică curentă și nu trebuie să îmi fac probleme.

L-am contactat pe inginerul M., am mers la el acasă unde mi-a pus câteva întrebări, fără prea mare importanță. El mi-a dat câteva documente să le semnez, dar eu nu am dat prea mare importanță și le-am semnat. Acesta mi-a spus că dacă mă va întreba vreodată cineva dacă a fost la sediul social să spun că da. Cert este că el nu s-a prezentat niciodată la sediul declarat, imobilul având și destinația de locuință a familiei mele.

Am fost sunat din nou de T. V. pentru a mă prezenta la sediul S.C. D. S.R.L. Suceava să ridic certificatele ISO, acestea plecând imediat la Botoșani deoarece erau necesare pentru dosarul licitației.";

Pentru efectuarea verificărilor necesare certificării ISO S.C. D S.R.L. Suceava a desemnat pe inculpații M. D. și C. A..

Inculpata C. A. a declarat că atribuțiile ei în cadrul echipei de audit au fost acelea de a verifica documentele ce stau la baza desfășurării activității societății auditate, iar celelalte aspecte urmând să fie verificate de M. D., șeful echipei.

Conform planului de auditare întocmit de inculpatul M. D. și aflat la dosar, rezultă că ambii membrii ai echipei trebuie să efectueze toate activitățile.

Cu toate că avea obligația de a participa la efectuarea tuturor activităților din cadrul activității de audit, inculpata C. A. a semnat cele două Rapoarte de audit întocmite, precizând că a avut încredere în colegul ei de echipă cu privire la consemnarea datelor reale.

Inculpatul M. D. nu a efectuat verificărilor conform normelor aplicabile unei operațiuni de audit pentru certificarea ISO și a consemnat în fals în cadrul Raportului de audit întocmit la data de xx.xx.xxxx, cu ocazia auditării implementării sistemului de management al calității, că:

- la data de xx.xx.xxxx la sediul firmei s-a desfășurat ședința de deschidere, vizitarea organizației și ședința de închidere în condițiile în care acesta nu s-a deplasat la sediul firmei;

- S.C. X S.R.L. Șcheia are 2 angajați, deși nu a fost declarat nici un angajat al societății în anul 2011;

- societatea deține un sediu propriu, la adresa comuna Șcheia, Str. X, nr. Y, județul Suceava, în condițiile în care imobilul de la această adresă este locuința administratorului societății S.C. X S.R.L. Șcheia;

- societatea a avut clienți persoane fizice și juridice, deși era înființată la data de xx.xx.xxxx și nu avusese nici un client până la data controlului;

- managementul de vârf a desemnat pe S. A. ca responsabil Sistem management Calitate Mediu, prin Decizia nr. X din xx.xx.xxxx, în condițiile în care Certificatul de înregistrare a societății a fost emis la data de xx.xx.xxxx;

- resursele, atribuțiile și responsabilitățile au fost stabilite prin fișele postului pentru fiecare nivel și funcție relevantă, deși societatea nu avea nici un angajat;

- societatea identifică la începutul fiecărui an necesitățile de instruire asociate calității, deși societatea nici nu își începuse activitatea economică;

- deși la data de xx.xx.xxxx S.C. X S.R.L. Șcheia nu deținea nici un activ (obiecte de inventar, echipamente, utilaje, etc.) auditorul șef menționează că acestea sunt verificate metrologic.

Din analiza Raportului de audit întocmit la data de xx.xx.xxxx, cu ocazia auditării implementării sistemului de management de mediu rezultă că inculpatul M. D. a consemnat în fals următoarele:

- la data de xx.xx.xxxx la sediul firmei s-a desfășurat ședința de deschidere, vizitarea organizației și ședința de închidere, în condițiile în care acesta nu s-a deplasat la sediul firmei;

- în cadrul S.C. X S.R.L. Șcheia a fost dezvoltat un Sistem de Management de Calitate și Mediu începând cu xx.xx.xxxx, în condițiile în care certificatul de înființare a fost emis la data de xx.xx.xxxx;

- existența Declarației de politică în domeniul Calității, Mediului și Securității și Sănătății în Muncă din xx.xx.xxxx,

- existența organigramei din xx.xx.xxxx,

- desemnarea unui reprezentant cu managementul calității și mediului în persoana lui S. A. numită prin decizia nr. X/xx.xx.xxxx,

- existența fișelor de post pe linie de calitate și mediu pentru fiecare nivel și funcție relevantă,

- existența de dotări cu calculatoare, imprimante, copiatoare, fax,

- nominalizează furnizori de servicii de telefonie mobilă și fixă, nominalizează furnizori de combustibili auto,

- satisfacția clienților este cuantificată la 100%, în condițiile în care această societate nu avea niciun client la acea dată, ba mai mult nici nu începuse să desfășoare activitate comercială;

- ultima analiză de management a fost efectuată la data de xx.xx.xxxx, când a fost întocmit un Program de acțiuni corective, în condițiile în care la acea dată S.C. X S.R.L. nu exista.

Documentele enumerate mai sus în cadrul Raportului din xx.xx.xxxx au fost identificate de inculpatul M. D.-O. cu date și numere diferite față de cele prezentate de reprezentanții SC X SRL cu ocazia audierilor la DLAF sau care nu există în realitate.

Toate aceste mențiuni din cuprinsul celor două Rapoarte de audit din xx.xx.xxxx și respectiv xx.xx.xxxx duc la concluzia că, în condițiile date, au fost făcute mențiuni nereale de către echipa de auditori externi, cu scopul vădit ca S.C. X S.R.L. Șcheia să primească, în timpul cel mai scurt, certificatele ISO 14001:2005 și ISO 9001:2008. Demersul a fost inițiat pentru ca S.C. X S.R.L. Șcheia să poată participa la licitația organizată de municipiul Botoșani, la data de xx.xx.xxxx.

După finalizarea activității de auditare pentru certificarea ISO a S.C. X S.R.L. Șcheia, S.C. D S.R.L. Suceava a eliberat pentru aceasta Certificatul SR EN ISO 14001:2005 nr. X, pentru proiectare clădiri civile, agricole, și industriale, activități de supraveghere a șantierului, privind implementarea sistemului de management de mediu, certificat curent la data de xx.xx.xxxx, valabil până la data de xx.xx.xxxx, și Certificatul SR EN ISO 9001:2008 nr. X, pentru proiectare clădiri civile, agricole, și industriale, activități de supraveghere a șantierului, privind implementarea sistemului de management al calității, certificat curent la data de xx.xx.xxxx, valabil până la data de xx.xx.xxxx.

Cooperarea dintre inculpatul A. B. V. și T. V. cu reprezentanții S.C. D S.R.L. Suceava este demonstrată și de faptul că cererea de certificare a fost înregistrată la data de xx.xx.xxxx, iar activitățile de audit au fost realizate la data de xx și xx.xx.xxxx, fiind finalizate la data de xx.xx.xxxx. Practic activitățile au fost efectuate imediat după primirea solicitării S.C. X S.R.L. Șcheia și au fost finalizate la data de xx.xx.xxxx.

Cu privire la atitudinea reprezentanților S.C. D S.R.L. Suceava referitor la verificările DLAF cu privire la eliberarea certificatelor ISO pentru S.C. X S.R.L. Șcheia este de menționat că, la data la care aceștia au aflat de verificările ce se efectuează, directorul general R. M. l-a contactat pe T. A. N. căruia a încercat să îi inoculeze idea să declare că auditorii au fost prezenți la sediul societății cu ocazia efectuării verificărilor pentru certificarea ISO, așa cum a declarat în calitate de suspect: "Cu ocazia controlului DLAF am fost sunat de d-nul R. de la S.C. D. S.R.L. Suceava care m-a rugat să ne întâlnim. Am fost de acord și acesta m-a întrebat dacă la certificarea S.C. X S.R.L. după standardele ISO, d-nul M. a fost la sediul social al societății. I-am spus că nu și acesta a încercat să mă convingă că a fost.";

Cu ocazia audierii în calitate de martor, directorul executiv al S.C. D S.R.L. Suceava a declarat că nu se poate efectua auditul pentru certificare fără vizitarea sediului societății solicitante și nici nu se poate face referire la un document ce a fost întocmit înainte de înființarea societății, considerând că dacă acest lucru s-a întâmplat a fost din eroare ( fila nr. 11-12, vol. VI).

Întocmirea ofertei în numele S.C. X S.R.L. Șcheia

La data de xx.xx.xxxx Municipiul Botoșani, beneficiarul lucrărilor finanțate în cadrul Proiectului "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoșani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice"; a întocmit adresa nr. X, prin care arăta Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice că pentru achiziția contractul de ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; au fost organizate mai multe proceduri, însă de fiecare dată acestea au fost anulate.

În conținutul adresei se arată că la data xx.xx.xxxx s-a publicat în SEAP anunțul de participare nr. X, la care s-a atașat și documentația de atribuire pentru licitația deschisă, organizată de Primăria municipiului Botoșani pentru achiziția contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";, având ca și criteriu de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Deoarece până la termenul limită, xx.xx.xxxx, nu au fost depuse oferte de participare, prin procesul verbal nr. X din xx.xx.xxxx al Comisiei de evaluare s-a hotărât anularea procedurii.

La data de xx.xx.xxxx s-a reluat procedura de achiziție publică prin publicarea în SEAP a intenției Primăriei municipiului Botoșani de a schimba procedura în cea a negocierii cu publicarea unui anunț de participare, modificare reglementată de art. 110, alin. 1, lit. a din OUG nr. 34/2006. Nici la acest termen limită de depunere a ofertelor nu a fost înregistrată nici o intenție de participare la procedură, astfel că, prin procesul verbal nr. X din xx.xx.xxxx al Comisiei de evaluare, s-a hotărât anularea din nou a procedurii de achiziție.

S-a reluat procedura de atribuire a contractului,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; prin publicarea în SEAP, la data de xx.xx.xxxx cu nr. X, a intenției Primăriei municipiului Botoșani de a achiziționa serviciile descrise în documentația de atribuire inclusă în anunț. În cadrul acestei proceduri au fost solicitate clarificări de către S.C. AD S.A. București, S.C. Q S.R.L. Iași și S.C. AE S.R.L. București.

În cadrul acestei proceduri au fost depuse două oferte: cea a Asocierii S.C. AD S.A. București și S.C. AD S.R.L., cu subcontractant S.C. AF S.R.L. și cea a S.C. AG S.R.L. - având ca reprezentant pe M. M., cu susținerea S.C. AH S.R.L. Botoșani.

Din datele rezultate în urma percheziției informatice asupra laptop-ului ridicat cu ocazia percheziției domiciliare de la inculpatul A. B. V. rezultă că acesta cel puțin a participat la împachetarea și expedierea ofertei către Primăria municipiului Botoșani, având în vedere că a întocmit fișele de descriere a plicurilor în care au fost închise documentele din ofertă.

Din această situație de fapt rezultă că inculpatul a încercat să obțină contractul de achiziție de la procedura din luna august 2011, având sprijinul S.C. AH S.R.L., una dintre societățile cu care atât inculpatul A. B. V., cât și inculpatul A. C. V.,au avut o strânsă colaborare.

Procedura a fost anulată pe considerentul că au fost depistate erori în fișa de date a achiziției.

Autoritatea Națională pentru reglementarea și Monitorizarea achizițiilor Publice a comunicat prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx că sunt aplicabile prevederile art. 110, lit. c din OUG nr.34/2006 cu privire la aplicarea unei proceduri de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț.

În SEAP a fost publicat anunțul de participare nr. X din xx.xx.xxxx, privind intenția de achiziție publică a contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; a Municipiului Botoșani prin organizarea procedurii de achiziție prin licitație deschisă.

La data de xx.xx.xxxx, a fost publicat anunțul de participare nr. X în aplicația TED, al Municipiului Botoșani pentru contractul de ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; având ca procedură de achiziție licitația deschisă.

În cadrul procedurii au fost solicitate clarificări de către S.C. AD S.A. București care cerea lămuriri cu privire la domeniul ce trebuie certificat ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001, sens în care municipiul Botoșani a comunicat certificările ISO 9001 și ISO 14001 sunt obligatorii în domeniile de activitate a investiției, iar OHSAS 18001 va fi facultativă. Acest răspuns a fost publicat în documentația de atribuire ca și clarificare, și nu a făcut obiectul unei erate, având în vedere că a fost schimbată una dintre condițiile de participare a persoanelor juridice interesate.

De asemenea, S.C. AD S.A. București a solicitat prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx să se comunice dacă se consideră îndeplinită cerința de experiență similară în cazul în care se depune un contract în valoare de 2.375.455 Euro, în care ofertantul a îndeplinit calitatea de contractant general și în care a avut și o atribuție de asistență tehnică, însă nesemnificativă privind doar punerea în funcțiune a unui agregat.

Primăria municipiului Botoșani a comunicat prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx că se consideră îndeplinită cerința. Nici această modificare a cerințelor de participare nu a făcut obiectul unei erate, fiind publicată în SEAP ca și clarificare.

Pe parcursul verificărilor efectuate de DLAF s-a constatat faptul că acest moment, al publicării acestui răspuns la solicitarea de clarificare adresată de S.C. AD S.R.L. București, a constituit momentul în care s-a luat decizia înființării și participării S.C. X S.R.L. Suceava la procedura de atribuire a contractului în discuție.

Cu privire la acest aspect, inculpatul B. V. A. a declarat consilierilor DLAF că "oportunitatea participării la procedură a apărut odată cu publicarea răspunsului la solicitarea de clarificare a S.C. AD S.R.L. București referitoare la experiența similară".

Pentru întocmirea ofertei inculpații A. C. V. și A. B. V. au contactat mai mulți ingineri cărora să le propună să fie numiți experți în cadrul contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";.

Inculpatul A. C. V. l-a contactat pe U. E., căruia i-a propus să colaboreze cu inginerul V. la derularea lucrărilor în cadrul proiectului, sens în care a declarat că " … în luna mai sau iunie 2011, A. C., care la acea dată era viceprimar în funcție la Primăria mun. Botoșani, mi-a propus o colaborare cu o firmă privată, reprezentată de un anume V.. Nu rețin denumirea acestei firme. Obiectul colaborării consta în participarea mea împreună cu alți specialiști în domeniu termoenergetic, la o licitație pentru contractarea unor lucrări în domeniul reabilitării termice a mun. Botoșani. I-am spus lui A. C. că sunt de acord să colaborez în acest sens, însă nu mi-a precizat nimic în legătură cu data licitație, obiectul și valoarea contractului , termene etc. Am convenit atunci cu acesta să fiu contactat ulterior în acest sens. La finele lunii septembrie sau începutul lunii octombrie 2011, în timp ce eram în concediu medical A. C. m-a sunat și mi-a solicitat o întâlnire în Botoșani. Am acceptat, întâlnirea având loc la sediul SC E. de pe str. X. vis a vis de Autogara AA, de față mai erau câteva persoane, pe care nu le cunoșteam.

Am fost prezentat de A. C. acestor persoane, după care eu și A. C. ne-am retras într-o încăpere alăturată, unde acesta a reluat discuția pe tema colaborării mele cu o firmă privată pentru participarea la o licitație având ca obiect reabilitarea rețelei de termoficare a municipiului Botoșani. Cu această ocazie, A. C. a făcut din nou referire la acel V., care era reprezentantul unei societăți cu care trebuia să colaborez, persoana respectivă fiind din mun. Suceava… Mi-am amintit că persoana la care a făcut referire C. A. în luna aprilie mai 2011, cu privire la persoana care este specialist în domeniu termic, are o societate și dorește să facem o colaborare de specialiști pentru a participa la o licitație, se numește de fapt "V."; și nu V.."; (Vol. VI , filele nr. 55-58)

Din relatarea martorului rezultă că încă din luna mai sau iunie 2011 inculpatul A. C. V. avea intenția de a obține contractul lucrărilor de dirigentare din proiectul de reabilitare termică. Acesta nu numai că avea intenția conturată dar avea formată și metoda prin care să execute lucrările, propunându-l pe inginerul V. R. ca teamleader al contractului.

Inginerul U. E. a declarat că își explică prezența documentelor sale de calificare în cadrul documentației din proiectul de reabilitare termică prin aceea că " … în anul 2010, eu personal am depus CV și documentele de studii și calificare la Primăria Municipiului Botoșani, deoarece am desfășurat activități ca și verificator de proiecte în cazul proiectului "Reabilitarea și modernizarea rețelelor termice din mun. Botoșani";. Prin urmare inculpatul A. C. V. a aflat de interesul inginerului U. de a obține lucrări prin prisma atribuțiilor de serviciu, identificând actele de studii și CV-ul acestuia, și apoi prin intrarea în posesia lor a urmărit utilizarea acestora în cadrul ofertei ce urma să se întocmească, pentru acoperirea specializărilor deținute de acesta, așa cum a declarat:

"Sunt de profesie inginer termoenergetic și deținător al certificatului de atestare tehnico profesională pentru competența verificator de proiecte - toate domeniile, în specialitatea instalații termice și dețin certificatul emis de MDLPL seria B nr. X din xx.xx.xxxx.

De asemenea, dețin și autorizație de diriginte de șantier nr. X emisă de InspecAYtul de Stat în Construcții la data de xx.xx.xxxx, pentru domeniile instalații gaze, instalații sanitare, termoventilație, rețele de gaze și rețele termice.";

Inculpatul A. C. V. a predat documentele de calificare și experiență, pe care inginerul U. E. le-a depus la sediul Primăriei municipiului Botoșani, fratelui său, inculpatul A. B. V., în condițiile în care acestea nu au fost predate de titular nici unui dintre cei doi, iar documentele au fost identificate la percheziția informatică în laptop-ul utilizat de A. B. V..

Tot inculpatul A. C. V. a fost cel care l-a contactat pe inginerul I. V. pentru a-l implica în desfășurarea proiectului de reabilitare termică.

Martorul a declarat că "Îl cunosc pe A. C. din perioada facultății, când ne-am cunoscut și am dezvoltat o relație de prietenie. De asemenea îl cunosc pe A. B., ca fiind fratele lui C. A....

Nu rețin exact când, este posibil să fi fost în vara anului 2011, în cadrul unei întâlniri cu C. A., care era viceprimar la aceea dată, mi-a propus să fiu și eu inclus în colectivul de experți care se va ocupa de lucrările consultanță tehnică, în domeniul de dirigentare instalații electrice, care urma să participe la licitație ce urma să se organizeze în cadrul proiectului de reabilitare termică. El mi-a spus că are nevoie de documentele mele pentru că B. A., fratele său dorește să participe la licitație.

Eu i-am dat acestuia actele de calificare profesională, respectiv diploma de licență și un CV, pentru a fi avute în vedere la evaluare. Eu știam că se organizează licitație și că era necesar un număr de 8 specialiști ce trebuiau desemnați, calificarea mea fiind pentru domeniul 7 sau 8, urmând ca B. A. să analizeze dacă eu cu domeniul meu puteam ocupa unul dintre domeniile respective.";

Pentru coordonarea lucrărilor din punct de vedere tehnic în proiect a fost cooptat, în calitate de team leader, inginerul R. V.. Așa cum a declarat și martorul U. E., inculpatul A. C. V. îl menționase pe acesta ca și expert principal încă din vara anului 2011. R. V. fusese anterior contactat de societatea B, care ulterior l-au anunțat că nu mai sunt interesați de colaborare. Din acest motiv el a apelat la prietenul său, primarul Municipiului Botoșani la acea dată, F. C., căruia i-a predat actele de studii și de experiență profesională pentru a le avea în vedere cu ocazia unor eventuale lucrări și care au fost dirijate spre compartimentul de achiziții.

Inculpatul A. C. V. s-a folosit din nou de funcția deținută în cadrul primăriei și a obținut datele privind pregătirea profesională și datele de contact ale inginerului R. V., pe care i le-a comunicat inculpatului A. B. V..

Inculpatul A. B. V. l-a contactat pe inginerul R. V. după o perioadă scurtă de la depunerea înscrisurilor la primărie, aspect care denotă că cei doi frați A. încercau să identifice un inginer cu experiență care să aibă capacitatea de a duce la bun sfârșit proiectul de asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor. Martorul R. V. a declarat :

" Deoarece doream să îmi găsesc proiecte în care să lucrez am apelat la prietenul meu, F. C., primarul municipiului Botoșani, căruia i-am lăsat un CV și actele de pregătire profesională, pentru eventualitatea în care va existat posibilitatea de a colabora cu o societate în domeniul meu. Acesta a acceptat documentele și mi-a spus că le va transmite compartimentului de achiziții pentru a fi avute în vedere și dacă va fi nevoie "te va căuta cineva";. Întâlnirea cu C. F. a fost înainte de data organizării licitației pentru lucrarea din cadrul proiectului reabilitare termică, cred că era în vara anului 2011, când nici nu știam de această lucrare.

După ceva timp am fost sunat de A. B. V., despre care știam că este un inginer proiectant din mun. Botoșani, care m-a întrebat dacă nu doresc să particip ca team leader cu o societate a sa la licitația organizată pentru lucrări de supervizare tehnică. Ulterior am aflat că era fratele viceprimarului C. A., viceprimarul municipiului Botoșani.";

În acest context se conturează interesul inculpatului A. C. V. pentru închegarea unei echipe de experți care să efectueze lucrările în cadrul contractului de asistență tehnică și supervizare din proiectul de reabilitare termică, sub coordonarea inginerului R. V. și controlul nemijlocit al fratelui său, A. B. V.. Acest interes s-a manifestat anterior organizării procedurii de achiziție publică inițiată la data de xx.xx.xxxx, după anularea a trei proceduri anterioare, ceea ce denotă premeditarea obținerii contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";, în condițiile în care cunoștea că el deține funcția de președinte al comisiei de evaluare.

Participarea inculpaților A. B. V. și A. C. V. la procedura de achiziție publică a contractului,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; s-a dorit a fi mascată, prin folosirea unei societăți paravan, care să nu aibă legătură cu nici unul dintre cei doi, în cadrul discuțiilor purtate de cei doi în prezența inculpatului H. M., afirmându-se necesitatea folosirii unei societăți din județele limitrofe, Suceava sau Iași.

În scopul ascunderii implicării celor doi inculpați în cadrul achiziției lucrărilor publice aferente contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";, aceștia au apelat la T. A. N. pentru a înființa o societate care să participe la procedura de achiziție publică, sens în care s-a constituit S.C. X S.R.L. Șcheia, conform descrierii de la capitolul destinat acestei activități.

Înființarea S.C. X S.R.L. Șcheia a fost demarată la începutul lunii octombrie 2011, în condițiile în care anunțul de intenție al autorității contractante a fost publicat în SEAP la data de xx.xx.xxxx. Termenul limită pentru depunerea ofertei a fost stabilit pentru data de xx.xx.xxxx, astfel că toate demersurile pentru înființarea societății și obținerea documentației necesară formulării ofertei trebuiau realizate într-un termen mai scurt de 30 de zile.

Oferta S.C. X S.R.L. Șcheia întocmită în scopul participării la procedura de achiziție publică a contractului de ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; din proiectul "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoșani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice"; a fost întocmită sub coordonarea inculpatului A. B. V..

Formularele de ofertă din cadrul procedurii de achiziție publică au fost completate și întocmite pe cele două sisteme informatice ce au fost ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. Botoșani. În aceste sisteme au fost identificate toate formularele, atât în formă electronică, cât și în formă scanată, cu semnăturile și ștampilele aplicate.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la sediul S.C. V S.R.L. Botoșani a fost identificată și o ștampilă a S.C. X S.R.L. Șcheia, amprenta sa fiind identică cu cea de pe formularele de ofertă, motiv pentru care rezultă fără echivoc că oferta a fost întocmită, semnată și ștampilată în municipiul Botoșani de A. B. V..

Oferta întocmită de inculpatul A. B. V. conține următoarele înscrisuri:

1) Formularul 1 - Scrisoare de înaintare;

2) Formularul 3 - Împuternicirea administratorului T. A. N. și copie după CI;

3) Formularul 3A - Cererea de participare la procedură nr. X din xx.xx.xxxxa S.C. X S.R.L. Șcheia;

4) Formularul 4 - Declarație privind eligibilitatea (nesemnată);

5) Formularul 5 - Declarație privind neîncadrarea în situațiile prevăzute la art. 181 din OUG nr. 34/2006;

6) Formularul 6 - Declarația privind calitatea de participant la procedură în nume propriu a S.C. X S.R.L. Șcheia;

7) Formularul 8 - Certificat de participare la licitație cu ofertă independentă;

8) Formularul 9 - Declarație privind neîncadrarea în situațiile prev. la art. 69 ind. 1 din OUG nr. 34/2006;

9) Formularul 10 - Informații generale ce nu conține nici o informație cu privire la cifra de afaceri și certificatul constatator al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava privind pe S.C. X S.R.L. Șcheia, cu număr de ordine în Registrul Comerțului J33/XXX/2011 atribuit în data de xx.xx.xxxx și de înregistrare XXXXXXXX din xx.xx.xxxx;

10) Angajament privind susținerea financiară a terțului susținător S.C. G S.R.L. Suceava;

11) Formularul 11 - Informații generale ale S.C. G S.R.L. Suceava;

12) Angajament privind susținerea tehnică și profesională a ofertantului S.C. X S.R.L. Șcheia de către S.C. G S.R.L. Suceava;

13) Formularul 4 - Declarație privind eligibilitatea a reprezentantului (fără menționarea numelui persoanei fizice) S.C. G S.R.L. Suceava;

14) Formularul 13 - Declarație privind lista principalelor prestări de servicii în ultimii 3 ani;

15) Formular 14 - Experiența similară ce are atașate mai multe copii ale unor înscrisuri doveditoare (contract de lucrări, acord contractul, adresa nr. X din xx.xx.xxxx a societății AH cu valoarea totală a lucrărilor în cuantum de 170.000 Euro, recepția lucrării și recomandare) a S.C. G S.R.L. Suceava;

16) Formular 17 - Declarație a S.C. G S.R.L. Suceava privind efectivul mediu anual al personalului angajat;

17) Formular 17 - Declarație a S.C. X S.R.L. Șcheia privind efectivul mediu anual al personalului angajat în care se consemnează pentru anul 2011 numărul de 10 angajați, din care o persoană cu atribuții de conducere;

18) Declarație a S.C. X S.R.L. Șcheia privind respectarea reglementărilor referitoare la condițiile de muncă și protecția muncii;

19) Formular 18 - Personalul cheie angajat în contract în care sunt menționați V. R. F., H. L., H. T., C. P., L. L., A. D., T. VN., U. E. (nesemnat la rubrica specială) cu documentele de calificare profesională și experiență pentru fiecare dintre aceștia. În documentație se află și o Declarație de exclusivitate și disponibilitate pentru fiecare dintre experți;

20) Copii ale certificatelor ISO 14001:2005 și ISO 9001:2008 ale S.C. X S.R.L. Șcheia

21) Formularul 23 - Declarație privind încadrarea întreprinderii în întreprinderi mici și mijlocii a S.C. X S.R.L. Șcheia, cu exercițiu financiar de referință 2011, în care este menționat numărul mediu de salariați 10, cifra de afaceri anuală netă 90.000 Euro și active totale de 20.000 Euro;

22) Formularul 25 - Formular de ofertă în care este menționată oferta financiară de 1.849.230,40 lei cu anexă privind defalcarea cheltuielilor;

23) Dovada plății garanției de participare la licitație;

24) Opis plic A

25) Certificat de atestare fiscală pentru S.C. G S.R.L. Suceava;

26) Bilanțul anului 2008 al S.C. G S.R.L. Suceava;

27) Bilanțul anului 2009 al S.C. G S.R.L. Suceava;

28) Bilanțul anului 2010 al S.C. G S.R.L. Suceava;

29) Oferta tehnică ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; pentru implementarea proiectului "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoșani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice"; a S.C. X S.R.L. Șcheia conținând 147 file cu o anexă ce conține grafice de planificare a succesiunii activităților.

În cadrul înscrisurilor din oferta tehnică au fost incluse toate categoriile de experți ce au fost identificate în cadrul lucrărilor din caietul de sarcini. În afara experților cheie ce au fost prezentați, fiind incluse în ofertă și înscrisurile privind calificarea profesională a fiecăruia, au fost incluse încă 7 experți non cheie, din care 3 pe termen lung. Aceste categorii de experți erau:

1. Expert 9 - Inginer responsabil SSM,

2. Expert 10 - Inginer proiectant de structuri,

3. Expert 11 - Arhitect cu drept de semnătură,

4. Expert12 - Inginer proiectant instalații,

5. Expert 13 - Jurist,

6. Expert 14 - Inginer autorizat ANRE,

7. Expert 15 - Asistent manager - Adjunct Team Leader.

Experții non cheie nu au fost declarați astfel că identitatea lor nu a fost cunoscută de membrii comisiei de evaluare. Din planificarea numărului de zile de muncă prevăzut pentru experți se remarcă faptul că liderul de proiect are estimat un număr de 628 de zile de muncă, iar adjunctul acestuia - respectiv postul ocupat de inculpatul A. B. V. - are estimat un număr de 880 de zile.

La solicitarea de către autoritatea contractantă de lămuriri S.C. X S.R.L. Șcheia a depus următoarele înscrisuri:

1) Scrisoare de înaintare înregistrată la Primăria municipiului Botoșani cu numărul X din xx.xx.xxxx;

2) Opis

3) Fundamentarea economică a modului de formare a prețului;

4) Referințe pentru toți cei 8 experți cheie;

5) Înscris al S.C. G S.R.L. Suceava cu lucrările și cifra de afaceri anuală pentru perioada 2008-2010;

6) Formularul 13 - Declarație a S.C. G S.R.L. Suceava privind lista principalelor prestări de servicii din ultimii 3 ani cu anexă lista în format tabel.

Cu privire la conținutul înscrisurilor ce formează oferta depusă de S.C. X S.R.L. Șcheia prin Nota de control nr. X din xx.xx.xxxx a DLAF s-a reținut că informațiile cuprinse în "Formularul 17 - Declarație privind efectivul mediu al personalului angajat și al cadrelor de conducere", prezentat la pagina 40 din ofertă, nu sunt conforme adevărului.

În cuprinsul acestei declarații, din data de xx.xx.xxxx, se precizează faptul că S.C. X S.R.L. Șcheia avea 10 angajați, din care o persoană reprezintă personal de conducere.

InspecAYtul Teritorial de Muncă Suceava a comunicat, la solicitarea DLAF, că S.C. X S.R.L. Șcheia "nu figurează în registrul general al salariaților în format electronic cu angajați în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx". Totodată, din datele transmise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, unde a fost depus bilanțul contabil aferent anului 2011, a rezultat că S.C. X S.R.L. Șcheia nu a avut persoane angajate în cursul anului 2011 și implicit la data completării declarației pe proprie răspundere, respectiv data de xx.xx.xxxx.

Cu privire la acest aspect, T. A. N. a declarat consilierilor DLAF că "de la momentul depunerii ofertei și până în prezent S.C. X S.R.L. Șcheia nu a avut decât doi angajați".

De asemenea și în Formularul 23 se menționează că S.C. X S.R.L. Șcheia avea un număr de 10 angajați și în plus se indică și o 0 cifră de afaceri și 0 valoarea a activelor societății, în condițiile în care societatea fusese înmatriculată la data de xx.xx.xxxx și nu desfășurase nici o activitate comercială până la data de xx.xx.xxxx, motiv pentru care și conținutul acestui înscris conține date nereale.

În cadrul ofertei au fost desemnați și experții cheie, în funcție de specializarea cerută în documentația de atribuire.

I. Inginerul V. R. F. a fost desemnat team leader și a fost cel care a efectuat activitățile specifice acestei funcții în cadrul proiectului. Documentele depuse în cadrul ofertei S.C. X S.R.L. Șcheia au fost semnate de către acesta, după ce i-au fost prezentate de inculpatul A. B. V. în contextul în care acesta din urmă s-a prezentat în municipiul Suceava la domiciliul acestuia pentru a le semna. Cu o zi sau două înainte de depunerea ofertei inculpatul A. B. V. a dorit să discute cu V. R. F. pentru stabilirea valorii pe care să o includă în oferta financiară, sens în care au convenit să fie în jurul valorii de 1.800.000 lei, deși inițial expertul propusese suma de 2.500.000 lei având în vedere perioada de 40 de luni a contractului și volumul mare de activități.

Documentele sale de calificare au fost identificate atât în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L., cât și în laptop-ul personal al inculpatului A. B. V..

II. Inginerul H. L. a fost contactată, la sfârșitul anului 2011, de T. V. care i-a solicitat colaborarea la o licitație publică la care vrea să participe cu societatea ei, S.C. AI S.R.L. Botoșani. Aceasta i-a solicitat un CV și documentele de calificare profesională și i le-a predat ulterior, recunoscându-le ca fiind cele depuse de S.C. X S.R.L. Șcheia în cadrul ofertei pentru achiziția contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";. Cu privire la semnăturile aplicate nu poate preciza cu exactitate dacă sunt semnate de ea, deoarece semnătura seamănă cu a ei. Referitor cu o colaborare cu S.C. X S.R.L. Șcheia aceasta nu cunoaște nimic și nu are cunoștință de nici un înscris semnat pentru această societate. Fiindu-i prezentată Declarația de exclusivitate și disponibilitate aceasta a declarat că nu se poate pronunța dacă este semnătura ei deoarece este asemănătoare, dar în mod cert nu a avut cunoștință de o activitate pentru societatea în cauză.

Documentele sale de calificare nu au fost evidențiate în sistemele informatice ce au fost supuse percheziție în prezenta cauză.

III. Inginerul H. T. este director tehnic al S.C. AJ S.R.L. Botoșani și a fost solicitat de către inculpatul A. B. V. pentru a participa la lucrările unui contract public de dirigenție de șantier. În acest sens i s-au solicitat un CV și copii ale proceselor verbale de recepție a lucrărilor pe care le-a efectuat pentru a fi analizate și a se stabili dacă se încadrează în colectivul tehnic. I-a lăsat aceste documente la el pe birou, pentru inculpatul A. B. V. care le-a și ridicat în aceeași zi. H. T. declară că a semnat actele de calificare personală, inclusiv Declarația de exclusivitate și disponibilitate, deși nu își poate explica în ce context a aplicat această semnătură deoarece el nu a avut cunoștință că a fost implicat în oferta S.C. X S.R.L. și nu i s-a prezentat un asemenea înscris sau intenție de colaborare.

Documentele sale de calificare nu au fost evidențiate în sistemele informatice ce au fost supuse percheziție în prezenta cauză.

IV. Inginerul C. P. a fost cooptat în lucrările din cadrul contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; de către V. R. F. și i-a pus la dispoziție acestuia un CV și actele de calificare profesională. Acesta a executat sarcinile specifice expertului cheie nr. 4, întocmind facturi fiscale în acest sens. Nu a semnat Declarația de exclusivitate și disponibilitate depusă în ofertă și nici declarațiile cu numărul de ore lucrate lunar deoarece nu a avut cunoștință despre acestea.

Documentele sale de calificare nu au fost evidențiate în sistemele informatice ce au fost supuse percheziție în prezenta cauză.

V. Inginerul L. L. nu a fost identificat pentru a fi audiat. Din interpelarea bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date a rezultat că acesta are domiciliul stabilit în afară țării, în Canada, împreună cu familia sa, din anul 2008. Pe cale de consecință acesta nu a semnat documentele ce au fost incluse în oferta S.C. X S.R.L. Șcheia în numele L. L. și nici nu a fost implicat în desfășurarea de activități. Inculpatul A. B. V. a declarat că acest expert nu a fost inclus în activități deoarece specializarea sa a fost inclusă fără temei în caietul de sarcini.

Documentele de calificare și experiență personală ale acestuia au fost identificate în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. ce au fost supuse percheziției informatice.

VI. Inginerul A. D. a fost solicitat de către inculpatul A. B. V. pentru a lua parte în cadrul unui colectiv tehnic la lucrările din cadrul proiectului de reabilitare termică a Municipiului Botoșani. A predat un CV și o copie a actelor de calificare ca inginer inculpatului A. B. V., dar nu a mai fost solicitat să participe la lucrări. Nu a semnat CV-ul și Declarația de exclusivitate și disponibilitate ce au fost depuse în oferta S.C. X S.R.L. Șcheia. Nu a efectuat lucrări în cadrul proiectului de reabilitare termică a Municipiului Botoșani.

Documentele de calificare și experiență personală ale acestuia au fost identificate în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. ce au fost supuse percheziției informatice.

VII. Inginerul T. VN. a fost contactat de către inculpatul A. B. V. pentru a colabora în cadrul proiectului de reabilitare termică a Municipiului Botoșani. I-a transmis acestuia un CV și i-a dat acordul pentru a folosi experiența profesională la licitația publică la care dorea să participe. Nu a semnat CV -ul și nici Declarația de exclusivitate și disponibilitate cu S.C. X S.R.L. Șcheia ce au fost depuse în oferta și nici nu a efectuat lucrări în cadrul proiectului în discuție.

Numele inginerului T. VN. "V"; a fost identificat în sistemul informatic utilizat de A. C. V. în contextul efectuării unor lucrări sau proiecte, în documente întocmite în numele acestuia, precum și o cerere de restricționare a circulației din Municipiul Botoșani. Documentele de calificare și experiență personală ale acestuia au fost identificate în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. ce au fost supuse percheziției informatice.

VIII. Inginerul U. E. a fost contactat de inculpatul A. C. V. pentru a i se solicitat colaborarea în cadrul unei societăți private împreună cu un specialist pe nume V.. Ulterior a fost contactat din nou de A. C. V. pentru a începe colaborarea, dar l-a refuzat din considerente medicale. Actele de calificare profesională și experiență profesională au fost depuse de U. E. la sediul Primăriei municipiului Botoșani încă din anul 2010. El nu a semnat CV-ul și Declarația de exclusivitate și disponibilitate depuse în oferta S.C. X S.R.L. Șcheia și nici nu a efectuat lucrări în proiectul de reabilitare termică.

Documentele de calificare și experiență personală ale acestuia au fost identificate în sistemele informatice ridicate de la sediul S.C. V S.R.L. ce au fost supuse percheziției informatice.

Inculpatul A. B. V. a înțeles să obțină, împreună cu A. C. V., documentele de calificare a experților a căror pregătire profesională îndeplinea criteriile stabilite prin documentația de achiziție, pentru ca ulterior să întocmească înscrisurile necesare pentru formarea ofertei S.C. X S.R.L. Șcheia prin aplicarea unor semnături în fals. Scopul acestuia a fost acela de a îndeplini criteriile de calificare fără ca experții desemnați să aibă cunoștință despre faptul că au fost folosiți pentru experiența profesională și apoi să solicite efectuarea de lucrări în cadrul proiectului. Prin această metodă inculpații s-au asigurat că oferta este admisibilă și pot obține sumele de bani alocate de autoritatea contractantă proiectului, inclusiv sumele de bani din bugetul UE și că au puterea de a dispune cu privire la fondurile ce urmau a fi încasate, deoarece personalul de specialitate ce urma a fi implicat suplimentar erau apropiați sau angajați ai acestora și care se aflau în sfera de influență a acestora.

În plus, experții cheie nu sunt angajați ai S.C. X S.R.L. Șcheia pentru a fi incluși în oferta de servicii, în cadrul procedurii de achiziție publică, ei având la data de xx.xx.xxxx următoarele locuri de muncă:

1. V. F. R. - expert 1 team leader - contract de muncă normă întreagă cu S.C. AK S.R.L. Suceava și cu timp parțial cu S.C. M S.R.L. Botoșani.

2. H. L. - expert 2 inginer asigurarea calității - contract de muncă normă întreagă cu S.C. AL S.R.L. Botoșani și cu timp parțial cu S.C. AM S.R.L. Botoșani.

3. H. T. - expert 3 diriginte de șantier - contract de muncă normă întreagă cu S.C. B S.R.L. Botoșani.

4. C. P. - expert 4 inginer de proces - contract de muncă normă întreagă cu S.C. AN S.R.L. Suceava.

5. L. L. - expert 5 inginer rezident electro - energetic - fără contract de muncă în România, persoană rezidentă în Canada din 200.

6. A. D. inginer rezident auT.tizări - expert 6 - contract de muncă normă întreagă cu S.C. AO S.R.L. Botoșani.

7. T. VN.- expert 7 inginer rezident CCIA - contract de muncă normă întreagă cu S.C. AP S.R.L. Botoșani.

8. U. E. - expert 8 inginer rezident rețele - contract de muncă normă întreagă cu SC AQ SA.

În cadrul clarificărilor au fost solicitate și depuse recomandări pentru cei 8 experți cheie, astfel:

1. V. R. F. - recomandare nr.X/xx.xx.xxxx din partea S.C. AR S.A. Suceava;

2. H. L. - recomandare fără număr și dată din partea S.C. AH S.R.L. Botoșani;

3. H. T. - procese - verbale de recepție la terminarea lucrărilor în care acesta semnează în calitate de diriginte de șantier la obiective de investiții ale CEC Bank Botoșani (nr.X/xx.xx.xxxx), Spitalului de copii Botoșani (nr.X/xx.xx.xxxx și nr.X/xx.xx.xxxx);

4. C. P. - recomandare fn/iunie 2011 din partea S.C. G S.R.L. Suceava;

5. L. L. - recomandare din xx.xx.xxxxdin partea AS LLC USA și recomandare din xx.xx.xxxx din partea AT INC Franța;

6. A. D. - recomandare nr. X/xx.xx.xxxxdin partea S.C. AO S.R.L. Botoșani;

7. T. VN. - recomandare nr. X/xx.xx.xxxx din partea S.C. M S.R.L. Botoșani;

8. U. E. - recomandare nr. X/xx.xx.xxxxdin partea Primăriei orașului Siret și recomandare nr. X/xx.xx.xxxx a Spitalului de Psihiatrie Botoșani.

Cu privire la recomandarea pentru H. L. se remarcă faptul că înscrisul provine de la S.C. AH S.R.L., în condițiile în care aceasta nu este angajată a societății, iar emitentul este unul dintre partenerii apropiați ai inculpaților A. B. V. și A. C. V., așa cum rezultă din datele obținute în urma percheziției informatice efectuate asupra sistemelor ridicate de la cei doi inculpați.

Pentru îndeplinirea criteriilor din documentația de atribuire a contractului, A. B. V. a depus toate diligențele pentru a obține în termenul cel mai scurt certificatele ISO, prin solicitarea către T. V. de întocmire a documentației necesară obținerii certificărilor.

Inculpatul A. B. V. cunoștea că datele pe care auditorii le-au avut la dispoziție nu corespundeau realității și că obținerea Certificatului SR EN ISO 14001:2005 nr. X pentru proiectare clădiri civile, agricole, și industriale, activități de supraveghere a șantierului, privind implementarea sistemului de management de mediu, certificat curent la data de xx.xx.xxxx valabil până la data de xx.xx.xxxx și a Certificatului SR EN ISO 9001:2008 nr. X pentru proiectare clădiri civile, agricole, și industriale, activități de supraveghere a șantierului, privind implementarea sistemului de management al calității, certificat curent la data de xx.xx.xxxx valabil până la data de xx.xx.xxxx s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale, dar a înțeles să depună aceste înscrisuri, în copie, pentru declararea ofertei ca admisibilă și apoi câștigătoare, în vederea obținerii sumelor alocate finanțării contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";.

Inculpatul A. B. V. a solicitat administratorului legal al S.C. X S.R.L. T. A. N., să se prezinte înainte de ora de depunere a ofertei la autoritatea contractantă pentru a semna pe fiecare pagină a documentelor din oferta întocmită de el.

Deoarece administratorul a întârziat, inculpatul A. B. V. a semnat aceste înscrisuri în numele reprezentantului societății, utilizând o semnătură rotundă, ca a lui H. M.. La întâlnirea celor doi, T. A. N. a fost instruit să utilizeze aceeași semnătură.

În perioada în care se afla în locuința lui A. B. V., pentru a identifica și prelua oferta, depusă în plicuri sigilate, T. A. N. l-a auzit pe P. D. G. că i-a dat telefonul lui A. B. V. deoarece era sunat de fratele său. De asemenea, după ce au urcat în mașina lui T. A. N. aceștia s-au deplasat spre Primăria municipiului Botoșani, unde au așteptat în mașină o anumită perioadă la cererea lui A. B. V.. T. A. N. s-a prezentat cu oferta sigilată la sediul autorității contractante cu câteva minte înainte de expirarea termenului limită, conform indicațiilor inculpatului A. B. V. și corelării acestuia cu inculpatul A. C. V..

Din datele obținute după efectuarea percheziției informatice asupra sistemelor de stocare ridicate cu ocazia percheziției domiciliare de la A. C. V. a rezultat că la finalul anului 2011 inculpatul avea în calculatorul său tip desktop întreaga procedură a atribuirii contractului în discuție, cu adnotări și comentarii ale inculpatului A. B. V.. În cadrul comentariilor erau introduse numele experților care urmau să desfășoare activități și care erau desemnați în oferta tehnică a S.C. X S.R.L. Șcheia ca experți cheie. (Vol. VIII , filele 70-381).

Analizarea ofertelor și încheierea contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";

La data de xx.xx.xxxx, ora 11.00, comisia de evaluare a procedat la deschiderea celor două ofertelor depuse, respectiv cea a Asocierii S.C. RS.R.L. București și S.C. S SA București, și cea a S.C. X S.R.L. Șcheia, cu terțul susținător S.C. G S.R.L. Suceava.

Din procesul verbal al ședinței de deschidere a ofertelor rezultă că oferta S.C. X S.R.L. Șcheia a fost de 1.849.230,40 lei fără Tva, iar cea a asocierii concurente a fost de 2.938.295,96 lei fără Tva, stabilindu-se la închiderea ședinței ca membrii comisiei să analizeze în detaliu ofertele în ședințele ulterioare.

La data de xx.xx.xxxx, cu ocazia ședinței de analiză a documentelor de calificare, în baza art. 35 și 361 din HG nr. 925/2006 și a prevederilor art. 201 și 202 din OUG nr. 34/2006, comisia de evaluare a luat decizia de a solicita S.C. X S.R.L. Șcheia clarificări privind:

I. Fundamentarea economică a prețului, întrucât oferta prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi prestat;

II. Prezentarea pentru personalul cheie a documentelor relevante care să probeze experiența profesională;

III. Prezentarea listei principalelor servicii prestate în ultimii trei ani;

IV. Prezentarea formularului de informații generale din care să rezulte valoarea cifrei de afaceri corecte, pentru anii 2008, 2009.

Aceste solicitări au fost cuprinse în adresa nr. X din xx.xx.xxxx, iar S.C. X S.R.L. Șcheia prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx a formulat răspunsuri din care rezultă următoarele:

Profitul net rezultat din veniturile ce urmau a fi obținute din executarea contractului conform valorii din oferta depusă ar fi fost de 113.977,85 lei, reprezentând rezultatul diferenței dintre valoarea contractului de 1.849.230,40 lei (veniturile) și totalul cheltuielilor de 1.713.542,48 lei.

Structura cheltuielilor propusă avea următoarea configurație:

 Cheltuieli materiale (curățenie, combustibili, consumabile, etc.) - 242.400 lei;

 Cheltuieli cu serviciile (telefonie, internet, tv, contabilitate, etc.) - 61.200 lei;

 Cheltuieli financiare (dobânzi, asigurări) - 66.492,30 lei;

 Cheltuieli cu utilitățile (apă, canal, energie) - 25.000 lei;

 Alte cheltuieli de exploatare - 48.000 lei;

 Cheltuieli salariale - 1.000.780 lei;

 Cheltuieli cu contribuții sociale - 269.670,18 lei.

 Impozit pe profit - 21.710,07

Total cheltuieli - 1.735.252,55 lei.

În cadrul procedurii membrul din comisie M. G. a întocmit un raport pentru justificarea ofertei financiare prezentată de S.C. X S.R.L. Șcheia, având în vedere prețul neobișnuit de scăzut pentru volumul de lucrări ce urma a fi efectuat. În cadrul raportului aceasta a reluat motivarea adresată de ofertant în lămuriri și a concluzionat că "sunt îndeplinite condițiile minimale de derulare în bune condiții al unui contract de supervizare și nu sunt abateri privind respectarea legislației în vigoare";.

Raportul tehnic a fost întocmit de membrii comisiei C. V. și V. P., care au concluzionat că ambii ofertanți și-au însușit obiectivele contractului și au făcut dovada înțelegerii acestora și a datelor tehnice, au prezentat modul de organizare al șantierelor, au desemnat experții cheie, motiv pentru care s-a stabilit că "ofertele celor două societăți corespund din punct de vedere tehnic cerințelor caietelor de sarcini";.

Nu au fost analizate sau descrise date concrete, ambele rapoarte având un caracter pur formal.

La data de xx.xx.xxxx comisia de evaluare a întocmit fișele de analiză a documentelor de calificare și selecție, înregistrate cu nr. X cea a S.C. X S.R.L. Șcheia și cu nr. X cea a Asocierii S.C. RS.R.L. București și S.C. S S.A. București.

În fișa de analiză a documentelor de calificare și selecție a S.C. X S.R.L. Șcheia se stipulează că garanția depusă este de 7.000 lei în condițiile în care garanție de participare era de 14.000 lei.

La criteriul cifrei minime de afaceri se menționează că se face referire la liderul asociației sau împreună cu asociații, fără a se preciza implicarea terțului susținător, însă valoarea cifrei de afaceri este menționată cea a S.C. G S.R.L. Suceava. La criteriul experienței similare este menționată tot S.C. G S.R.L. Suceava și lucrările acesteia.

Analizarea ofertei financiare a S.C. X S.R.L. Șcheia a constat exclusiv în evaluarea înscrisurilor depuse de terțul susținător, S.C. G S.R.L. Suceava, titularul având mențiunea 0 la experiență similară și cifră de afaceri.

La aceeași dată a fost întocmit procesul verbal al ședinței comisiei de evaluare final nr. 22321 din care rezultă că ambii ofertanți îndeplinesc condițiile de calificare din fișa de date a achiziției și s-a hotărât atribuirea contractului de servicii "Asistența tehnică și supervizarea lucrărilor - sursă și rețele"; către S.C. X S.R.L. Șcheia, cu o ofertă în valoare de 1.849.230,40 lei fără Tva.

Raportul procedurii nr. X din xx.xx.xxxx a fost semnat de toți membrii comisie ide evaluare și aprobat de primarul F. C. M.. Prin adresele nr. X din xx.xx.xxxx și nr. X din xx.xx.xxxx cei doi ofertanți au fost informați cu privire la rezultatul procedurii de achiziție, termenul de contestare fiind de 10 zile de la data primirii comunicării.

La data de xx.xx.xxxx a fost încheiat contractul de servicii nr. X între mun. Botoșani - Achizitor, reprezentat prin primar F. C. M. și prin directorul economic S. V. și S.C. X S.R.L. Șcheia- Prestator, menționat ca reprezentant administratorul T. A. N., contract care în speță prevede următoarele clauze relevante:

I. 2. Obiectul contractului - "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele"; pentru implementarea proiectului "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoșani pentru perioada 2009 -2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice";

II. 3. Prețul contractului - 1.849.230,40 lei fără tva;

III. 4. Durata contractului - 40 luni;

IV.6. Documentele contractuale sunt: caietul de sarcini, propunerea tehnică și propunerea financiară + fundamentarea economică a modului de formare a prețului;

V.9. Conflictul de interese - Orice conflict de interese apărut după semnarea prezentului contract trebuie notificat în scris achizitorului fără întârziere;

VI. 11. Obligațiile prestatorului - 11.4 Prestatorul va executa activitățile de dirigentare de șantier cu persoanele desemnate în oferta tehnică. Acesta desemnează pe managerul de proiect ca persoana dedicată executării obligațiilor specifice din prezentul contract. Prestatorul declară și garantează că persoanele desemnate dispun de autorizație pentru domeniul și categoria de importanță a construcției corespunzătoare în raport cu lucrările și serviciile definite în art. 2.1 din prezentul contract. În cazul în care prestatorul înlocuiește din orice motiv persoana desemnată, va notifica imediat în scris achizitorul de acest fapt și îi va comunica toate datele de identificare și de contact ale persoanei nou desemnate.

VII. 13. Rapoarte intermediare și finale - prestatorul are obligația de a elabora rapoarte intermediare și un raport final pe perioada executării contractului care vor cuprinde o parte narativă și o parte cu date financiare.

VIII. 15. Modalități de plată - situațiile de plată și facturile vor fi întocmite lunar și vor fi corelate cu situațiile de plată ale antreprenorului în funcție de natura activităților supervizare. Facturile vor fi însoțite de un raport intermediar sau final, potrivit art.13 și de toate documentele justificative aferente.

IX. 21. Interdicția cesionării și a subcontractării - este interzisă cesionarea sau subcontractarea de către prestator, în tot sau în parte, a drepturilor și obligațiilor asumate prin prezentul contract.

Acest contract nu a fost semnat de către reprezentanții legali ai S.C. X S.R.L. Șcheia, asociatul și administratorul T. A. N. sau asociatul S. A. R..

Din audierile membrilor comisiei de evaluare a ofertelor și a funcționarilor cu atribuții în întocmirea contractelor, din cadrul Biroului Achiziții, nu au fost obținute date privind modalitatea și persoanele care au semnat acest contract, fiecare dintre funcționari considerând că un alt responsabil avea atribuții în acest domeniu.

După semnarea contractului, la data de xx.xx.xxxx, la dosarul achiziției a fost depusă chitanța seria TS7, nr. X a trezoreriei Suceava, pentru suma de 9.246,15 lei ce reprezintă garanția de bună execuție depusă de S.C. X S.R.L. Șcheia.

Conform procedurii publicată de autoritatea contractantă a rezultat că ofertantul avea formularul 26 - Scrisoare bancară de garanție de bună execuție pentru a fi prezentat înainte de semnarea contractului sau se putea negocia reținerea succesivă a fondurilor din valoarea facturilor emise. S.C. X S.R.L. Șcheia a solicitat încheierea contractului conform variantei de reținere succesivă și a depus și o sumă inițială ca garanție.

În cadrul documentației a fost identificat și procesul verbal de negociere, înregistrat sub numărul X din xx.xx.xxxx, în care sunt redate și paginile contractului cadru. Primele două pagini din cadrul procesului verbal de negociere reprezintă procesul verbal de negociere identificat în cadrul sistemului informatic al inculpatului A. C. V., ce invocă caracterul de start-ul al S.C. X S.R.L. Șcheia pentru aprobarea constituirii garanției de bună execuție prin reținerea succesivă din sumele datorate furnizorului conform facturilor ce se vor emite. Se aduce în susținerea constituirii ulterioare a garanției de bună execuție și aspectul privind nealterarea nici unei prevederi esențiale din contractul cadru.

C. V. A., în calitatea sa de viceprimar al Municipiului Botoșani, a ocupat funcția de președinte al tuturor celor șase comisii de evaluare a ofertelor, inclusiv în procedura de atribuire a contractului "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele".

Din administrarea probelor prezentate anterior rezultă că inculpatul A. C. V. a pregătit, împreună cu fratele său A. B. V., întocmirea înscrisurilor din ofertă pentru a putea obține contractul în numele ofertantului S.C. X S.R.L. Șcheia, cunoscând toate detaliile din conținutul acesteia, înainte de a fi depusă la sediul autorității contractante.

Inculpatul A. C. V. avea obligația legală de a se abține și de a solicita înlocuirea sa din Comisia de evaluare a ofertelor, conform art. 75, alin. 3 din HG nr. 925/2006, deoarece fratele său urma să efectueze lucrări în cadrul contractului în numele S.C. V S.R.L. Botoșani și S.C. A S.R.L. Botoșani, în calitate de subcontractanți al S.C. X S.R.L. Șcheia, lucru pe care nu l-a făcut încălcând așadar această prevedere legală, lucru care atrage după sine existența infracțiunii de abuz în serviciu, așa cum a fost ea caracterizată și prin Decizia Curții Constituționale, nr. 405/15.06.2016.

Însă inculpații A. B. V. și A. C. V. au ales să nu aducă la cunoștința autorității contractante nici unul dintre aspectele care puteau să ducă la demonstrarea implicării unuia dintre aceștia în cadrul procedurii de achiziție sau în desfășurarea lucrărilor și astfel în identificarea conflictului de interese, urmărind astfel obținerea sumelor de bani aferente contractului prin utilizarea intermediarilor.

Astfel, în această idee, au depus diligențe pentru înființarea S.C. X S.R.L. de către o persoană de încredere din alt județ, inculpatul A. B. V. i-a solicitat lui T. A. N. să se prezinte pentru a depune oferta și a participa ca reprezentant al S.C. X S.R.L. la etapa deschiderii ofertelor astfel încât el să nu poată fi asociat cu societatea, nu au fost declarați subcontractanții, printre care se afla și S.C. V S.R.L. Botoșani și S.C. A S.R.L. Botoșani, și nici nu au declarat implicarea inginerului A. B. V. în efectuarea lucrărilor ca Adjunct Team Leader la momentul desfășurării procedurii de achiziție publică.

Scopul nedeclarării subcontractanților a fost acela de a evita descoperirea conflictului de interese în care se afla președintele comisiei de evaluare a ofertelor, inculpatul A. C. V., și de a ascunde faptul că societățile care vor îndeplini contractul de servicii de supervizare reprezentau, de fapt, firme deținute sau controlate de inculpații A. B. V. și A. C. V..

Prin documentația de atribuire, ofertanții erau obligați să prezinte și lista personalului cheie ce va fi implicat în derularea contractului de servicii de supervizare. Astfel, la întocmirea ofertei prezentate de S.C. X S.R.L. inculpații au înțeles să nu nominalizeze printre experții cheie și numele lui B. V. A. și să-i creeze acestuia o poziție de expert non-cheie, respectiv Team Leader Adjunct. Pentru această poziție de expert non-cheie, ca și pentru toate celelalte poziții de experți non-cheie nu exista obligativitatea prezentării datelor de identificare ale persoanelor, doar după semnarea contractului. Astfel, au înțeles să creeze o funcție în oglindă cu cea de Team Leader ocupată de R. V., dar care urma să dețină cel mai mare număr estimat de zile de lucru în cadrul contractului, prestând practic aceleași activități ca și Expertul cheie nr. 1 - Team Leader.

Cu ocazia verificărilor efectuate de DLAF, în Nota de control nr. X din xx.xx.xxxx s-a stabilit că din datele deținute de Oficiul Național al Registrului Comerțului cu privire la inculpații C. V. A. și B. V. A. a rezultat următoarea stare de fapt:

I. Inculpatul C. V. A. a deținut sau deține calitatea de asociat și administrator în societățile S.C. V S.R.L. Botoșani (xx.xx.xxxx - prezent), S.C. AU S.R.L. (xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx), S.C. T S.R.L. Botoșani (xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx) și S.C. Y S.R.L. Botoșani (xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx);

II. Inculpatul B. V. A. a deținut sau deține calitatea de asociat și administrator în următoarele societăți: S.C. Y S.R.L. Botoșani (xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx), S.C. V S.R.L. Botoșani (xx.xx.xxxx- prezent), S.C. A S.R.L. (xx.xx.xxxx -prezent). Din analiza informațiilor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului rezultă fără echivoc faptul că la data atribuirii contractului de servicii de supervizare a lucrărilor, respectiv xx.xx.xxxx, inculpatul C. V. A. era încă administrator și asociat al S.C. V S.R.L. Botoșani, societate pe care o deținea împreună cu fratele său, B. V. A., deținea funcția de viceprimar al Municipiului Botoșani și pe cea de președinte al comisiei de evaluare. De asemenea este evidențiată prezența inculpatului C. V. A. ca fondator al S.C. Y S.R.L. Botoșani alături de fratele său, societate care a fost de asemenea implicată în implementarea contractului de servicii de supervizare a lucrărilor, prin intermediul actualului administrator și asociat, inculpatul Marcel H., un apropiat al celor doi frați.

În același scop, al ascunderii implicării unuia dintre frații A. în derularea lucrărilor din contractul a cărui achiziție se derula, inculpatul A. B. V. a transmis, la data de xx.xx.xxxx, suma de 7.100 lei în contul personal al martorei S. A. R., din contul S.C. V S.R.L. Botoșani pentru achitarea garanției de participare la licitație a S.C. X S.R.L. Șcheia. În aceeași zi, S. A. R. depune suma de 7000 lei în contul S.C. X S.R.L. Șcheia ca împrumut societate aferent contractului nr. 3 și efectuează un virament către Municipiul Botoșani, în valoare de 7.000 lei cu mențiunea "garanție de participare licitație";, așa cum rezultă din extrasele de cont.

Inculpatul A. C. V., în calitatea sa de președinte al comisie al comisiei de evaluare desemnată de autoritatea contractantă - Primăria municipiului Botoșani și-a încălcat atribuțiile prevăzute de art. 72, alin. 1 si 2 din H.G. nr. 925/2006 privind verificarea criteriilor de calificare de către ofertanți, stabilirea ofertelor neconforme sau inacceptabile, urmărind în fapt atribuirea contractului către S.C. X S.R.L. cu scopul de a obține pentru sine și pentru fratele său, A. B. V., sumele provenite din derularea contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";. Prin participarea la luarea deciziei de desemnare ca și câștigătoare a ofertei depusă de S.C. X S.R.L., pentru a cărei realizare a participat în mod personal, inculpatul A. C. V. a urmărit obținerea contractului de către fratele său, A. B. V., încălcând astfel și normele sociale privind conflictul de interese.

Î.

Derularea lucrărilor din contractul ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";

Prin Ordonanța nr. XX/P/2013 din data de xx.xx.xxxx s-a dispus să efectuarea unei constatări financiar - contabile în cauză. Din cuprinsul raportului de constatare au fost desprinse mai multe concluzii, verificându-se atât legalitatea documentelor întocmite cât și modul de utilizare a sumelor de bani încasate de S.C. X S.R.L. Șcheia de la beneficiarul lucrărilor contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";, Primăria municipiului Botoșani. Din registrul de corespondență al S.C. X S.R.L. Șcheia rezultă că ordinul de începere a lucrărilor a fost primit și înregistrat la data de xx.xx.xxxx. La data de xx.xx.xxxx, conform procesului de predare primire "birou consultant supervizare";, Municipiul Botoșani, prin V. P. N., a pus la dispoziția S.C. X S.R.L. Șcheia - reprezentată de V. F. R., un imobil situat în mun. Botoșani, str. X, nr. Y, județul Botoșani.

Prin Deciziile nr. de la X la X din data de xx.xx.xxxx ale administratorului S.C. X S.R.L. Șcheia au fost numiți următorii experți în cadrul contractului nr. X/xx.xx.xxxx conform tabelului următor:

Nici unul dintre experți nu este angajatul S.C. X S.R.L. Șcheia, neavând raporturi de muncă reglementate legal cu această firmă. De asemenea deciziile de numire nu sunt semnate de administratorul T. A. N., așa cum acesta a declarat.

Ulterior, la data de xx.xx.xxxx, prin Decizia nr. X a S.C. X S.R.L. Șcheia este numit Expert 16 arhitectul T. M., care era angajat al S.C. AV S.R.L. Botoșani.

În fapt, inculpatul A. B. V. a fost cel care a gestionat întreaga activitate desfășurată în proiect, iar în acest sens a fost cel care a stabilit care dintre experți vor efectua lucrările propriu-zise și a întocmit aceste decizii pe sistemele informatice identificate la sediul S.C. V S.R.L. Botoșani, așa cum rezultă din datele obținute în urma percheziției informatice.

Cu data de xx.xx.xxxx sunt întocmite contractele de prestări servicii între S.C. X S.R.L. Șcheia și societățile comerciale care reprezentau angajatorul experților care au efectuat în fapt lucrările sau care erau controlate de inculpatul A. B. V., după cum urmează:

Se constată că, ulterior semnării contractului nr. X din xx.xx.xxxx, S.C. X S.R.L. Șcheia, la data de xx.xx.xxxx, prin contractele prezentate mai sus a subcontractat prestări de servicii în valoare de 1.155.000 lei fără Tva. Contractele încheiate cu S.C. Y S.R.L. Botoșani și S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani nu se justifică prin existența unui angajat al acestor firme care să fi fost numit ca expert și nominalizat în lista prezentată beneficiarului. Se încalcă în acest mod prevederile art. 11 din contractul nr. X din xx.xx.xxxx privind interzicerea subcontractării.

Ulterior, au mai fost întocmite 3 contracte de prestări servicii care reprezentau, în fapt finalizarea subcontractării tuturor serviciilor aferente contractului X din xx.xx.xxxx:

Contractul nr. X din xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. AX S.R.L. Curtești s-a perfectat ca urmare a cooptării a inginerului de cantități, pentru care s-a solicitat aprobarea beneficiarului la data de xx.xx.xxxx. În data de xx.xx.xxxx s-a primit aprobarea beneficiarului și în data de xx.xx.xxxx a fost emisă Decizia nr. X de numire a inginerului T. M. ca expert 16 - inginer cantități.

Nici T. M. nu este angajatul S.C. X S.R.L. Șcheia, conform REVISAL, acesta avea la data de xx.xx.xxxx contract de muncă cu normă întreagă cu S.C. AX S.R.L. și contract de muncă cu timp parțial cu S.C. AY S.R.L. Botoșani.

Contractul nr. X din xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. Z S.R.L. Botoșani pentru prestări servicii nu este justificat de implicarea în lucrări a unui angajat al acestei firme în calitate de expert nominalizat în lista prezentată beneficiarului. Singurul scop al acestui contract a fost însușirea necuvenită de către inculpatul A. B. V. a unor sume provenite din contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx privind ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";.

Contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. A S.R.L. Botoșani este rezultatul unei manopere frauduloase de însușire necuvenită, de către inculpatul A. B. V., a unor sume de bani din contractul nr. X din xx.xx.xxxx.

S.C. A S.R.L. Botoșani, J07/XX/2008, CUI X, la data de xx.xx.xxxx avea asociat unic și administrator pe numitul C. V. R., CNP XXXXXXXXXXXXX. Sediul declarat al firmei era mun. Botoșani, Str. X, nr. Y, sc. Z, et. T, ap.U, iar activitatea era suspendată temporar conform Deciziei asociatului unic nr. X din xx.xx.xxxx, pe o perioadă de 3 ani și conform Încheierii nr. X din data de xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoșani, prin care a fost admisă cererea de înregistrare în Registrul Comerțului.

Obiectul principal de activitate era reprezentat de codul 4120 - Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.

La data de xx.xx.xxxx, prin Decizia asociatului unic nr. 1 intervin următoarele modificări:

1. Obiectul de activitate principal: 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea;

2. Starea firmei: se reia activitatea începând cu data de xx.xx.xxxx;

3. Sediul social: se schimbă la adresa mun. Botoșani, str. X nr. Y, județul Botoșani.

Cu ocazia analizei documentelor puse la dispoziție au fost identificate două exemplare ale contractului nr. X din xx.xx.xxxx, care diferă doar în ceea ce privește valoarea contractului. Primul exemplar, pe care l-a avut la dispoziție și echipa de control DLAF, are o valoare de 180.000 lei. Cel de-al doilea exemplar ridicat cu ocazia percheziției efectuate la S.C. V S.R.L. Botoșani, la punctul de lucru din municipiul Botoșani, Str. X, nr. Y, are o valoare de 350.000 lei fără Tva. Ambele exemplare sunt semnate de A. B. V. pentru S.C. A S.R.L. Botoșani în condițiile în care, la data de xx.xx.xxxx, acesta nu avea nici o calitate în cadrul societății.

Inculpatul T. A. N. a declarat că nu a semnat nici unul dintre contractele încheiate de S.C. X S.R.L. Șcheia nu a fost semnat de către el și nu a avut cunoștință despre înscrisuri la data întocmirii acestora. La data de xx.xx.xxxx este deschis contul X la ING Botoșani al S.C. A S.R.L. Botoșani de către C. V. R., cu facilitate de operare "Home Bank"; (prin internet de la un terminal utilizat de clientul băncii printr-un digipass) și prin emiterea unui card inscripționat cu numele utilizatorului "V. R. C."; și cu numele companiei "A SRL";.

La data de xx.xx.xxxx prin Decizia asociatului unic nr.X intervin următoarele modificări:

1. Capitalul social se majorează cu suma de 100 lei prin cooptarea ca asociat a d-lui A. B. V., CNP XXXXXXXXXXXXX;

2. Administratorul C. V. R. este revocat din funcție și este numit în funcție A. B. V. cu puteri depline și mandat pe durată nelimitată;

3. Actul constitutiv al societății este modificat cu noile prevederi.

La data de xx.xx.xxxx prin Hotărârea adunării generale a asociaților ai S.C. A S.R.L. Botoșani, asociatul C. V. R. își cesionează părțile sociale deținute către asociatul A. B. V. care devine asociat unic. Actul constitutiv este modificat în acest sens, iar prin Rezoluția nr. X din xx.xx.xxxx, persoana desemnată din cadrul ORC de pe lângă Tribunalul Botoșani admite cererea de înregistrare și este eliberat certificatul de înregistrare de mențiuni din xx.xx.xxxx, prin care mențiunea nr. X din xx.xx.xxxxa fost înscrisă în Registru Comerțului la data de xx.xx.xxxx.

În aceste condiții la data de xx.xx.xxxx A. B. V. emite factura nr. X în valoare de 170.000 lei, reprezentând "Cval parțial servicii de asistență tehnică în supervizarea lucrărilor, cf contract nr. X din data xx.xx.xxxx";, sumă care a fost încasată integral la data de xx.xx.xxxx în contul deschis la data de xx.xx.xxxx. Privind în ansamblu aceste operațiuni de schimbare a acționariatului, a sediului și a obiectului de activitate ale S.C. A S.R.L. Botoșani se conturează acțiunea premeditată a inculpatului A. B. V. de a prelua controlul total al acestei firme, începând cu data încheierii contractului nr. X din xx.xx.xxxx și de a avea controlul total asupra veniturilor realizate în baza contractului,în condițiile în care firma nu avea angajați care să presteze aceste servicii.

Rezultă că prin cele 9 contracte (din care 5 sunt încheiate cu firme care au furnizat experți acceptați de beneficiar, iar 4 încheiate cu firme care nu aveau angajați acceptați de beneficiar sau deloc) încheiate de inculpatul A. B. V. în numele S.C. X S.R.L. Șcheia, fără a avea acest drept, au fost subcontractate servicii în valoare de 1.733.030 lei fără TVA, ceea ce reprezintă 94% din valoarea totală a contractului nr. X din data de xx.xx.xxxx de 1.849.230 lei fără TVA.

În aceste condiții se dovedește caracterul mincinos al ofertei întocmită de inculpatul A. B. V. în numele S.C. X S.R.L. Șcheia, deoarece atât în faza inițială când au fost solicitate informațiile despre subcontractanți a declarat în formularul special "nu este cazul";, cât și atunci când au fost solicitate clarificări cu privire la prețul ofertei prin bugetul de cheltuieli prezentat a declarat cheltuieli de exploatare și financiare proprii în valoare de 1.695.050 lei (din care 1.270.450 lei salarii, impozite pe salarii și contribuții).

Din punct de vedere al circuitului documentelor în vederea executării contractului nr. X din xx.xx.xxxx se constată că inculpatul A. B. V. este persoana care întocmea facturile emise către Primăria mun. Botoșani, aplicațiile de plată anexate la facturi, care la rândul lor aveau atașate procese verbale de recepție, situații cu privire la numărul de zile lucrate de experți, prețul din ofertă, zilele rămase de efectuat, pontajul efectuat, raportul de activitate și declarațiile experților cu privire la zilele în care au muncit din perioada facturată.

Aplicațiile de plată din partea beneficiarului sunt avizate de managerul de proiect V. P. și de expertul financiar UMP G. M. fiind aprobate de primarul municipiului Botoșani.

Managerul de proiect P. V. este cel care aprobă și situațiile fizice și financiare ale contractului de supervizare de la sfârșitul perioadei facturate întocmite de inculpatul A. B. V. și care confirmă în acest mod că experții care figurează cu zile de muncă în aceste situații au și prestat activitățile specifice funcției lor.

La nivelul beneficiarului o comisie de recepție constituită din V. P., G. M. și P. B. întocmește un proces verbal de recepție a lucrărilor prin care confirmă primirea rapoartelor de activitate ale prestatorului și constată dacă serviciile au fost îndeplinite corespunzător.

După aceste verificări, inculpatul A. B. V. stabilește toate datele necesare pe care le transmite către S. A. R., contabilul societății, iar aceasta emite în numele S.C. X S.R.L. Șcheia factura către beneficiar, la valoarea confirmată în aplicația de plată anexă și în care consemnează și valoarea garanției de 4,5% din valoare fără Tva a facturii.

În funcție de disponibilul beneficiarului, plata facturilor se efectuează ulterior în contul S.C. X S.R.L. Șcheia, deschis la Trezoreria Suceava. Valoarea garanției se virează separat, în contul X deschis la Trezoreria Suceava.

Operațiunile financiare, constând în efectuarea plăților, au fost efectuate de S. A. R., cea care întocmea și ordinele de plată către Trezorerie prin care sumele încasate de la beneficiar erau virate în contul societății deschis la ING Bank. Subcontractanții S.C. X S.R.L. Șcheia, în urma înțelegerii și după stabilirea valorii de plată cu inculpatul A. B. V. emiteau facturi pentru activitățile prestate, iar la primirea acestor sume S. A. R. efectua plățile prin sistemul "Home Bank";.

Acesta este circuitul financiar prin care sumele provenite din derularea contractului nr. X din xx.xx.xxxx al S.C. X S.R.L. Șcheia cu Primăria municipiului Botoșani din contul beneficiarului ajung în conturile firmelor subcontractoare sau al societăților controlate de inculpatul A. B. V..

În perioada decembrie 2011 - decembrie S.C. X S.R.L. Șcheia a emis 9 facturi fiscale, în baza a 9 aplicații de plată către Municipiul Botoșani, situația fiind prezentată în tabelul următor:

Inculpatul A. B. V. a întocmit 9 aplicații de plată și situațiile anexă, cuprinzând cei 16 experți cu numărul de ore și zile în care aceștia au efectuat lucrări, conform situațiilor aprobate de V. P., au fost acceptate la plată de către beneficiar 9 facturi fiscale în valoare de 1.807.758,80 lei fără Tva, respectiv 2.241620,92 lei cu Tva, din care a fost virată direct în contul de garanție suma de 81.349,15 lei, la dispoziția S.C. X S.R.L. Șcheia rămânând suma de 2.160.271,77 lei. Din analiza aplicațiilor de plată și a facturilor emise de subcontractanți rezultă faptul că nu a fost respectată corespondența dintre valoarea contractelor încheiate și valoarea înscrisă în dreptul fiecărui expert în situațiile centralizatoare privind numărul de zile prestate de aceștia, că unele firme au facturat și încasat contravaloarea unor prestări servicii de asistență tehnică și supervizare pentru S.C. X S.R.L. Șcheia, fără a efectua aceste lucrări cu personalul propriu.

În primul rând s-a efectuat comparația dintre bugetul propus cu ocazia răspunsului din adresa nr. X din xx.xx.xxxx a S.C. X S.R.L. Șcheia cu cele 9 aplicații de plată cu documentele anexă. S.C. X S.R.L. Șcheia, prin inculpatul A. B. V., în adresa sus menționată a prezentat următoarea structură a salarizării personalului:

Din cuprinsul Anexei 1 la aplicațiile de plată 1 - 9, rezultă faptul că nu s-a păstrat acest mod de calcul al sumelor cuvenite experților, respectiv "Cheltuiala zilnică totală"; a fost înlocuită cu "Preț unitar"; care are un nivel mai mare decât cel stabilit cu ocazia prezentării ofertei. S-a procedat la refacerea calculelor cu sumele nou rezultate și acceptate la plată de către managerul de proiect V. N. P., rezultând următoarea situație:

Se constată că prețul unitar al serviciilor fiecărui expert (cheltuiala zilnică totală) consemnat în aplicațiile de plată nr. 1 - 9, conduce în urma efectuării unui calcul similar celui din oferta inițială la o cheltuială cu salariile în sumă de 1.849.230,40 lei, care coincide cu valoarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

În aceste condiții profitul obținut de S.C. X S.R.L. Șcheia este de 0 lei, care din punct de vedere economic nu justifică o activitate lucrativă în condițiile unei economii de piață.

Se constată că toate cheltuielile directe (salarii, impozite și contribuții, materiale) și indirecte (utilități, servicii, dobânzi) de 1.735.252,55 lei din oferta inițială, la care se adaugă și profitul net de 113.977,85 lei au fost repartizate în cheltuielile cu plata salarială a experților până la concurența cu valoarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx în sumă de 1.849.230,40 lei.

Acest fapt ar duce la concluzia că S.C. X S.R.L. Șcheia este în fapt un operator economic interpus între mun. Botoșani și cei 15 experții, cu scopul ca valoarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx, de 1.849.230,40 lei, să fie împărțită sub formă de salarii cu plata impozitelor și contribuțiilor aferente.

În realitate experții care au participat la executarea contractului nu au fost remunerați sub formă salarială, ei nefiind angajați ai S.C. X S.R.L. Șcheia, ci prin încheierea de contracte de prestări servicii cu firmele la care aceștia erau angajați.

Din acest motiv s-a procedat la analizarea financiară pe fiecare expert aprobat de beneficiar și firmă subcontractoare, în scopul determinării cu exactitate a circuitului financiar prin care sumele de bani au fost dirijate în conturile bancare controlate de persoane implicate în însușirea în mod necuvenit a sumelor provenite din derularea contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

1. Expert 1 - V. R. F. - Team Lider în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la:

- S.C. AK S.R.L. Suceava - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu cuprins între 700 lei și 800 lei (minimum pe economie), firmă la care V. R. F. este asociat unic și administrator;

- S.C. M S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă cu timp parțial cu un salariu cuprins între 180 lei și 197 lei (minimum pe economie);

- S.C. BA S.R.L. începând cu data de xx.xx.xxxx - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 1.600 lei;

Relația dintre S.C. X S.R.L. și V. R. F., reprezentantul S.C. AK S.R.L. Suceava, în vederea prestării de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx, a fost stabilită prin contractul nr. XX din xx.xx.xxxx, prețul contractului fiind în suma de 230.000 lei la care se adaugă Tva în sumă de 55.200 lei, fiind încheiat pe o durată de 23 de luni. Stabilirea sumelor facturate către Municipiul Botoșani de către S.C. X S.R.L. s-a realizat în baza aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 aferente contractului nr. X din data de xx.xx.xxxx, întocmite de Team leader adjunct inculpatul A. B. V..

Din comparația aplicațiilor de plată nr. 1 - 9, care cuprind numărul de zile și valoarea acestora pentru Expertul nr. 1 - Team Lider, cu cele facturate de S.C. AK S.R.L. Suceava pentru aceste activități în perioada decembrie 2011 - septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce pentru aceste activități s-a încasat de către S.C. X S.R.L. suma de 658.560 lei fără Tva, respectiv 816.614,40 lei cu Tva de la mun. Botoșani, s-a plătit suma de 229.516,05 lei fără Tva, respectiv 284.599,90 lei cu Tva către S.C. AK S.R.L. Suceava.

Centralizarea acestor plăți, așa cum au fost descrise mai sus, este reprezentată prin situația:

Rezultă că din suma de 658.560 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 1 ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 s-a plătit suma de 229.515,88 lei fără Tva firmei S.C. AK S.R.L. Suceava la care V. R. F. era angajat, diferența de 429.044,12 lei fără Tva rămânând la dispoziția lui inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

R. F. V., în calitate de Team leader a coordonat și efectuat serviciile pentru care a fost desemnat ca expert în cadrul proiectului, fiind specialistul care a răspuns exclusiv de partea tehnică a proiectului. Datorită volumului mare de muncă desfășurat de acesta nu se poate stabili dacă numărul de ore și zile de prestări servicii decontate prin situațiile întocmite de inculpatul A. B. V., în cadrul situațiilor atașate rapoartelor de activitate lunare, corespund cu numărul de ore efectiv lucrate de către acesta. Prin urmare se va considera că documentele privind numărul de zile în care R. F. V. a efectuat lucrări conțin date reale.

2. Expert 2 - H. L. - Inginer Asigurarea Calității în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajată la:

- S.C. AL S.A. Botoșani - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 3000 lei;

- S.C. AM S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă cu timp parțial cu un salariu de 360 lei;

Inginerul H. L. nu a participat la activitățile desfășurate în executarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx din cadrul proiectului de reabilitare termică și nu are cunoștință despre documentele întocmite în numele acesteia. Ea nu a semnat declarația cu orele de muncă zilnice - pontajul și nici un alt document din cadrul documentației inclusă în justificarea decontărilor depusă de către S.C. X S.R.L. Șcheia la beneficiarul Municipiul Botoșani.

Toate înscrisurile întocmite, completate sau semnate în numele inginerului H. L. și utilizate în cadrul raportului de activitate lunară de către prestatorul S.C. X S.R.L. Șcheia reprezintă documente ce conțin date neconforme cu realitatea și care nu au fost semnate de către persoana în cauză.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicațiile de plată nr. 1 - 9 acesta figurează cu următoarea situație:

Suma de 110.745,60 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 2, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 a rămas la dispoziția inculpatului A. B. V., persoana care a dispus de sumele primite de S.C. X S.R.L. Șcheia de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

Expert 3 - H. T. - Diriginte de șantier în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. BB S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 1500 lei.

Din declarația de martor a inginerului H. T. se reține că acesta nu a participat la executarea vreunei activități din contractul nr. X din xx.xx.xxxx. De asemenea, el nu a semnat nici un document ce a fost întocmit în numele său, în cadrul proiectului de reabilitare termică a Municipiului Botoșani, cu excepția CV-ului și a Declarației de disponibilitate. Martorul declară că a semnat aceste înscrisuri, dar nu își amintește în ce context, neputându-și explica de cum a semnat aceste înscrisuri, știind că a pus la dispoziția inculpatului B. A. doar un Cv și documentele de calificare profesională.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicațiile de plată nr. 1 - 9 acesta figurează cu următoarele plăți:

Suma de 77.416,20 lei fără Tva, decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 3, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9, a rămas la dispoziția inculpatului lui A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

4. Expert 4 - C. P. - Inginer de proces în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. AN S.R.L. Suceava - contract individual de muncă, normă întreagă, cu un salariu de 3.100 lei. Relația dintre S.C. X S.R.L. Șcheia și C. P. - reprezentantul S.C. AN S.R.L. Suceava, în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx, a fost stabilită prin contractul nr. XX din xx.xx.xxxx, prețul contractului fiind în suma de 35.000 lei, la care se adaugă Tva în sumă de 8.400 lei, cu o durată de 23 de luni.

T. A. N. a declarat că nu a semnat nici unul dintre contractele încheiate de S.C. X S.R.L. Șcheia în cadrul Proiectului "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoșani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice";.

La baza sumelor facturate către Municipiul Botoșani de S.C. X S.R.L. Șcheia au stat aplicațiile de plată nr. 1 - 9 aferente contractului nr. X din xx.xx.xxxx, întocmite de inculpatul A. B. V. și aprobate de P. V.. Din comparația aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 care cuprind numărul de zile și valoarea acestora pentru Expertul nr. 4 - Inginer de proces, cu cele facturate de S.C. AN S.R.L. Suceava pentru aceste activități, în perioada decembrie 2011 - septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce s-a încasat suma de 113.971,20 lei fără Tva, respectiv 141.324,29 lei cu Tva, de la Municipiul Botoșani, s-a plătit suma de 35.322,58 lei fără Tva, respectiv 43.800 lei cu Tva către S.C. AN S.R.L. Suceava.

Din suma de 113.971,20 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 4, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 s-a plătit suma de 35.322,58 lei fără Tva firmei S.C. AN S.R.L. Suceava, la care C. P. era angajat, diferența de 78.648,62 lei fără Tva, rămânând la dispoziția inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

5. Expert 5 - L. L. - Inginer electro-energetic în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, nu figurează angajat cu contract de muncă în România. Din verificarea bazei de date a evidenței populației rezultă că din anul 2008 acesta și-a stabilit domiciliul în străinătate, în Canada. Așa cum rezultă din documentele de experiență profesională rezultă că lucrările principale au fost efectuate în afara Europei.

Pe cale de consecință nici unul dintre înscrisurile întocmite în numele expertului L. L. nu sunt semnate de către acesta și nici nu conțin date reale, în condițiile în care acesta nu a participat la nici una dintre activitățile proiectului.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicațiile de plată nr. 1 - 9 acesta figurează cu următoarea situație:

Suma de 93.542,40 lei fără Tva, decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 5, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9, a rămas la dispoziția lui A. B. V. persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. nr. X din xx.xx.xxxx.

6. Expert 6 - A. D. - Inginer auT.tizări Conform REVISAL, A. D. figurează angajat la S.C. AO S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 3.331 lei, în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx.

A. D. a declarat că nu a participat la executarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx, nu a semnat nici un document din cadrul lucrărilor din proiectul de reabilitare termică, astfel că înscrisurile utilizate de inculpatul A. B. V. pentru întocmirea aplicațiilor de plată și decontarea lor sunt înscrisuri ce conțin date nereale și care au fost semnate de persoana în numele căreia s-a întocmit.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicațiile de plată nr. 1 - 9 acesta figurează cu următoarea situație:

Întreaga sumă de 79.564,80 lei fără Tva, decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 6, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9, a rămas la dispoziția inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

7. Expert 7 - T. VN.- Inginer CCIA în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la:

- S.C. AP S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 6416 lei până la data xx.xx.xxxx;

- S.C. E. S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă cu timp parțial cu un salariu de 6273 lei începând cu data de xx.xx.xxxx;

- BC începând cu data de xx.xx.xxxx - contract individual de muncă cu timp parțial cu un salariu de 713 lei.

Din declarația martorului T. VN.rezultă că acesta nu a participat la executarea lucrărilor din contractul nr. X din xx.xx.xxxx și nu a semnat nici unul dintre înscrisurile întocmite în numele său, pentru proiectul de reabilitare termică a Municipiului Botoșani.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicațiile de plată nr. 1 - 9 acesta figurează cu următoarea situație:

Suma de 116.120,80 lei fără Tva, decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 7, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9, a rămas la dispoziția inculpatului A. B. V., persoana care dispunea cu privire la sumele încasate de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

8. Expert 8 - U. E. - Inginer rețele de termoficare în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la E - contract individual de muncă normă întreagă, cu un salariu cuprins între 4.000 lei și 4,740 lei.

U. E. nu a participat la executarea lucrărilor din cadrul contractului nr. X din xx.xx.xxxx, încheiat cu Primăria municipiului Botoșani, și nu a semnat nici un înscris ce a fost întocmit în numele său pentru justificarea plăților în cadrul contractului. Prin urmare sumele decontate pentru plata serviciilor sale s-au obținut în baza unor înscrisuri falsificate de inculpatul A. B. V..

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicațiile de plată nr. 1 - 9 acesta figurează cu următoarea situație:

Suma de 186.009,60 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 8, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9, a rămas la dispoziția inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

9. Expert 9 - C. L. - Inginer SSM în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. BD S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă normă întreagă cu un salariu de 1.400 lei începând cu data de xx.xx.xxxx.

Relația dintre S.C. X S.R.L. Șcheia (beneficiar) și C. L. (reprezentantul S.C. BD S.R.L. Botoșani) în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx a fost stabilită prin contractul nr. X din xx.xx.xxxx, prețul contractului fiind în suma de 110.656,33 lei la care se adaugă Tva în sumă de 26.557,51 lei cu o durată de 17 de luni.

Din declarația inculpatului T. A. N. rezultă că acesta nu a semnat nici unul dintre contractele subsecvente contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

La baza sumelor facturate către Municipiul Botoșani de către S.C. X S.R.L. Botoșani au stat aplicațiile de plată nr. 1 - 9 aferente contractului nr. X din xx.xx.xxxx întocmite de inculpatul A. B. V. și aprobate de P. V.. Din comparația aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 care cuprind numărul de zile și valoarea acestora pentru Expertul nr. 9, cu cele facturate de S.C. BD S.R.L. Botoșani pentru aceste activitățile din cadrul contratului aferente perioadei decembrie 2011 - septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce pentru aceste activități s-a încasat suma de 135.020 lei fără Tva, respectiv 167.424,80 lei cu Tva de la Municipiul Botoșani, s-a plătit către agentul economic suma de 118.318,96 lei fără Tva, respectiv 146.715,51 lei cu Tva către S.C. BD S.R.L. Botoșani.

Rezultă că din suma de 135.020 lei fără Tva decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 9, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 s-a plătit suma de 118.318,96 lei fără Tva firmei S.C. BD S.R.L. Botoșani la care C. L. era angajat, diferența de 16.701,04 lei fără Tva rămânând la dispoziția inculpatului A. B. V. persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

10. Expert 10 - P. G. D. - Inginer proiectant de structuri

11. Expert 13 - I. R. C. M. - Jurist

12. Expert 15 - A. B. V. - Team Lider adjunct

P. G. D. și A. B. V. în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajați la S.C. V S.R.L. Botoșani, primul cu contract de muncă cu timp parțial de la data de xx.xx.xxxx, iar al doilea tot cu contract de muncă cu timp parțial de la data de xx.xx.xxxx. Salariul celor doi este de 300 lei pe lună fiecare.

I. R. C. M. în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx conform REVISAL figurează angajată la S.C. V S.R.L. Botoșani cu contract de muncă cu timp parțial de la data de xx.xx.xxxx, având un salariu de 300 lei. Acest contract de muncă a fost suspendat începând cu luna decembrie 2012 ca urmare a intrării în concediu de maternitate a angajatei

Relația dintre S.C. X S.R.L. Șcheia (beneficiar) și S.C. V S.R.L. Botoșani reprezentată de A. B. V. în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx, a fost stabilită prin contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx, prețul contractului fiind în suma de 150.000 lei, la care se adaugă Tva în sumă de 36.000 lei, cu o durată de 17 de luni.

T. A. N. nu a semnat acest contract din partea beneficiarului, așa cum rezultă din declarațiile sale.

La baza sumelor facturate către Municipiul Botoșani de către S.C. X S.R.L. Șcheia au stat aplicațiile de plată nr. 1 - 9 aferente contractului nr. X din data de xx.xx.xxxx, întocmite de inculpatul A. B. V..

Din comparația aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 care cuprind numărul de zile și valoarea acestora pentru Expertul nr. 10, Expertul nr. 13 și Expertul nr. 15, cu cele facturate de S.C. V S.R.L. Botoșani pentru aceste activități în perioada decembrie 2011 - septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce pentru aceste activități s-a încasat suma de 189.360,00 lei fără Tva, respectiv 234.806,40 lei cu Tva de la mun. Botoșani, s-a plătit suma de 114.615,12 lei fără Tva, respectiv 142.122,75 lei cu Tva către S.C. V S.R.L. Botoșani.

Rezultă că din suma de 189.360 fără Tva decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Experților nr. 10, 13 și 15, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 s-a plătit suma de 114.609,12 lei fără Tva firmei S.C. V S.R.L. Botoșani la care P. G. D., I. R. C. M. și A. B. V. erau angajați, diferența de 74.750,88 lei fără Tva rămânând la dispoziția lui A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din xx.xx.xxxx.

Se remarcă astfel faptul că nici pentru societatea pe care o reprezenta în cadrul proiectului de reabilitare termică, în baza contractului întocmit cu S.C. X S.R.L. Șcheia, inculpatul A. B. V. nu a dorit să ofere suma corectă, așa cum a fost calculată de el în baza documentelor cu datele falsificate, considerând suma ce va rămâne la dispoziția sa mai importantă decât funcționarea corespunzătoare a societății.

13. Expert 11 - C. M. - arhitect

C. M. în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. BE S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă normă întreagă, începând cu data de xx.xx.xxxx.

Inginerul C. M. nu a participat la lucrările ce au fost executate în numele S.C. X S.R.L. Șcheia conform contractului nr. X din xx.xx.xxxx. Martorul C. M. a declarat că a desenat doar o schiță a unei piese la solicitarea inculpatului A. B. V., fără a fi plătit pentru aceasta și că nu a semnat nici un înscris privind orele sau zilele de muncă în cadrul proiectului, și nici un alt document cu privire la atribuții sau activități desfășurate în cadrul proiectului de reabilitare termică.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicațiile de plată nr. 1 - 9 acesta figurează cu următoarea situație:

Suma de 35.571,60 lei fără TVA decontată de Municipiul Botoșani pentru plata Expertului nr. 11, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9, a rămas la dispoziția lui A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X din data de xx.xx.xxxx.

14. Expert 12 - S. C. - Inginer proiectant instalații

Inginerul S. C. în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. AH S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă normă întreagă, începând cu data de xx.xx.xxxx.

Relația dintre S.C. X S.R.L. Șcheia (beneficiar) și S. C. salariatul S.C. AH S.R.L. Botoșani reprezentată de S. N., în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din xx.xx.xxxx a fost stabilită prin contractul nr. X din xx.xx.xxxx, prețul contractului fiind în suma de 100.000 lei la care se adaugă Tva în sumă de 24.000 lei, cu o durată de 17 de luni.

T. A. N. nu a semnat acest contract din partea beneficiarului, așa cum a declarat.

La baza sumelor facturate către Municipiul Botoșani de către S.C. X S.R.L. Șcheia au stat aplicațiile de plată nr. 1 - 9 aferente contractului nr. X din xx.xx.xxxx întocmite de inculpatul A. B. V..

Din comparația aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 care cuprind numărul de zile și valoarea acestora pentru Expertul nr. 12, cu cele facturate de S.C. AH S.R.L. Botoșani pentru aceste activități în perioada decembrie 2011 - septembrie 2013, rezultă faptul că în timp ce pentru aceste activități s-a încasat suma de 35.571,60 lei fără Tva, respectiv 44.108,78 lei cu Tva de la Municipiul Botoșani, s-a plătit către S.C. AH S.R.L. Botoșani suma de 80.366,73 lei fără Tva, respectiv 99.654,75 lei cu Tva.

În acest caz se constată că față de sumele aprobate la plată din aplicațiile de plată nr. 1 - 9 pentru plata Expertului nr. 12, în valoare de 35.571,60 lei fără Tva a fost plătită de către SC AH SRL suma de 80.366,73 lei fără tva, cu 44.795,13 lei mai mult.

15. Expert nr. 14 - I. V. - Inginer ANRE

Inginerul I. V. în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. BF S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă normă întreagă, începând cu data de xx.xx.xxxxși la S.C. BG S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă cu timp parțial, începând cu data de xx.xx.xxxx.

Martorul I. V. nu a participat la efectuarea de lucrări în cadrul contractului nr. X din xx.xx.xxxx. acesta a declarat că a fost contactat de A. B. V. pentru a fi implicat în cadrul proiectului de reabilitare termică, dar acest demers nu s-a materializat. El nu a semnat nici un înscris cu privire la acest proiect și nu a avut cunoștință de faptul că a fost desemnat ca expert din partea S.C. X S.R.L. Șcheia.

În cazul acestui expert s-a constatat că în aplicațiile de plată nr. 1 - 9 acesta figurează cu următoarea situație:

Rezultă că suma de 15.480 lei fără Tva decontată de mun. Botoșani pentru plata Expertului nr. 11, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9, a rămas la dispoziția inculpatului A. B. V., persoana care dispunea de sumele primite de la beneficiarul contractului nr. X/xx.xx.xxxx.

16. Expert 16 - T. M. A.- Inginer cantități în perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, conform REVISAL, figurează angajat la S.C. AY S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă cu timp parțial, începând cu data de xx.xx.xxxx și la S.C. AV S.R.L. Botoșani - contract individual de muncă cu normă întreagă, începând cu data de 19.03.2012.

Relația dintre S.C. X S.R.L. Șcheia (beneficiar) și T. M. A. (reprezentantul S.C. AV S.R.L. Botoșani) în vederea prestărilor de servicii prevăzute în contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx a fost stabilită prin contractul nr. XXX din xx.xx.xxxx, prețul contractului fiind în suma de 100.000 lei, la care se adaugă Tva în sumă de 24.000 lei, cu o durată de 21 de luni.

T. A. N. nu a semnat acest contract din partea beneficiarului, așa cum a declarat acesta.

În cazul acestui expert se constată că în aplicațiile de plată nr. 1 - 9 acesta figurează cu un număr total de 158 zile, însă nu este trecută nici o valoare a reprezentând prețul unitar pe zi cuvenit expertului. T. M. A. a participat la executarea contractului nr. X din xx.xx.xxxx, îndeplinind funcția de diriginte de șantier. Din cuprinsul aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 se constată că prețul unitar pe zi pentru expertul nr. 3 diriginte de șantier H. T. - persoană neimplicată în executarea contractului, este de 1.075,20 lei, astfel încât lui T. M. A. i s-ar fi cuvenit 169.881,60 lei pentru cele 158 de zile prestate.

S.C. AV S.R.L. Botoșani a facturat către S.C. X S.R.L. Șcheia în perioada martie 2012 - decembrie 2013 prestări servicii aferente contractului 184 din xx.xx.xxxx în valoare de 86.636,10 lei fără Tva, respectiv 107.428,76 lei cu Tva.

Se constată că Expertul nr. 16 a fost plătit de A. B. V. prin achitarea facturilor emise de S.C. AV S.R.L. Botoșani din sumele avute la dispoziție ca rezultat al aprobării aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 în care sunt consemnate activități fictive desfășurate de Experții nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 11 și 14.

Situația recapitulativă a plății experților și a sumelor rămase la dispoziția lui A. B. V. este următoarea:

Suma de 1.061.640,28 lei fără TVA, respectiv 1.335.957,74 lei cu TVA aflată la dispoziția lui A. B. V. și primită de la Municipiul Botoșani necuvenit, ca urmare a aprobării la plată a aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 în care sunt consemnate activități desfășurate de Experții nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 11 și 14 care nu au participat la derularea contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx, a fost dirijată de acesta către firme care nu aveau nici o legătură cu execuția contractului, diferența rămânând în cadrul firmei. Au fost încheiate de către A. B. V. în numele S.C. X S.R.L. Șcheia contracte fictive cu S.C. Y S.R.L. Botoșani, S.C. AI S.R.L. Botoșani, S.C. Z Y S.R.L. Botoșani și S.C. A S.R.L. Botoșani, firme care nu aveau personal angajat din rândurile experților aprobați de beneficiarul contractului de servicii nr. X din data de xx.xx.xxxx.

După obținerea contractului nr.X/xx.xx.xxxx privind ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; din cadrul proiectului "Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Botoșani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice"; de către inculpatul A. B. V., prin intermediul S.C. X S.R.L. Șcheia, acesta a organizat activitatea financiară a societății, prin întocmirea documentelor în baza cărora se solicitau decontările lucrărilor efectuate pentru beneficiarul Primăria municipiului Botoșani, dar și a documentelor sau comunicarea datelor pentru întocmirea documentelor privind repartiția sumelor pentru plata experților implicați în fapt în desfășurarea activităților, respectiv distribuirea sumelor disponibile către alte societăți. La data de xx.xx.xxxx s-a solicitat instanței de judecată încuviințarea prealabilă a obținerii de date de la instituțiile de credit la care societățile a căror activitate în cadrul contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; nu era justificată prin implicarea unui angajat, sens în care s-a obținut prin Încheierea nr. X din xx.xx.xxxx a Tribunalului Suceava admiterea cererii și emiterea mandatelor de supraveghere tehnică cu numerele X/1-X/12 de autorizare a obținerii de date de la instituțiile bancare. A fost comunicat rulajul conturilor pentru S.C. X S.R.L. Șcheia, S.C. Y S.R.L. Botoșani, S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, S.C. A S.R.L. Botoșani și S.C. V S.R.L. Botoșani. Prin Ordonanța nr. XX/P/2013 din data de xx.xx.xxxx s-a dispus să efectuarea unei constatări financiar - contabilă în cauză, urmărindu-se prin aceasta și modul de repartizare a sumelor încasate din plata contractului nr. X din xx.xx.xxxx privind ,,Asistența tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; de către S.C. X S.R.L. Șcheia.

Raportul de constatare a stabilit că, după efectuarea plăților pentru experții implicați activ în cadrul desfășurării lucrărilor, la dispoziția inculpatului A. B. V. au rămas sume ce nu au fost utilizate.

Suma de 1.061.640,28 lei fără Tva, respectiv 1.335.957,74 lei cu Tva a rămas la dispoziția inculpatului A. B. V., ca urmare a aprobării la plată a aplicațiilor de plată nr. 1 - 9 în care sunt consemnate activități desfășurate de Experții nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 11 și 14 care nu au participat la derularea contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx ce are ca beneficiar Primăria municipiului Botoșani. Aceste sume au fost dirijate de către inculpatului A. B. V. spre firme care nu aveau legătură cu execuția contractului, o diferență rămânând în cadrul S.C. X S.R.L. Șcheia.

În scopul scoaterii acestor sume din contabilitatea S.C. X S.R.L. Șcheia și ascunderea adevăratei destinații a acestora, inculpatului A. B. V. a înțeles să încheie, în numele S.C. X S.R.L. Șcheia, contracte fictive de prestări servicii cu S.C. Y S.R.L. Botoșani, S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani, și S.C. A S.R.L. Botoșani, firme care nu aveau personal angajat în rândurile experților aprobați de beneficiarul contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx și fără a declara beneficiarului încheierea acestor contracte.

I. S.C. Y S.R.L. Botoșani, J07/XXX/2003, CUI X, în luna decembrie 2011 era administrată de suspecții H. M. și A. B. V.. În aceste condiții a fost încheiat contractul de servicii nr. X din xx.xx.xxxx între S.C. X S.R.L. Șcheia și S.C. Y S.R.L. Botoșani, având ca obiect prestarea de servicii, prevăzute la art. 4.1 din contract, activități ce sunt similare cu o parte din obligațiile prestatorului din contractul nr. X din xx.xx.xxxx. Prețul contractului a fost stabilit la suma de 400.000 lei la care se adaugă Tva în valoare de 96.000 lei. Durata contractului a fost stabilită la 17 luni din ianuarie 2012 până în iulie 2013.

T. A. N. a declarat că nu a semnat nici unul dintre contractele de prestări servicii cu alte societăți pentru a efectua lucrări în cadrul contractului ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele";.

Din verificarea facturilor emise de către S.C. Y S.R.L. Botoșani se constată că au fost emise un număr de 6 facturi fiscale (X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx și X/xx.xx.xxxx) în valoare de 395.271,23 lei fără Tva, respectiv 490.136,33 lei cu Tva.

Pe fiecare factură este înscris "contravaloare servicii de consultanță conform contract prestări servicii nr. X/xx.xx.xxxx"; fapt care confirmă concluzia că H. M. nu este persoana care a semnat contractul nr. X din xx.xx.xxxx, acesta afirmând că datele și sumele care trebuiau înscrise pe facturi îi erau comunicate de inculpatul A. B. V..

A. B. V. s-a retras din S.C. Y S.R.L. Botoșani, unde avea calitatea de asociat și administrator, la data de xx.xx.xxxx, ulterior decontării și ridicării sumelor primite de la S.C. X S.R.L. Șcheia.

Inculpatul H. M. a afirmat că a acceptat întocmirea facturilor deoarece S.C. Y S.R.L. Botoșani se afla în dificultate financiară legată de plata salariilor către angajați, iar odată cu încasarea plăților oprea sumele necesare plății salariilor, iar restul îi înmâna lui A. B. V. în numerar.

Pentru a verifica acest aspect a fost analizat fluxul financiar determinat de facturile emise de S.C. Y S.R.L. Botoșani către S.C. X S.R.L. Șcheia, respectiv dacă într-adevăr sumele primite în cont au fost retrase în numerar integral, rezultând că suma de 395.271,23 lei fără Tva, respectiv 490.136,33 lei cu Tva, facturată în mod necuvenit de către S.C. Y S.R.L. Botoșani către S.C. X S.R.L. Șcheia și care a fost încasată integral, la ordinul lui H. M. a fost împărțită cu următoarele destinații:

- numerar în posesia lui H. M. prin încasarea a două facturi în valoare totală de 9.998 lei pe bază de chitanță;

- retragerea de la ghișeul băncilor a sumei de 183.450 lei;

- retragerea de la ATM 60 Banca Românească a sumei de 32.310 lei.

- plata cu cardul a diverși furnizori în sumă de 803,93 lei (Mol, Carrefour);

- plata prin bancă a diverși furnizori în sumă de 2.748,99 lei(Izometal, Electrotools, Interfin);

- plăți salarii pe cardul angajaților în sumă de 5.840 lei;

- suma de 253.200 lei a fost virată de H. M. în contul său personal nr. X cu titlu de retragere aport asociat;

Totalul sumelor distribuite este de 488.350,92 lei, diferența de 1.785,40 lei, până la suma încasată de 490.136,32 lei, constituind cheltuieli bancare (comisI.e, taxe de administrate cont, etc).

Sumele încasate de S.C. Y S.R.L. Botoșani de la S.C. X S.R.L. Șcheia au fost folosite pentru destinații care nu au legătură cu contractul fictiv nr. 36 din xx.xx.xxxx, fiind pur și simplu fie ridicate în numerar de la ghișeul băncilor, ATM-uri, fie au fost virate în contul personal al lui H. M. cu explicații care nu reflectă realitatea.

II. S.C. Z S.R.L. Botoșani, J07/XXX/2012 atribuit la data de xx.xx.xxxx, CUI XXXXXXXX, are ca asociat și administrator pe H. M., CNP XXXXXXXXXXXXX.

În ziua atribuirii numărului în Registrul Comerțului a fost încheiat contractul nr. X din xx.xx.xxxx cu S.C. X S.R.L. Șcheia care are aceleași clauze ca și contractul nr. X din xx.xx.xxxx încheiat de S.C. Y S.R.L. Botoșani diferind numai prețul care fost stabilit la suma de 298.030 lei fără Tva, la care se adaugă Tva în sumă de 71.527,20 lei și durata de 8 luni din octombrie 2012 până în iulie 2013.

T. A. N. a declarat că nu a semnat acest contract.

Metoda de scoatere a banilor de la S.C. X S.R.L. Șcheia practicată prin S.C. Z Y S.R.L. Botoșani este identică cu cea practicată de S.C. Y S.R.L. Botoșani, respectiv pe fiecare factură este înscris în mod greșit "contravaloare servicii de consultanță conform contract prestări servicii nr. X din xx.xx.xxxx";, numărul contractului fiind X din xx.xx.xxxx, iar sumele virate în conturile controlate de H. M., au fost ridicate în numerar de către acesta, direct sau indirect.

Inculpatul H. M. a motivat continuarea și pe S.C. Z Y S.R.L. Botoșani a colaborării cu inculpatul A. B. V. prin aceea că S.C. Y S.R.L. Botoșani avea dificultăți financiare, iar din banii încasați necuvenit urma să plătească salariile angajaților S.C. Y S.R.L. Botoșani, diferența urmând a fi dată lui A. B. V..

Din verificarea facturilor emise de către S.C. Z Y S.R.L. Botoșani se constată că au fost emise un număr de 5 facturi fiscale (X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx, X/xx.xx.xxxx) către S.C. X S.R.L. Șcheia pentru prestări servicii care nu au fost efectuate în realitate, valoare facturilor fiind de 289.967,10 lei fără Tva, respectiv 359.559,20 lei cu Tva.

Analiza extraselor de cont ale S.C. Z Y S.R.L. Botoșani a reliefat că suma de 289.967,10 lei fără Tva, respectiv 359.559,20 lei cu Tva, facturată în mod necuvenit de către S.C. Z S.R.L. Botoșani către S.C. X S.R.L. Șcheia și care a fost încasată integral, la ordinul lui H. M. a fost împărțită cu următoarele destinații:

- numerar, în posesia lui H. M. prin încasarea a 4 facturi (3 parțial și una integral) în valoare totală de 19.998 lei pe bază de chitanță;

- retragerea de la ghișeul băncilor a sumei de 135.365 lei;

- retragerea de la ATM - uri din Botoșani, C. Națională nr.74, Griviței nr. 7 și Marchian bl.G2 a sumei de 69.778 lei;

- plata cu cardul a diverși furnizori în sumă de 350,12 lei (Mol, Carrefour,etc);

- plata prin bancă a diverși furnizori în sumă de 67.257,60 lei (BB);

- virarea către S.C. Y S.R.L. Botoșani la data de xx.xx.xxxx a sumei totale de 65.100 lei, câte 21.700 plăți lei în trei conturi diferite deschise la Alfa Bank, Carpatica și Garanti Bank.

Referitor la suma de 21.700 lei primită de S.C. Y S.R.L. Botoșani la data de xx.xx.xxxx în contul deschis la Banca Carpatica se constată că în aceeași zi a fost ridicată în numerar de către H. M. suma de 21.450 lei cu un comision de 107,25 lei.

Referitor la suma de 21.700 lei primită de S.C. Y S.R.L. Botoșani la data de xx.xx.xxxx în contul deschis la Garanti Bank se constată că la data de xx.xx.xxxx a fost ridicată în numerar de către H. M. suma de 21.550 lei cu un comision de 107,75 lei.

Totalul sumelor distribuite este 357.848,72 lei, diferența de 1.710,48 lei până la cuantumul sumei încasate de 359.559,20 lei, constituind cheltuieli bancare (comisI.e, taxe de administrate cont, etc.).

Se constată că sumele încasate de S.C. Z Y S.R.L. Botoșani de S.C. X S.R.L. Șcheia au fost folosite pentru destinații care nu au legătură cu contractul fictiv nr.X din data de xx.xx.xxxx, fiind pur și simplu fie ridicate în numerar de la ghișeul băncilor, ATM-uri, cu explicații care nu reflectă realitatea.

III. S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani, J07/XXX/2001, CUI XXXXXXXX, în perioada decembrie 2011 - decembrie 2012 a avut ca asociați și administratori pe T. C., CNP XXXXXXXXXXXXX și pe T. V., CNP XXXXXXXXXXXXX, activitatea principală fiind 4669 - Comerț cu ridicata al altor mașini și echipamente.

Relația dintre S.C. X S.R.L. Șcheia (beneficiar) și S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani (reprezentată de T. C. - prestator) a fost stabilită prin contractul de servicii nr. X din xx.xx.xxxx, prețul contractului fiind în suma de 104.000 lei, la care se adaugă Tva în sumă de 24.960 lei, cu o durată de 17 de luni, din ianuarie 2012 până în iulie 2013

T. A. N. nu a semnat acest contract din partea beneficiarului.

În perioada derulării contractului X din xx.xx.xxxx, S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani nu a avut ca angajați nici unul dintre experții aprobați de Municipiul Botoșani pentru ,,Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor sursa și rețele"; în vederea implementării proiectului de reabilitare a termoficării mun. Botoșani.

Din situația sumelor facturate (8 facturi fiscale pe care este înscris eronat "contract nr. 38 din 22.11.2011";) și încasate necuvenit de S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani rezultă că S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani a încasat necuvenit suma de 103.963,33 lei fără Tva, respectiv 128.914,52 lei cu Tva, de la S.C. X S.R.L. Botoșani, bani proveniți de la Municipiul Botoșani pentru plata contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx.

Nu a fost stabilită destinația exactă a sumelor încasate de S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani deoarece nu au existat extrasele de cont pentru această societate.

IV. Contractul nr. X din data de xx.xx.xxxx încheiat cu S.C. A S.R.L. Botoșani este rezultatul unei manopere frauduloase de însușire necuvenită, de către inculpatul A. B. V., a unor sume de bani din contractul nr. X din xx.xx.xxxx.

S.C. A S.R.L. Botoșani, J07/XX/2008, CUI XXXXXXXX, la data de xx.xx.xxxx avea asociat unic și administrator pe numitul C. V. R., CNP XXXXXXXXXXXXX. Sediul declarat al firmei era mun. Botoșani, Str. X, nr. Y, sc. Z, et. T, ap.U, iar activitatea era suspendată temporar conform Deciziei asociatului unic nr. X din xx.xx.xxxx, pe o perioadă de 3 ani și conform Încheierii nr. X din data de xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoșani, prin care a fost admisă cererea de înregistrare în Registrul Comerțului.

Obiectul principal de activitate era reprezentat de codul 4120 - Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.

La data de xx.xx.xxxx, prin Decizia asociatului unic nr. X intervin următoarele modificări:

1) Obiectul de activitate principal: 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea;

2) Starea firmei: se reia activitatea începând cu data de xx.xx.xxxx;

3) Sediul social: se schimbă la adresa mun. Botoșani, str. X nr. Y, județul Botoșani.

Cu ocazia analizei documentelor din prezenta cauză au fost identificate două exemplare ale contractului nr. X din xx.xx.xxxx, care diferă doar în ceea ce privește valoarea contractului.

Primul exemplar, pe care l-a avut la dispoziție și echipa de control DLAF, are o valoare de 180.000 lei. Cel de-al doilea exemplar ridicat cu ocazia percheziției efectuate la S.C. V S.R.L. Botoșani, la punctul de lucru din municipiul Botoșani, Str. X, nr. Y, are o valoare de 350.000 lei fără Tva. Ambele exemplare sunt semnate de A. B. V. pentru S.C. A S.R.L. Botoșani în condițiile în care, la data de xx.xx.xxxx, acesta nu avea nici o calitate în cadrul societății.

Din acest context rezultă că A. B. V. este cel care a semnat la ambele rubrici ale contractului, fiind practic cel care a inițiat demersul de transferare a sumei de 170.000 lei din contabilitatea S.C. X S.R.L. Șcheia, agentul comercial care a încheiat contractul de lucrări publice cu Primăria municipiului Botoșani, în contabilitatea unei alte societăți asupra căreia avea un control absolut, S.C. A S.R.L. Botoșani.

La data de xx.xx.xxxx este deschis contul X la ING Botoșani al S.C. A S.R.L. Botoșani de către C. V. R., cu facilitate de operare "Home Bank"; (prin internet de la un terminal utilizat de clientul băncii printr-un DIGIPASS) și prin emiterea unui card inscripționat cu numele utilizatorului "V. R. C."; și cu numele companiei "A SRL";.

La data de xx.xx.xxxx prin Decizia asociatului unic nr.1 intervin următoarele modificări:

1. Capitalul social se majorează cu suma de 100 lei prin cooptarea ca asociat a d-lui A. B. V., CNP XXXXXXXXXXXXX;

2. Administratorul C. V. R. este revocat din funcție și este numit în funcție A. B. V. cu puteri depline și mandat pe durată nelimitată;

3. Actul constitutiv al societății este modificat cu noile prevederi.

Actul constitutiv este modificat în acest sens, iar prin Rezoluția nr. X din xx.xx.xxxx, persoana desemnată din cadrul ORC de pe lângă Tribunalul Botoșani admite cererea de înregistrare și este eliberat certificatul de înregistrare de mențiuni din xx.xx.xxxx, prin care mențiunea nr. X din xx.xx.xxxxa fost înscrisă în Registru Comerțului la data de xx.xx.xxxx.

În aceste condiții la data de xx.xx.xxxx A. B. V. emite factura nr. 1 în valoare de 170.000 lei, reprezentând "Cval parțial servicii de asistență tehnică în supervizarea lucrărilor, cf contract nr. X din data xx.xx.xxxx";, sumă care a fost încasată integral la data de xx.xx.xxxx în contul deschis la data de xx.xx.xxxx.

Privind în ansamblu aceste operațiuni de schimbare a acționariatului, a sediului și a obiectului de activitate ale S.C. A S.R.L. Botoșani se conturează acțiunea premeditată a inculpatului A. B. V. de a prelua controlul total al acestei firme, începând cu data încheierii contractului nr. X din xx.xx.xxxx și de a avea controlul total asupra veniturilor realizate în baza contractului,în condițiile în care firma nu avea angajați care să presteze aceste servicii.

S.C. A S.R.L. Botoșani, J07/XX/2008, CUI XXXXXXXX, neînregistrată în scopuri de Tva, la data de xx.xx.xxxx avea ca asociat și administrator pe A. B. V., persoană care a încheiat contractul de prestări servicii nr. X din xx.xx.xxxx, cu S.C. X S.R.L. Șcheia.

Contractul nr. X din xx.xx.xxxx are ca obiect aceleași activități cu cele din contractele încheiate cu S.C. Y S.R.L. Botoșani și S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, fiind încheiat pe o perioadă de 15 luni din aprilie 2013 până în iulie 2014. Astfel, fără a avea angajați, S.C. A S.R.L. Botoșani la data de xx.xx.xxxx a emis factura nr. 1 în valoare totală de 170.000 lei, care a fost încasată integral la data de xx.xx.xxxx, în contul deschis la ING Bank Botoșani controlat de inculpatul A. B. V..

Modul de utilizare a acestei sume rezultă din extrasul de cont transmis de unitatea bancară:

1. 121.000 lei transferați în contul X la Banca Intesa - titular A. B. V.;

2. 46.427,61 lei retrași în numerar și prin ATM;

3. 2.142,29 lei plăți diverse prin POS la comercianți;

4. 430,20 lei comisI.e și taxe bancare.

Rezultă că S.C. A S.R.L. Botoșani a încasat necuvenit suma de 170.000 lei de la S.C. X S.R.L. Șcheia, bani proveniți de la Municipiul Botoșani pentru plata contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx.

Centralizarea sumelor plătite necuvenit din banii încasați de la mun. Botoșani din contractul nr. X/xx.xx.xxxx este prezentată în tabelul următor:

În perioada decembrie 2011 - decembrie 2013, urmare a încheierii unor contracte fictive de prestări servicii cu firme care nu aveau angajați experți aprobați de Municipiul Botoșani, a fost virată suma de 959.201,65 lei fără Tva, respectiv 1.148.610 lei cu Tva, bani proveniți din contractul de servicii nr. X din xx.xx.xxxx, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată fictive întocmite de inculpatul A. B. V..

Rezultă că la dispoziția S.C. X S.R.L. Șcheia și asociaților T. A. N. și S. A. R. ca urmare a achitării la bugetul de stat a sumei de 67.066 lei a rămas suma de 35.372,63 lei fără Tva, respectiv 120.281,70 lei cu Tva, bani folosiți de aceștia pentru alte activități curente ale S.C. X S.R.L. Șcheia.

Inculpatul A. B. V. a avut la dispoziție sumele ce au fost încasate de S.C. X S.R.L. Șcheia deoarece acesta era cel care avea drept de dispoziție asupra lor. Deși în mod legal acesta nu avea nici o calitate în cadrul societății, acesta era care deținea în fapt societatea și era cel care administra activitatea ei, aspecte susținute și de declarațiile martorei S. A. R. dar și a administratorului în drept, inculpatul T. A. N.. Această situație a fost creată de faptul că inculpatul A. B. V. a fost cel care a demarat procedurile de înființare a societății, a ales numele, a suportat toate cheltuielile apărute cu acest prilej, plus cele de autorizare ISO și cele de participare la diferite proceduri de achiziție publică, așa cum a rezultat din analiza extraselor de cont ale S.C. V S.R.L. Botoșani și S.C. X S.R.L. Șcheia.

Așa cum s-a arătat anterior, inculpatul A. B. V. a încercat să mascheze susținerea financiară acordată la înființarea S.C. X S.R.L. Șcheia prin virarea sumelor către contul personal al martorei S. A. R..

Aceste demersuri au avut ca scop ascunderea implicării inculpatului A. B. V. în activitatea S.C. X S.R.L. Șcheia, ba chiar că ar deține această societate în fapt. Pentru a beneficia de urmarea - rodul comiterii infracțiunii A. B. V. a urmărit transferul unor sume de bani în conturi ale unor societate controlate sau deținute de el.

În perioada decembrie 2011 - decembrie 2013, urmare a încheierii unor contracte fictive de prestări servicii cu societăți comerciale, care nu aveau angajați experți aprobați de Municipiul Botoșani, a fost virată suma de 959.201,65 lei fără Tva, respectiv 1.148.610 lei cu Tva, bani proveniți din contractul de servicii nr. X din xx.xx.xxxx, încheiat între S.C. X S.R.L. Șcheia și Primăria municipiului Botoșani, ca urmare a aprobării aplicațiilor de plată fictive întocmite de A. B. V..

Aceste sume au fost virate din contabilitatea S.C. X S.R.L. Șcheia prin efectuarea plăților de către contabila S. A. R., din contul deschis la ING Bank, în baza facturilor transmise de către inculpatul A. B. V..

Din declarațiile martorei S. A. R. și a administratorului S.C. X S.R.L. Șcheia, T. A. N., rezultă că cel care a gestionat veniturile prin stabilirea valorilor ce trebuie înscrise în facturile emise pentru Primăria municipiului Botoșani și a controlat plățile prin transmiterea de facturi fiscale și contracte a fost inculpatul A. B. V..

Inculpatul A. B. V. a premeditat intrarea în posesie a sumelor de bani ce urmau a fi încasate de către S.C. X S.R.L. Șcheia, ca urmare a săvârșirii infracțiunii de fals pentru obținerea de fonduri în cadrul contractului "Asistența tehnică și supervizarea lucrărilor - sursă și rețele";, prin încheierea încă din faza incipientă, când a încheiat contractele cu specialiștii care urmau să efectueze lucrările de specialitate, xx.xx.xxxx, cu o societate care nu furniza specialiști, dar se afla sub controlul său, respectiv S.C. Y S.R.L. Botoșani.

Pentru a scoate sumele de bani de la agentul economic care le-a obținut în baza contractului nr. X din xx.xx.xxxx, decontate prin falsificarea datelor înscrise în documentele justificative, întocmite de inculpatul A. B. V., acesta a întocmit în fals contracte de prestări servicii și a solicitat inculpatul H. M. emiterea de facturi fiscale cu date și sume comunicate anterior.

De asemenea, a solicitat contabilei S. A. R. efectuarea plăților, cunoscând că sumele au fost încasate fără drept, în baza unor înscrisuri falsificate și cu scopul de a se pierde urma sumelor pentru a nu putea fi urmărite, către societățile care au emis facturile la solicitarea sa sau au fost întocmite de către inculpatul A. B. V.. Astfel au fost efectuate plățile către S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani, S.C. A S.R.L. Botoșani, S.C. Y S.R.L. Botoșani și S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, în cuantumurile descrise mai sus, fără ca S. A. R. să cunoască adevărata natură a operațiunilor financiare.

Inculpatul A. B. V. a dispus transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârșirea unei infracțiuni, cu scopul sustragerii de la urmărire și disimularea adevăratei naturi a provenienței sumelor, pe care ulterior le-a utilizat în scop personal.

De asemenea, inculpatul H. M., cunoscând circumstanțele în care a fost înființată S.C. X S.R.L. Șcheia și faptul că nu a efectuat nici o lucrare în cadrul contractului "Asistența tehnică și supervizarea lucrărilor - sursă și rețele";, motiv pentru care, conform art. 29, alin. 4 se prezumă că a cunoscut că sumele de bani provin din comiterea unor infracțiuni, a disimulat proveniența sumelor de bani și dreptul de proprietate asupra acestora, ulterior restituind parțial aceste sume în numerar către adevăratul proprietar, inculpatul A. B. V.. Prin aceste demersuri a transferat sumele de bani din conturile S.C. Y S.R.L. Botoșani și S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, în scopul ajutării persoanei care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire și recuperarea sumelor de bani.

Rechizitoriul a reținut că situația de fapt expusă mai sus se dovedește cu mijloace de probă depuse într-un număr de XI volume ale cauzei, opisate în cuprinsul rechizitoriului și separat pe volume.

De asemenea reezultatele activităților de supraveghere tehnică sunt stocate pe suporți optici certificați, la care au fost efectuate copii. Originalele se află în locul special amenajat, la sediul DNA - Serviciul Teritorial Suceava. Copiile tuturor celor 22 suporți optici sunt anexate la prezentul dosar penal, în anexa nr. 1.

Cu ocazia audierii martorilor și suspecților sau inculpaților au fost realizate înregistrări audio-video, în conformitate cu prevederile art. 110, alin. 5 din Codul de procedură penală. Suporturile optici ce conțin aceste înregistrări au fost anexate la prezentul proces verbal în anexa nr. 2.

La data de xx.xx.xxxx au fost efectuate un număr de 11 percheziții domiciliare, la domiciliile inculpaților A. B. V., A. C. V. și H. M., precum și la sediile S.C. Y S.R.L. Botoșani, S.C. V S.R.L. Botoșani, S.C. Z Y. S.R.L. Botoșani, S.C. A S.R.L. Botoșani și S.C. X S.R.L. Șcheia, ocazie în care au fost identificate și ridicate mai multe bunuri și documente.

Ștampilele cu amprenta S.C. X S.R.L. Șcheia, ce au fost ridicate cu ocazia percheziției domiciliare de la biroul utilizat de S.C. V S.R.L. Botoșani au fost depuse la prezentul proces verbal în anexa nr. 3.

Înscrisurile ce au fost identificate la spațiul utilizat de S.C. Y S.R.L. Botoșani, din Municipiul Botoșani, Str. X, nr. Y, județul Botoșani au fost atașate la prezenta cauză, în volumul I.

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare au fost identificate mai multe sisteme informatice ce au fost supuse percheziției informatice. Datele obținute din punerea în executare a mandatelor de percheziție informatică au fost stocate pe suportul dur numit HDD01, ce urmează a fi arhivat la sediul DNA - Serviciul Teritorial Suceava, iar documentele extrase din sistemele de memorie au fost salvate pe sistemul de stocare a datelor tip dur, denumit HDD02. Acest hard-disk conține toate datele identificate în memoriile sistemelor informatice ridicate de la inculpații A. B. V., A. C. V., cât și de la sediul S.C. V S.R.L. Botoșani, date ce interesează și cauza DNA - Serviciul Teritorial Suceava nr. XX/P/2015, formată ca urmare a disjungerii dispuse în prezentul dosar penal. Întrucât dotarea cu sisteme de stocare tip dur este limitată, nu se poate efectua o copie a acestui din urmă hard-disk, sens în care acesta se va atașa cauzei nr. XX/P/2015, urmând a fi transmis de urmare după exploatarea datelor ce interesează cauza, spre a fi atașat în prezentului dosar.

Documentele ce au fost identificate în biroul aparținând S.C. V S.R.L. Botoșani și la domiciliul inculpatului A. C. V. au fost atașate cauzei nr. XX/P/2015, întrucât nu prezintă valoare probantă în prezenta cauză.

LATURA CIVILĂ

În legătură cu latura civilă a cauzei, rechizitoriul a arătat următoarele aspecte esențiale privind exercitarea acțiunii civile

Potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr.78/2000 modificată și completată, în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune din cele prevăzute în capitolul III al legii, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie.

Conform prevederilor art. 20 din Codul de procedură penală, Primăria municipiului Botoșani a transmis, prin adresa nr. X din xx.xx.xxxx că instituția înțelege să se constituie parte civilă cu suma de 2.241.620,91 lei, reprezentând plățile efectuate către S.C. X S.R.L. Șcheia, în baza contractului de servicii nr. X din xx.xx.xxxx pentru lucrările de "Asistența tehnică și supervizarea lucrărilor - sursă și rețele"; ca urmare a corecției financiare de 100% din valoarea contractului ce a fost stabilită de Autoritatea de Management POS Mediu, prin Nota de constatare a neregulilor nr. X din xx.xx.xxxx.

În temeiul art. 249 alin. 1, alin. 2 și alin. 5 din Codul de procedură penală, la data de xx.xx.xxxx s-a dispus prin Ordonanța nr. XX/P/2013 instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe bunurile mobile sau imobile aflate în proprietatea inculpaților:

T. A. N., CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru următoarele:

1. teren arabil în suprafață de 700 mp, identic cu parcela X înscrisă în C.F. nr. X a UAT Șcheia, situat în intravilanul comunei Șcheia, județul Suceava, achiziționat cu prețul de 2.500 lei;

2. clădire cu destinația locuință, cu anexe, situată în sat Scheia, comuna Șcheia, județul Suceava, cu o valoare de impozitare de 382.637 lei;

3. părțile sociale ale S.C. W S.R.L. Șcheia, CUI XXXXXXXXX, cu capital social subscris în valoare de 14.000 lei, având calitatea de unic asociat și administrator.

A. C. V., CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru următoarele:

1. Suprafața de 821 metri pătrați teren, situat în municipiul Botoșani, județul Botoșani, din care suprafața de 110,20 metri pătrați având construcții, cu o valoare de impozitare de 221.350 lei, dobândite prin contractul de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx;

2. Apartament situat la adresa municipiul Botoșani, Str. X, nr. Y, sc. Z, apt. T, județul Botoșani, în suprafață de 32,27 metri pătrați, cu valoarea de impozitare de 83.276 lei, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx;

3. Apartament situat la adresa municipiul Botoșani, Str. X, nr. Y, sc. Z, apt. T, județul Botoșani, în suprafață de 65,93 metri pătrați, având valoarea de impozitare 153.125 lei, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx;

4. Autoturism marca Dacia Solenza, capacitate cilindrică 1390 centimetri cubi, serie șasiu nr. X, dobândit conform facturii nr. X din xx.xx.xxxx, cu numărul de înmatriculare XX XX XXX, cu o valoare aproximativă de 900 Euro;

5. părțile sociale ale S.C. V S.R.L. Botoșani, CUI XXXXXXXX, respectiv cu o cotă de participare de 50% din capitalul social subscris în valoare de 30.000 lei.

A. B. V., CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru următoarele:

1. autoturism marca MERCEDES BENZ S 350TURBO D, serie șasiu X, capacitate cilindrică 2449 cmc, cu numărul de înmatriculare XX XX XXX, cu o valoare aproximativă de 1.000 Euro;

2. autoturism marca VW Passat, de capacitate cilindrică 1968, serie șasiu X, dobândit la data de xx.xx.xxxx, cu numărul de înmatriculare XX XX XXX, cu o valoare estimativă de 6.500 Euro;

3. autoturism marca Skoda Superb, serie șasiu X, capacitate cilindrică 1968 cmc, dobândit la data de xx.xx.xxxx, cu numărul de înmatriculare XX XX XXX, cu o valoare estimativă de 9.000 Euro;

4. suprafața de 1.095 metri pătrați din localitatea Cătămărești-Vale, comuna M. Eminescu, județul Botoșani, parcela cadastrală nr. X, cu numărul cadastral X, cu o valoare de achiziție de 4.000 lei;

5. părțile sociale ale S.C. V S.R.L. Botoșani, CUI XXXXXXXX, respectiv cu o cotă de participare de 50% din capitalul social subscris în valoare de 30.000 lei.

H. M., CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru următoarele:

1. teren în suprafață de 500 metri pătrați, situat în municipiul Botoșani, Str. X nr. Y, din care construit 147,85 metri pătrați, construcția având o valoare de impozitare de 172.319 lei, dobândit conform contractului de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx și autorizație de construire nr. X din xx.xx.xxxx;

2. cota indiviză de 1/6 din 466 metri pătrați teren Str. X, nr. Y alee acces, dobândit conform contractului de vânzare cumpărare nr. X din xx.xx.xxxx;

3. părțile sociale ale S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, CUI 3XXXXXXX, cu capital social subscris în valoare de 2.000 lei, având calitatea de unic asociat și administrator, în solidar, până la concurența sumei de 2.241.620,91 lei (din care 903.879,40 lei reprezintă plăți efectuate din fonduri UE, 1.247.353,57 lei reprezintă plăți efectuate din bugetul de stat, 90.387,94 lei reprezentând plăți efectuate din bugetul local).

Investirea instanței

Instanța s-a investit cu soluționarea cauzei, mai întâi în procedura de cameră preliminară, fixându-se ulterior primul termen de judecată la data de xx.xx.xxxx.

Față de situația de fapt dedusă judecății, cât și în raport cu părțile din proces și cu subiecții acestuia, inclusiv referitor la implicarea în cauză a altor persoane juridice, în procedura de cameră preliminară, la termenul din xx.xx.xxxx, la cererea părții civile Municipiul Botoșani - prin primar, s-a dispus citarea în cauză și a unui număr de unsprezece societăți comerciale, în calitate de părți responsabile civilmente, între care: S.C. X S.R.L. Botoșani; S.C. Y S.R.L. Botoșani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P.; S.C. Z Y S.R.L. Botoșani; S.C.AI S.R.L. Botoșani; S.C. A S.R.L. Botoșani; S.C. V S.R.L. Botoșani; S.C. AK S.R.L. Suceava; S.C. BD S.R.L. Botoșani; S.C. AN S.R.L. Suceava; S.C. AH S.R.L Botoșani - prin administrator judiciar X-Filiala București SPRL; S.C.AV S.R.L. Curtești, județul Botoșani.

Aceste societăți au fost citate la ultimul sediu al acestora, așa cum a reieșit din interogarea bazei de date a Oficiului Registrului Comerțului, parte din aceste societăți aflându-se în procedură de reorganizare judiciară sau faliment, fiind citate ca atare prin administratorii judiciari numiți de către judecătorul sindic.

În sensul celor sus-arătate, judecătorul de cameră preliminară a solicitat o serie de relații de la ministerele implicate în cauză, ca organe finanțatoare, respectiv Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor și Ministerul Fondurilor Europene, care au arătat în răspunsurile acestora depuse la dosar că nu se consideră prejudiciate în cauză.

Partea vătămată Municipiul Botoșani - prin primar,așa cum a arătat și în timpul urmăririi penale în Vol. V filele 136 și următoarele ds. u.p. s-a constituit parte civilă în cauză conform cererii depuse la fila 77 și următoarele din dosarul camerei preliminare anexat, solicitând să fie despăgubită cu trei categorii de sume arătate la punctele a - c, între care:

a) suma de 2.241.620, 91 lei - reprezentând plăți efectuate către partea responsabilă civilmente S.C. X S.R.L. Șcheia, județul Suceava, în prezent cu sediul în localitatea Botoșani, str. X nr. Y, județul Botoșani, administrator fiind numitul H. M., domiciliat în sat Plopenii Mari, comuna Ungureni, județul Botoșani, așa cum rezultă din extrasul de la Registrul Cometului depus la fila 163 din dosarul camerei preliminare.

Această sumă este defalcată în rechizitoriu la dispozițiile privind trimiterea în judecată, așa cum s-a arătat în constituirea de parte civilă din timpul urmăririi penale (fila 136 Vol. V, fila 77 și următoare dosar cameră preliminară), cât și în fața instanței, după cum urmează: 903.879.40 lei din bugetul Uniunii Europene; 1.247.353,57 lei din bugetul național; 90.387,40 lei din bugetul local al municipiului Botoșani.

b) suma de 16.165.397,35 lei aferentă unei cereri separate de finanțare înregistrată la nr. 24137/2014, pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor eferente corecțiilor financiare, aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, solicitată potrivit O.U.G nr. 15/2013, ce a fost respinsă de autoritate de management care a asigurat finanțarea datorită suspiciunilor de fraudă din prezența cauză, suma avându-și însă izvorul într-un alt contract încheiat de către municipiul Botoșani în cadrul proiectului cadru, decât contractul din prezenta cauză încheiat între municipiul Botoșani și S.C. X S.R.L. Suceava, adică contractul de servicii nr. X/xx.xx.xxxx "Implementare proiect reabilitare rețele de termoficare"; încheiat între același municipiul Botoșani și S.C. E. S.R.L. Botoșani, așa cum rezultă din documentația depusă în Vol. II al dosarului de cameră preliminară filele 103 - 147.

c) suma de 5.463,35 lei reprezentând dobânzi datorate de partea civilă pentru neachitarea debitului stabilit printr-o notă de constatare a neregulilor cu nr. X/xx.xx.xxxx, depusă la dosar.

Pe total s-a solicitat obligarea tuturor părților în solidar la un prejudiciu total de 18.412.481,6 lei, solicitându-se totodată citarea în cauză a tuturor celor unsprezece societăți comerciale sus-arătate în calitate de părți responsabile civilmente.

În sprijinul cererii sale, partea vătămată a depus la dosar actele necesare constituirii de parte civilă.

În replică, parte din societățile comerciale sus-arătate, respectiv S.C. BD S.R.L. Botoșani S.C. AI S.R. L. Botoșani, S.C. Y S.R.L. Botoșani, S.C. AK S.R.L. Suceava, S.C. BK S.R.L. Suceava au depus la dosar camerei preliminare concluzii în sensul respingerii cererii îndreptate împotriva lor.

În aceste concluzii, filele 220 - 240 vol. II dosar cameră preliminară, s-a solicitat respingerea cererilor îndreptate împotriva acestor societăți comerciale, întrucât, pe de o parte în mod greșit au fost citate în cauză la solicitarea municipiului Botoșani, iar pe de altă parte nu este dată răspunderea lor, pe fondul cauzei.

În sensul celor de mai sus, S.C. BD S.R.L. Botoșani a arătat faptul că a încheiat cu bună-credință contractul de servicii cu nr. X/2011 cu S.C. X S.R.L.; că în acest contract nu se face vorbire în nici un mod despre contractul de finanțare încheiat între această societate și municipiul Botoșani; că societatea nu a avut la cunoștință despre procedurile de licitație publică; a prestat servicii reale care au fost facturate și achitate; că nu există nici un raport de cauzalitate între această societate și celelalte persoane implicate în cauză.

Aceleași considerente le-a expus și S.C. AI S.R.L. Botoșani.

La rândul ei S.C.Y S.R.L. prin lichidatorul ei judiciar a arătat care este situația actuală a societății și faptul că în legătură cu comportamentul nelegal al societății, nu a fost cercetată în timpul urmăririi penale în nici un mod, solicitând judecarea cauzei în lipsa sa.

S.C. AK S.R.L. Suceava și S.C. BK S.R.L. Suceava au arătat că în mod greșit au fost citate în cauză, în calitate de părți responsabile civilmente la solicitarea părții civile municipiul Botoșani - prin primar, expunând pe scurt situația de fapt care a condus la această citare, că societatea și administratorii săi nu au avut la cunoștință despre procedurile de achiziție în care a fost implicată S.C. X S.R.L., că această societate este singura răspunzătoare din punct de vedere civil în cauză; că experții desemnați în cauză V. R. și C. P. au desfășurat în mod real și efectiv activitățile ce au făcut obiectul celor două contracte încheiate cu S.C. X S.R.L.; că societățile și-au îndeplinit în mod corect și la timp obligațiile contractate neavând la cunoștință despre interdicția de subcontractare impusă acestei societăți de municipiul Botoșani, plățile efectuându-se în cadrul aplicațiilor de plată întocmite.

Au mai arătat aceste societăți că nu există nicio prevedere legală care să fi interzis încheierea contractelor în cauză, iar contractul cadru statuează faptul că, achizitorul, adică S.C. X S.R.L. va trebui să suporte orice pierdere sau prejudiciu cauzat municipiului Botoșani printr-o eventuală reziliere a contractului, răspunderea civilă contractuală revenind doar prestatorului, conform art. 9 și 10 din contract.

În sfârșit, s-a arătat că cele două societăți nu pot fi enumerate între cele posibil a avea calitatea de parte responsabilă civilmente, singura răspundere revenind S.C. X S.R.L.

Inculpații au fost audiați la termenul de judecată din xx.xx.xxxx, cu excepția inculpatului A. C. V., care a solicitat să fie audiat la un termen viitor, fiind astfel audiat la termenul din 17 martie 2017.

Singura declarație pe care a dat-o acest inculpat la urmărirea penală a fost cea dată în fața consilierilor D.L.A.F. la data de xx.xx.xxxx, fila 6 și următoarele Vol. II al dosarului.

În declarațiile sale a arătat a fost viceprimarul municipiului Botoșani în intervalul 2008 - 2012, că a ocupat în acest interval funcția de președinte al comisiilor de licitații; că nu a fost implicat în procesul de implementare a contractului din prezenta cauză; că nu a avut la cunoștință despre încheierea contractului de sub contractare dintre S.C. V S.R.L. Botoșani și S.C. X S.R.L. Șcheia; că despre implicarea fratelui său A. B. V. în implementarea contractului a aflat doar în luna decembrie 2011; că nu a fost implicat în procedurile de atribuire a contractului și că nu cunoștea despre faptul că la vremea respectivă avea calitatea de administrator al S.C. V S.R.L Botoșani.

A mai arătat că nu s-a ocupat efectiv de analizarea ofertei din procedura de achiziție publică privitor la contractul în cauză, ci s-au ocupat de aceste analize ceilalți specialiști din cadrul Compartimentului Achiziții din Primăria municipiului Botoșani; că în legătură cu firma S.C. Y S.R.L. Botoșani aceasta a fost înființată de dânsul împreună cu fratele său dar s-a retras din firmă în anul 2004 și nu cunoaște ce activități a mai desfășurat aceasta.

În sfârșit, a mai arătat că nu l-a cunoscut pe inculpatul T. A. N. și că nu a avut la cunoștință despre faptul că fratele său a avut inițiativa constituirii S.C. X S.R.L. Șcheia, arătând în sfârșit că nu este de acord să despăgubească pe nimeni.

În declarația dată în fața instanței, inculpatul și-a menținut aceleași declarații ca și cele arătate mai sus, arătând că nu dorește să fie judecat după procedura în cazul recunoașterii învinuirii, că nu este de acord să despăgubească partea civilă, că situația de fapt reținută în rechizitoriu nu corespunde realității; că parte din documentele descoperite și analizate cu ocazia percheziției informatice sunt datate ulterior anului 2012, adică ulterior consumării situației de fapt din prezenta cauză; că pe de altă parte nu se poate aprecia că municipiul Botoșani a fost prejudiciat în vreun fel dat fiind faptul că proiectul a fost finalizat cu mari beneficii pentru municipiul Botoșani, cât și dat fiind faptul că toate cheltuielile aferente proiectului au fost inițial aprobate prin Hotărârea Consiliului Local Botoșani a fi suportate fiind bugetul local, faptul apariției ulterioare a finanțării externe fiind un beneficiu al municipiului Botoșani, ceea ce înseamnă că în oricare dintre situații proiectul se realiza.

A mai precizat că nu a avut la cunoștință despre implicarea în cauză a niciuneia dintre părțile responsabile civilmente, cu atât mai mult a S.C. V S.R.L. Botoșani, a cărei administrator a fost doar formal în înregistrările din registrul comerțului, despre care nici nu avea la cunoștință, activitatea sa fiind circumscrisă doar în interiorul intervalului septembrie 2011, când s-ai inițiat procedurile de licitație - xx.xx.xxxx, când s-au încheiat aceste proceduri, fără să cunoască despre implicarea fratelui său în aceste proceduri.

Inculpatul T. A. N. (fila 1 și următoarele vol.VI ds. instanță; filele 35 - 39 vol.I; filele 34 - 37 vol.II; filele 310 - 313 vol.VI ds. u.p.) a arătat că recunoaște și regretă săvârșirea infracțiunilor pentru care este trimis în judecată și că solicită să fie judecat după procedura de judecată în cazul recunoașterii vinovăției, că nu este de acord să despăgubească pe nimeni, dar instanța prin încheierea pronunțată la xx.xx.xxxx a respins cererea formulată în cauză, ca fiind neîntemeiată, așa cum rezultă din motivarea acestei încheieri.

În acest sens, la urmărirea penală cât și în fața instanței a arătat în mod sintetic că la origini a fost înființată S.C. X S.R.L. la rugămintea inculpatului H. M., având ca asociați atât pe dânsul cât și pe martora S. A., societate de care în prezent aceștia sunt străini, întrucât au renunțat la părțile sociale pe care le dețineau.

Referitor la contractul încheiat de societate cu municipiul Botoșani, a arătat că nu a semnat acest contract; după cum nu a semnat nici oferta de participare la licitație și nici toate celelalte contracte de sub-contractare încheiate cu celelalte societăți, părți responsabile civilmente, apreciind că acestea au fost semnate de coinculpatul A. B. V., dar personal nu a văzut acest lucru.

Referitor la procedura de susținere financiară din partea S.C. G S.R.L. Suceava, cât și referitor la certificarea ISO a arătat că nu a fost implicat efectiv în aceste proceduri și nu a semnat acte în acest sens.

De asemenea a arătat că personal nu a avut nici un beneficiu de pe urma situației dedusă judecății, că nu a primit bani nici în numerar nici prin virament bancar, că nu a avut nici un contact direct cu coinculpatul A. C. V., că își menține toate declarațiile date la urmărirea penală și că în afară de cei doi asociați, S.C. X S.R.L. nu a avut alți salariați, inculpatul A. B. V. fiind cel care s-a preocupat de derularea proiectului.

Inculpatul A. B. V. (fila 8 și urm. vol.VI ds. instanță; fila 50 și următoarele vol.I; fila 5 vol.II ds.u.p.) a arătat la rândul său că nu dorește să fie judecat după procedura de recunoaștere a învinuirii, că nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor, că nu este de acord cu despăgubirile solicitate de partea civilă.

În acest sens, la urmărirea penală cât și în fața instanței a arătat în mod sintetic că a inițiat înființarea S.C. X S.R.L. Șcheia fiind ajutat de coinculpații H. și T., cât și de martora S. A., ultimii fiind cei care au înființat efectiv această societate.

A arătat că a făcut acest lucru pentru a atenua concurența firmelor multinaționale care participă în România la derularea unor proiecte asemănătoare ca cel în cauză, cât și din dorința de a crea locuri de muncă pe baza accesării de fonduri europene.

Referitor la participarea la procedurile de licitație publică a arătat că aceste proceduri s-au derulat fără implicarea fratelui său inculpatul A. C. V., solicitând susținerea financiară a S.C. G S.R.L. Suceava, că după înființarea societății a pregătit documentația de licitație împreună cu numita T. V., în prezent decedată, pe care într-adevăr a semnat-o personal, deoarece coinculpatul T. care ar fi trebuit să facă acest lucru nu a luat legătura cu dânsul în timp util în ziua licitației.

În acest sens a arătat că a semnat atât oferta ce a fost depusă în vederea licitației, cât și cele trei formulare despre care face vorbire rechizitoriul, iar în ziua licitației, împreună cu inculpatul T. și martorul P. G. D. au mers la Primăria Botoșani în vederea depunerii ofertei, inculpatul T. fiind cel care a participat efectiv la deschiderea ofertelor, S.C. X S.R.L. Șcheia oferind prețul cel mai mic.

Tot inculpatul a arătat că certificarea ISO a fost făcută exclusiv prin intermediul defunctei T. V. care a ținut legătura cu toate persoanele interesate, inclusiv cu emitenta acestor certificate S.C. D S.R.L. Suceava.

În declarația dată în fața instanței, inculpatul a arătat că s-a preocupat de identificarea experților care să participe la derularea proiectului și că nu își amintește să fi semnat contractul încheiat între municipiul Botoșani și S.C. X S.R.L. Șcheia.

De asemenea a arătat că nu a semnat celelalte contracte de sub-contractare, cu excepția contractului încheiat cu S.S. V S.R.L. Botoșani, iar încheierea acestor contracte s-a datorat și faptului că acești sub-contractanți nu cunoșteau despre interdicția de sub-contractare, încheierea acestora fiind menită creării posibilităților de plată ale experților.

A mai arătat inculpatul diferite aspecte ale implementării proiectului, printre care angajarea unei mari răspunderi a celor care se implică în asemenea proiecte, cât și beneficiile pe care municipiul Botoșani le-a realizat de pe urma proiectului.

Cu referire la fratele său inculpatul A. C. V. a arătat că nu cunoștea că la vremea respectivă era membru în comisia de licitație, că acesta nu a avut nicio implicare în cadrul proiectului, că a dorit să înființeze o societate situată în județul Suceava pentru că societățile din județul Botoșani nu sunt agreate în cadrul licitațiilor.

Referitor la latura civilă a cauzei, a arătat că se pretinde inclusiv o sumă de 16,165.397,35 lei care este străină cauzei și care derivă dintr-un alt contract încheiat de primărie și nu din contractul despre care se face vorbire în prezenta cauză, partea civilă municipiul Botoșani, încercând să pună în sarcina inculpaților daune pe care aceștia nu le-au provocat.

Despre finalizarea proiectului în sine a arătat că acesta este finalizat; este socotit un model de implementare în țara noastră, inculpatul fiind cel care a întocmit toate cele nouă aplicații de plată despre care se face vorbire în rechizitoriu.

În sfârșit a arătat inculpatul că a ștampilat actele cu ștampilă cu sigla S.C. X S.R.L. Șcheia în cadrul unui acord verbal făcut cu inculpatul T., care nu s-a mai materializat într-un înscris.

Inculpatul H. M. (fila 4 și urm. vol.VI ds. instanță; filele 94 - 98 vol.I; filele 107 - 108 vol.I; filele 14-16 vol.II ds.up) a arătat la rândul său că nu solicită judecarea după procedura specială, că nu este de acord cu prejudiciul, arătând că nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor pentru care este trimis în judecată.

În acest sens, la urmărirea penală cât și în fața instanței a arătat în mod sintetic că, a intermediat înființarea S.C. X S.R.L. Șcheia făcând cunoștință inculpatului A. B. V. cu inculpatul T., care a înființat această societate, că A. B. V. a fost cel care a subcontractat lucrări către societățile S.C. Y S.R.L. Botoșani și S.C. Z Y S.R.L. Botoșani; că a fost administratorul uneia dintre aceste societăți, întocmind facturi la indicația inculpatului A. B. V. scoțând bani în numerar din contul S.C. Y S.R.L. Botoșani pe care i-a predat acestuia.

A mai arătat inculpatul că nu a semnat niciodată acte în numele S.C. X S.R.L. Șcheia, instanța observând însă că semnătura acestuia este aproape identică cu cea de pe acte.

A mai arătat că a întocmit facturile despre care se face vorbire în rechizitoriu; că plățile efectuate în legătură cu S.C. BB S.R.L. le-a făcut în baza facturii emise de această societate, că cel care se preocupa cel mai mult de derularea proiectului era inculpatul A. B. V., care muncea de dimineața până seara, în proiect fiind implicate un număr foarte mare de persoane, coinculpatul A. C. V. nu a fost implicat în derularea proiectului și nici nu a discutat în acest sens cu acesta, iar inculpatul A. B. i-a spus la un moment dat că banii pe care i-a primit urmează să fie folosiți pentru plata colaboratorilor.

Inculpatul M. D. O. (fila 200 Vol. I ds. instanță; filele 118 - 119 Vol.I; filel 7, 8 Vol.VI ds. up.) a arătat că nu înțelege să dea declarație în cauză că nu dorește să fie judecat după procedura de recunoaștere a vinovăției.

La urmărirea penală a arătat în mod sintetic că a efectuat procedura de audit și de certificare ISO în două etape, așa cum a arătat și coinculpata C. A., a luat legătura în acest sens cu inculpatul T. și cu martora S. A., că nu a făcut verificări la sediul S.C. X S.R.L. Șcheia arătând în continuare cum se procedează în cadrul activității de audit, întocmind cele două rapoarte de audit care au fost semnate și de coinculpata C. A..

Inculpata C. A. (fila 197 Vol.I ds. instanță; fila 125 Vol.I; fila 44 Vol.II; filele 3 - 5 Vol.IV ds.u.p.) a arătat că nu dorește să fie judecată după procedura de judecată în cazul recunoașterii vinovăției; că nu recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată și că nu este de acord să despăgubească pe nimeni, întrucât în cadrul situației de fapt deduse judecății și a atribuțiunilor de serviciu specifice, nu se consideră vinovată de săvârșirea nici a unei infracțiuni.

În acest sens, la urmărirea penală cât și în fața instanței a arătat în mod sintetic că a semnat rapoartele de audit care au fost întocmite în fapt și în teren de către coinculpatul M. D. O.; că nu a cunoscut pe niciuna dintre persoanele implicate în cauză, expunând în concret modul cum s-a derulat procedura efectivă de lucru în cadrul certificării ISO.

A arătat că această procedură este stabilită de către societatea D S.R.L. Suceava, acreditată să emită certificările ISO, că activitățile de audit se desfășoară atât pe teren cât și ulterior cu ocazia verificării actelor întocmite, că a semnat cu bună credință actele întocmite de coinculpatul M. D. O., că nu avut nici un moment reprezentarea că încalcă vreo prevedere legală, neavând atribuția de a verifica datele calendaristice trecute în actele pe care le verifica și că nu avea îndreptățirea de a aprecia dacă documentației era legal întocmită sau nu, ea trebuind să verifice doar îndeplinirea condițiilor de capabilitate a S.C. X S.R.L. în baza documentației.

A mai arătat inculpata că nu a făcut nicio modificare în rapoartele de audit verificate, că cele două certificate emise au fost reevaluate și în anii următori, ca fiind corecte, la care însă nu a participat, iar examenul de legalitate al actelor revine solicitantului certificării ISO și nu altor persoane, adică S.C. X S.R.L.

Inculpații și-au menținut declarațiile date la urmărirea penală, cu unele precizări relevate în cadrul audierilor.

S-a procedat la audierea martorilor din lucrările dosarului, care cu unele nuanțări și-au menținut declarațiile date la urmărirea penală și s-a încuviințat proba cu acte; martori; audierea în calitate de martor a specialistului IT Scriminți Ilie, respingându-se proba cu expertiză informatică solicitată de inculpații A. la termenul de judecată din data de 9 februarie 2017, așa cum rezultă din motivarea încheierii pronunțate la acest termen de judecată.

Martorii audiați în cauză au arătat pe segmentele situației de fapt următoarele:

Martorii G. M. E. Vol.VI fila 163; A. D. vol.II fila 61, vol. VI fila 181; V. P. N. vol.II fila 74 vol. VI fila 168; M. B. vol.II fila 99, vol.VI fila 166; M. C. vol.II fila 69; vol.VI fila 177; C. V. Vol.II fila 86, vol.VI fila 174 ds. up., cât și în fața instanței, au făcut referire strictă la procedura de achiziție publică, la semnarea actelor de procedură de către comisia desemnată de primarul municipiului Botoșani din care au făcut parte, că aceste proceduri s-au derulat în mod legal, fără să observe vreo imixtiune din partea inculpatului A. C. V..

Martora S. A. - vol.VI fila 17, vol.II fila 41; vol.V fila 308 ds. up., cât și în fața instanței a făcut referire la modul de înființare a S.C. X S.R.L. Șcheia, în care a avut calitate de asociat fondator și care a avut un singur angajat că a făcut activități pe linia circuitului financiar al cauzei.

Martorii C. M. vol.VI fila 129; A. D. vol.VI fila 91; S. C. vol.VI fila 133; S. N. vol.VI fila 137; T. C. vol.VI fila 185; T. VN.C. vol.VI fila 147; T. M. A. vol.VI fila 40; U. E. vol.VI fila 55; V. R. F. vol.VI fila 48 și 53; P. G. D. Vol.VI fila 152; C. C. L. vol. VI fila 45; H. L. Vol. VI fila 100 - 123; H. T. Vol.VI fila 197; I. C. M. vol.VI fila 124; I. V. Vol.VI fila 149 ds. up., cât și în fața instanței, au făcut referire la relațiile acestora cu cei doi frați A.; cu referire la calitatea lor de experți desemnați în cauză; cu referire la încheierea contractelor de subcontractare, menținându-și cu unele nuanțări declarațiile de urmărire penală, evocate ca atare prin rechizitoriu.

Martorul V. R. F., fila 165 Vol. VI ds. instanță, a arătat că îi cunoaște pe inculpații A., că a fost contactat de inculpatul A. B. V. pentru a participa în calitate de expert în prezentul proiect, situație cu care a fost de acord, predându-i acestuia documentele de calificare.

A mai arătat martorul că acest inculpat a întocmit documentele de ofertă, după ce în prealabil s-a întâlnit cu el în municipiul Suceava, pentru a se pune de acord cu prețul oferte, această ofertă având suma minimă de 1.800.000 lei, cu toate că martorul a arătat că proiectul prezenta o complexitate deosebită, care presupunea un preț mult mai mare de 2.500.000 lei.

Martorul a arătat că, după câștigarea licitației a semnat un contract în numele și pentru firma sa AK S.R.L. Suceava, cu societatea câștigătoare S.C. X S.R.L. pentru prestări servicii în cadrul proiectului; că a participat la ședința de deschidere a lucrărilor proiectului la sediul CET Botoșani (Moderncalor S.A. Botoșani), unde a participat și inculpatul A. C. V. iar după ședință s-a întâlnit în mașina sa cu inculpatul A. B. V., care i-a predat în acele momente contractul de mai sus, pe care l-a semnat ulterior și i l-a repredat inculpatului, în condițiile în care contractul era deja semnat de S.C. XS.R.L., dar nu cunoaște de către cine.

Martorul a arătat că a fost teamleader al proiectului, că a semnat foarte multe documente în cadrul acestuia, între care situație de lucrări, minutele ședințelor de analiză, etc., dat fiind faptul că el se ocupa de partea tehnică a lucrărilor iar inculpatul A. B. V. se ocupa de toate celelalte relații cu partenerii, inclusiv partea financiară a proiectului.

Martorul a arătat că proiectul a fost dus la bun sfârșit, s-a întins pe o perioadă de 4 ani, s-a făcut raportul final către Ministerul Mediului, că munca a fost deosebit de grea, că proiectul a fost de o mare provocare, este funcțional și realizează profit pentru beneficiarul MODERNCALOR S.A. Botoșani.

A mai arătat de asemenea martorul că nu a observat implicarea inculpatului A. C. V. în proiect, că i-a cunoscut pe numiții T. A. N. și S. A., căreia îi preda plicurile cu documentele întocmite de A. B. V., că natura contractului pe care l-a încheiat în numele S.C. AK S.R.L. Suceava nu a avut decât menirea de a intra în posesia banilor cuveniți ca efect al muncii sale, adică acest contract nu a avut o natură de subcontractare, arătându-și nemulțumirea despre faptul că a depus o muncă foarte intensă iar în prezent Primăria Botoșani îi cere banii înapoi, după cea finalizat o treabă cu succes.

Martorii B. I. vol.II fila 10; vol.VI fila 28; I. G. S. vol.VI fila 26; I. G. S. vol.VI fila 24; C. I. vol. VI fila 158 ds. up. cât și în fața instanței, au făcut referire la procedura de susținere a societății S.C. X S.R.L. Șcheia prin intermediul S.C. G S.R.L. Suceava și a modului cum s-a derulat această susținere.

Martorul R. M. vol.VI fila 11 ds. up. cât și în fața instanței a făcut referire la procedura efectivă de certificare ISO, în care au fost implicați inculpații M. și C..

Martorul a explicat noțiunea de auditor extern în cadrul activității de acreditare, care sunt persoane independente și participă la activitate în afara oricăror obligații de muncă, că inculpatul M. D. O. înregistrează o activitate corespunzătoare din punct de vedere profesional; că raportul de audit în sine nu a influențat certificarea ISO, că procedura de certificare ISO în prezent este modificată, în sensul că nu se mai solicită prezentarea de documente în vederea certificării; că la vremea întocmirii celor două rapoarte de audit nu era obligatorie vizitarea unei societăți care avea ca obiect de activitate consultanță, ci doar era obligatorie doar pentru activitățile de producție; că activitatea de certificare era condusă de auditorul șef; că S.C. D S.R.L. Suceava nu s-a confruntat până în prezent cu probleme de genul celor din prezenta cauză.

În legătură cu activitatea de certificare ISO cât și cu cele trei formulare purtând numerele X, X și X, aduse în discuție prin dispozitivul rechizitoriului, instanța la cererea inculpaților A. a solicitat relații Agenției Naționale pentru Achiziții Publice București cât și Primăriei Botoșani, la termenul din xx.xx.xxxx, în legătură cu echipamentele informatice deținute pe inventar de inculpatul A. C. V..

Primăria Botoșani a comunicat la dosar adresa de la fila 186 din Vol.VI ds. instanță, cu referire la echipamentele informatice avute în inventar de către acest inculpat iar Agenția a comunicat instanței răspunsul său de la fila 179 Vol.VI ds. instanță, prin care a arătat în raport cu solicitările din adresă, următoarele:

Conform art. 187 alin. 1 și 188 alin. 2 lit. d și e din fosta O.U.G. nr. 34/2006, Autoritatea contractantă, cum este în speță municipiul Botoșani, are dreptul de a solicita operatorului economic, în speță S.C. X S.R.L., care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică, să facă dovada capacități sale tehnice și/sau profesionale, cum este dat de asemenea în cauză.

În acest scop, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor, în funcție de specificul, de volumul și de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante, următoarele:

- informații referitoare la studiile, pregătirea profesională, calificarea personalului de conducere, cât și ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului;

- o declarație referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat și al cadrelor de conducere în ultimii trei ani;

Agenția Națională pentru Achiziții Publice de la care s-au solicitat lămuriri de către instanță a mai comunicat faptul că în baza acestor prevederi legale, municipiul Botoșani a solicitat prin fișa de date a achiziției, formularele cu nr. X și X despre care se face vorbire în rechizitoriu, iar prin completarea acestor formulare, S.C. X S.R.L., trebuie să furnizeze informațiile referitoare la o personalul angajat și de specialitate, care va fi implicat direct în realizarea contractului. Aceste două categorii de persona nu se includ una pe cealaltă, personalul cheie putând fi angajat în contract fără existența unui contract individual de muncă, semnat cu ofertantul. Pentru acești specialiști, autoritatea contractantă poate solicita cel mult prezentarea unei declarații angajament de disponibilitate privind participarea la îndeplinirea contractului.

Referitor la formularul nr. X, invocat prin rechizitoriu, despre care s-au solicitat relații de la această autoritate, Agenția a arătat că acest document trebuia să fie prezentat doar pentru operatorii economici din categoria întreprinderilor mici și mijlocii și care doreau să beneficieze de facilitățile acordate prin Legea nr. 346/2004, respectiv reducerea cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, criterii solicitate în procedura achiziții publice de produse, lucrări și servicii. Informațiile înscrise de ofertant, pe propria răspundere, în Declarația privind încadrarea întreprinderilor în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii, trebuie să fie cele reale și existente la data întocmirii acesteia.

Agenția a mai comunicat faptul că conform prevederilor art.186 alin.1 și alin.3, art. 190 alin.1 și alin.3 din O.U.G. nr. 34/2006, capacitatea economică și financiară precum și cea tehnică și profesională a ofertantului/candidatului poate fi susținută, pentru îndeplinirea unui contract, și de o altă persoană, indiferent de natura relațiilor juridice existente între ofertant/candidat și persoana respectivă. Totodată, s-a mai arătat că în situația în care un grup de operatori economici depune ofertă/candidatură comună, iar capacitatea economică și financiară precum și cea tehnică și profesională se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. Grupul de operatori economici asociați poate beneficia de susținerea tehnică și profesională a unei/unor terțe persoane.

În consecință, o societate nou înființată, fără activitate anterioară, are dreptul să depună ofertă la procedură de achiziție publică și să devină contractant dacă poate demonstra îndeplinirea tuturor cerințelor de calificare, tehnice și financiare solicitate de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, independent sau conform situațiilor sus-menționate.

A mai arătat agenția că legislația în materia achizițiilor publice nu prevede acordarea de facilități societăților nou înființate, ci doar aplicarea tratamentului egal cu ceilalți operatori economici participanți la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică/acord cadru.

*****

Instanța constată din ansamblul situației de fapt, că infracțiunile s-au consumat între anii 2011 - 2013, în exact la datele care se vor arăta în continuare.

Infracțiunile săvârșite de inculpatul A. C. V. s-au consumat în intervalul xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx, interval în care s-au derulat procedurile de achiziție publică; la xx.xx.xxxx stabilindu-se termenul limită de punere a ofertelor, iar raportul de procedură, adică încheierea tuturor procedurilor de licitație s-a făcut la xx.xx.xxxx, când toți membrii comisiei de licitație au semnat raportul de procedură nr. X/xx.xx.xxxx, inculpatul fiind președintele acestei comisii. (fila 82 și următoarele vol. IX ds.u.p.)

Pentru inculpatul T. A. N. infracțiunile s-au săvârșit la xx.xx.xxxx, când s-a prezentat la Primăria Botoșani și a depus oferta S.C. XS.R.L Șcheia conținând date false, ofertă întocmită de coinculpatul A. B. V..

Pentru inculpatul A. B. V., infracțiunile s-au consumat în două perioade, prima în intervalul x - xx.xx.xxxx, când a întocmit oferta falsă de mai sus, însoțită de formularele cu numerele 18; 17; 23 conținând la rândul lor date false, ce au fost depuse la primărie de coinculpatul T. A. N., pentru a se obține cele trei categorii de fonduri arătate mai sus, adică din fonduri europene, naționale și locale.

Pentru acest inculpat infracțiunile de spălare a banilor s-au consumat în intervalul mai 2012 - noiembrie 2013, când au avut loc activitățile de spălare a banilor prin societățile comerciale ce au subcontractat lucrări în mod nelegal de la S.C. X S.R.L. Șcheia, întocmindu-se facturi în acest sens (fila 69 - 74 din rechizitoriu), emise de societățile comerciale S.C. Y S.R.L. Botoșani; S.C. Z Y. S.R.L. Botoșani; S.C. A S.R.L. Botoșani (constatare tehnico-științifică vol. VI fila 237 și următoarele; 291 - 300).

Infracțiunile de spălare a banilor, reținute în sarcina inculpatului H. M. s-au consumat în intervalul noiembrie 2012 - noiembrie 2013, în același context, iar infracțiunile reținute în sarcina inculpaților M. D. O. și C. A. s-au consumat la datele de xx.xx.xxxx și respectiv xx - xx.xx.xxxx, când s-au întocmit și s-au semnat rapoartele de audit.

Încadrare juridică.

Legea penală mai favorabilă.

Înainte de toate, instanța reține că infracțiunile s-au consumat deci între anii 2011 - 2013, la datele sus-arătate.

Drept urmare, instanța înainte de concluziile de fond a pus în discuție faptul că la 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală, așa încât se impune în cauză fie schimbarea calificării infracțiunilor, fie schimbarea încadrării juridice, conform art.49 alin.2 sau 386 Cod procedură penală, cu aplicarea după caz a principiului aplicării legii mai favorabile, prevăzut de art. 5 și următoarele din Noul Cod penal, rezultând din analiză următoarea situație de excepție, cât și de fond, pentru care procurorul, a pus concluzii scrise la fila 116 din rechizitoriu, cât și pentru termenul din 17 martie 2017 (fila 127 vol 7 ds. instanță)

În sensul celor sus-arătate, procurorul, cât și inculpații A. prin apărător au solicitat să fie schimbate încadrările juridice ale infracțiunilor pentru care inculpați au fost trimiși în judecată, după cum urmează:

Procurorul a solicitat, prin concluziile depuse la data de xx.xx.xxxx:

- pentru inculpatul A. C. V., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, să se rețină împotriva acestuia cauza de agravare prev. de art. 309 Noul Cod penal, rap. la art.183 noul Cod penal, avându-se în vedere că prejudiciul provocat în cauză este de 2.241.620,91 lei, ceea ce înseamnă că noua încadrare care trebuie avută în vedere este infracțiunea prev. de art.132 din Legea nr.78/2000, rap. la art.297 alin. 1 și art.309 noul Cod penal alături de cealaltă infracțiune de conflict de interese, prev. de art. 301 Cod penal;

- pentru inculpatul T. A. N. - Nicolae, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 52 alin. 3 rap. la art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000; 52 alin. 3 rap. la art. 306 Cod penal; 244 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal , 38 alin. 2 lit.a Cod penal, să se rețină o singură infracțiune de participație improprie la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, ori în numele ei prev. de art. 52 alin.3 Cod penal, rap. la art.181 alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.183 Cod penal și art.5 Cod penal, dată fiind Decizia nr.4/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, privind interpretarea unor chestiuni de drept, cât și limita prejudiciului sus-arătat;

- pentru inculpatul A. B. V., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.52 alin.3 rap. la art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000; 52 alin. 3 rap. la art. 306 Cod penal cu aplic. art.5 Cod penal; art.244 alin. 1și 2 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal; 52 alin. 3 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr.656/2002, art. 29 alin.1 lit.c din Legea nr.656/2002, într-o singură infracțiune prev. de art.52 alin.3, rap. la art.181 alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.183 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal, cu excepția infracțiunilor de spălare a banilor, dată fiind aceiași decizie cu nr.4/2016 și limita prejudiciului.

- pentru inculpații M. D. O. și C. A., trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 322 Cod penal, cu aplic.art.5 Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 322 Cod penal în formă continuată, cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal, și art. 5 Cod penal, acte materiale, din datele de xx,xx și xx.xx.xxxx.

În legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile s-a solicitat a fi aplicabilă legea nouă pentru inculpații A. C. V., T. A. N., A. B. V., H. M. și legea veche pentru inculpații M. D. O. și C. A..

La rândul lor inculpații A. C. V. și A. B. V. au solicitat:

Pentru A. C. V. reținerea aceleiași încadrări juridice așa cum a solicitat inițial și procurorul, în aceea ce privește abuzul în serviciu, iar pentru conflictul de interese, vechea formă a legii prev. de art.2531 Cod penal 1969, cu aplic. art. 5 noul Cod penal, art. 33 lit.a și 34 Cod penal 1969, ca lege penală mai favorabilă.

Pentru inculpatul A. B. V. o singură infracțiune prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 rap. la art.181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 și o singură infracțiune prev. de art.29 alin.1 lit.c din Legea nr.656/2002, cu aplic. art. 5 noul Cod penal, 33 lit. a și 34 Cod penal, aducându-se în discuție aceiași Decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

*****

Potrivit legii și practicii judiciare, pronunțate de instanțe până în prezent, în special Decizia Curții Constituționale nr. 263 din 6 mai 2014, în materia aplicării legii penale mai favorabile, instanța reține că pot exista două situații distincte în raport de care se poate aprecia incidența acestei legi și se pot defini textele aplicabile, după cum urmează:

Atunci când legea veche se regăsește în aceeași formă în legea nouă, iar legea nouă este mai favorabilă, se schimbă calificarea infracțiunilor din textul vechi în textul nou, conform art. 49 alin. 2 Cod procedură penală, cauza urmând a fi soluționată potrivit legii noi, iar atunci când textul vechi al unei infracțiuni nu se regăsește în aceeași formă sau se regăsește ca un element constitutiv al laturii obiective a unei alte infracțiuni din legea nouă, iar legea nouă este mai favorabilă, se schimbă încadrarea juridică conform art. 386 Cod procedură penală, cauza urmând să fie soluționată, potrivit legii noi.

Când legea veche este mai favorabilă, așa cum sunt definite infracțiunile în Codul penal din 1969, se aplică această lege, fără vreo schimbare a calificării sau a încadrării juridice, lucru de la care s-a abătut dispozitivul rechizitoriului, când a cuprins în sine doar noile prevederi legale, situație în care se impune a fi dispusă schimbarea calificării juridice pentru parte din infracțiune care fac obiectul judecății.

Potrivit distincțiilor de mai sus, rezultă că prevederile din legile succesive nu pot fi combinate între dânsele, pe instituții autonome.

În acest sens s-a pronunțat și decizia Curții Constituționale sus-arătate, care a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul Cod penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

După schimbarea calificării sau a încadrării juridice, potrivit distincțiilor de mai sus, se dispune soluționarea cauzei potrivit legii mai favorabile din vechea lege sau din noua lege, dar cu aplic. art. 5 Cod penal, privind aplicarea legii mai favorabile, inclusiv cu referire la individualizarea judecătorească a pedepsei,; la interzicerea unor drepturi, menținerea arestării, deducerea arestării, cheltuieli judiciare, chiar dacă privire distinct acest instituții conțin prevederi mai grave sau mai blânde în cadrul legii care este aleasă a fi aplicată.

Rezultă că trebuie avut în vedere întregul complex infracțional, între care formele infracțiunii, circumstanțe, tratament sancționator, modalități de executare etc., instanța trebuind să stabilească care lege este mai favorabilă inculpaților, printr-o analiză globală, verificând toate instituțiile de drept penal, aplicabile în concret faptelor din legile succesive arătate în rechizitoriu și nefăcând distincție între codurile penale de pe o parte și variantele diferite ale altor legi, în speță Legea nr. 78/2000 și legea nr. 656/2002, pe de altă parte, aplicându-se un tot unitar vechi sau un tot unitar nou.

Legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză trebuie înțeleasă în întregul ei, adică instanța are obligația să analizeze dacă infracțiunile din cele două legi de mai sus, în formele ei înainte de 1 februarie 2014 și vechiul Cod penal, în ansamblul lor, reprezintă legea penală mai favorabilă față de dispozițiile actuale ale acestor două legi coroborate cu prevederile noul Cod penal (Curtea de Apel Suceava decizia penală nr. 440/28 aprilie 2016).

Drept urmare, instanța va avea în vedere la soluționarea aplicării legii mai favorabile și a încadrării juridice pentru inculpați, atât veghile prevederi legale, cât și noile prevederi legale, după cum urmează:

Ansamblul vechilor prevederi penale - Cod penal 1969

- art. 132 și art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 în vechea redactare;

- art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal 1969;

- art. 33 lit. a, 34 Cod penal 1969;

- art. 71 și 64 Cod penal 1969;

- art. 861-6 Cod penal 1969;

- art. 81 și următoarele Cod penal 1969;

- art. 248 și 2481 Cod penal 1969;

- art. 253 și 290 Cod penal 1969;

- art. 31 alin. 2 Cod penal 1969;

- Legea nr. 656/2002 în forma în vigoare în anii 2011 - 2013:

- O.U.G. nr. 34/2006, abrogată prin art. 238 alin. 1 lit. a din Legea nr. 98/2016, în vigoare de la 6 iunie 2016, aplicabilă în cauză conform principiului "tempus regit actum";

Ansamblul noilor prevederi penale - Cod penal 2009

- art. 132 și 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 în noua redactare;

- art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal;

- art. 38 alin. 1 și 39 l Cod penal;

- art. 66 alin. 1 lit. a, b, g teza ultimă Cod penal;

- art. 91 și următoarele Cod penal;

- art. 297 alin. 1 Cod penal;

- art. 301 Cod penal:

- art. 52 alin. 3 Cod penal;

- art. 306 Cod penal ;

- Legea nr. 656/2002, în forma în vigoare în prezent.

- Decizia de recurs în interesul legii nr. 4/2016; Deciziile Curții Constituționale în materie de abuz în serviciu, conflict de interese și spălarea banilor; practică judiciară în materie.

Instanța reține că din analiza comparativă a textelor de lege sus-arătate și luând în considerație Decizia Curții Constituționale sus-arătată care este obligatorie pentru instanță, rezultă că în prezenta cauză pentru toți inculpații sunt mai favorabile vechile prevederi ale codului penal, cât și vechile prevederi ale celorlalte legi, după cum se va arăta în continuare pentru fiecare dintre cei șase inculpați, cu luarea în considerație și a punctului de vedere exprimat de către procuror la fila 116 din rechizitoriu, cât și în fața instanței( vol.7 fila 128).

În sensul aprecierilor de mai sus, instanța reține în principiu, în conformitate cu prevederile legale, cât și cu practica judiciară punctual următoarele:

- Referitor la art.181 alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000, rezultă din comparația textelor vechi cu textele noi că mai favorabilă este legea nouă, pedepsele din vechea lege sunt până la 20 de ani de închisoare și interzicerea unor drepturi iar pedepsele din noua redactare a legii sunt de la 3 la 10 ani și 6 luni închisoare și interzicerea unor drepturi, pe o perioadă de cel mult 5 ani, avându-se în vedere la individualizarea acestor limite dispozițiile art. 181 alin. 3 din noua redactare a Legii nr. 78/2000.

Sintagma "cu rea credință";, chiar neconținută în textul anterior, nemodificat, este doar o evidențiere a formei de vinovăție cu care se săvârșește infracțiunea, nici forma anterioară, de altfel, neincluzând și nesancționând infracțiunea săvârșită în forma culpei. Așadar din acest punct de vedere textul legal nu introduce de fapt și de drept vreo modificare a conținutului constitutiv ci doar o subliniere, o evidențiere a formei de vinovăție necesare pentru reținerea săvârșirii inacțiunii, ci, deosebirea rezidă doar în regimul sancționator, situație pe care instanța urmează să o aibă în vedere ca atare.

- Referitor la infracțiunea de înșelăciune din Vechiul Cod penal comparativ cu Noul Cod penal, rezultă din comparația textelor că mai favorabilă este legea nouă, întrucât comparând vechiul text din art. 215 din Cod penal 1969 cu noul text din art. 244 Cod penal, rezultă că sunt deosebiri sub aspectul regimului sancționator.

În privința formelor agravate, ca element de continuitate, se păstrează modalitatea săvârșirii faptei, prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Sancțiunea prevăzută pentru această agravantă are limite reduse față de cea prevăzută în vechea reglementare pentru aceeași faptă.

Noul Cod penal a renunțat la agravarea pedepsei pentru înșelăciunea în convenții; înșelăciunea prin emiterea de cec-uri fără acoperire; înșelăciunea care a produs consecințe deosebit de grave, fapte care erau încriminate anterior ca variante agravate.

Se prevede în noua lege posibilitatea împăcării care înlătură răspunderea penală, iar din punct de vedere al legii penale mai favorabile, noua reglementare este mai favorabilă, deoarece renunță la sancționarea penală a unor modalități ale infracțiunii de înșelăciune. Același caracter de lege mai favorabilă îl are noul Cod penal și în privința regimului sancționator, pedepsele având limite mult reduse față de vechea reglementare. Astfel, înșelăciunea în formă simplă este sancționată cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, pe când codul penal din 1969 sancționa infracțiunea cu închisoare de 6 luni la 12 ani.

În ceea ce privește înșelăciunea reglementată în art. 244 alin. 2 Noul Cod penal, sancțiunea constă în închisoare de la 1 la 5 ani, spre deosebire de vechiul Cod penal care prevedea închisoare de 3 ani la 15 ani închisoare.

Caracterul mai favorabil decurge și din posibilitatea împăcării părților.

- În legătură cu art. 290 din Vechiul Cod penal, comparativ cu art. 322 din noul Cod penal, vechea prevedere legală este mai favorabilă, dat fiind faptul că, vechea lege prevede închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă iar noua lege prevede închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

- În legătură cu legea nr.656/2002 privind spălarea banilor este mai favorabilă actuala redactare a legii, întrucât art. 29 din lege prevede închisoare de la 3 la 10 ani, față de redactarea din anul 2011 - 2013, art. 23 din lege care prevedea închisoare de la 3 la 12 ani.

- Prevederile art. 306 din noul Cod penal sunt mai favorabile inculpaților, în raport cu art. 215 alin. 1 și 2 rap. la alin. 5 al acestui articol, prevederi în cadrul cărora era integrată anterior această infracțiune, așa cum se arată și la fila 116 din rechizitoriu, deoarece infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave era pedepsit cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

- Referitor la concursul de infracțiuni din Vechiul Cod penal comparativ cu Noul Cod penal, rezultă din comparația textelor că mai favorabilă este vechea prevedere legală cuprinsă în art. 33 lit. a, 34 Cod penal 1969, cu luarea în considerație și a celor arătate mai sus privind infracțiunea continuată, cât și cu luarea în considerație a Deciziei nr. 1/14 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

- Referitor la interzicerea unor drepturi din Vechiul Cod penal comparativ cu Noul Cod penal, rezultă din comparația textelor că mai favorabilă este legea nouă, întrucât, potrivit art. 12 alin. 1 din legea nr. 187/2012 "În cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă";.

În consecință, dacă una dintre legi a fost identificată ca fiind mai favorabilă, în raport cu pedeapsa principală, acea lege se va aplica și în privința pedepsei complementare și accesorii. Dacă legea nouă modifică doar pedeapsa complementară, se va aplica legea stabilită, ca fiind mai favorabilă, în raport de aceasta.

De asemenea noua reglementare condiționează aplicarea pedepselor accesorii de aplicarea a pedepselor complementare, fără de care nu pot fi dispuse așa cum rezultă din art. 65 alin. 1 Noul Cod penal, limita maximă fiind în prezent 5 ani.

- Nu în ultimul rând trebuie avută în vedere și instituția suspendării condiționate a executării pedepsei existentă în vechiul Cod penal, care nu se regăsește în noul Cod penal, instituție care comparativ cu alte instituții penale vizând executarea pedepselor este mai favorabilă decât acestea inclusiv cu referire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor.

- Alegerea legii penale mai favorabile, în situația în care potrivit ambelor coduri ar fi aplicabilă suspendarea sub supraveghere a pedepsei, cum este dat și în prezenta cauză, se va face ținând seama de prevederile înscrise în art. 16 alin. 2 din Legea nr. 187/2012, care prevede faptul că pentru determinarea legii penale mai favorabile, în asemenea situații, instanța va avea în vedere sfera obligațiilor impuse condamnatului și efectele suspendării, potrivit legilor succesive, cu prioritate, față de durata termenului de încercare sau supraveghere.

Textul nu stabilește precis care este legea mai favorabilă, ci doar furnizează instanței, criteriile pe baza cărora urmează să fie determinată această lege. Dacă se are în vedere că noua reglementare instituie o obligație importantă pe care nu o regăsim în Vechiul Cod penal - Munca în folosul comunității - și în plus, elimină efectul reabilitării de drept asociat suspendării sub supraveghere, se poate concluziona pe baza criteriilor menționate în art. 16 alin. 2 sus-arătat, că reglementarea veche este în realitate mai favorabilă.

Chiar și în situația în care condamnatul nu ar fi obligat la prestarea unei munci neremunerate, în folosul comunității, în considerarea stării sale de sănătate, reglementarea art. 861 din Vechiul Cod penal, rămâne mai favorabilă prin prisma efectului reabilitării de drept, pe care îl atrage (Ministerul Justiției - F. Streteanu colaborator Documentare fila 21).

Dar așa cum s-a arătat și anterior, prevederile legale vechi cu cele noi nu se pot combina, întrucât instanța este legată de a determina care este legea penală mai favorabilă în ansamblul ei, cuprinzând vechiul cod penal și vechile legi aplicabile în cauză, comparativ cu noul Cod penal și cu noile forme ale acestor legi, tot în ansamblul lor.

De altfel, din analiza practicii judiciare pronunțată în materia aplicării legii penale mai favorabile de după 1 februarie 2014, instanța reține că aplicarea legii penale mai favorabile a vizat în marea majoritate a cauzelor vechile prevederi ale Codului penal asociate cu vechile prevederi ale altor legi penale.

În sensul celor sus-arătate, Decizia de recurs în interesul legii nr. 4/2016 statuează cu titlu obligatoriu faptul că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal de la 1969, respectiv art. 244 alin. (1) și (2) și art. 306 din Codul penal, fapta de a folosi, în cadrul autorității contractante, printr-o acțiune a autorului, documente ori declarații inexacte, ce a avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și de fonduri din bugetul național întrunește elementele constitutive ale infracțiunii unice prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, indiferent dacă legea penală mai favorabilă este legea veche sau legea nouă.

Relativ la fiecare inculpat:

A) A. C. V.

Inculpatul A. C. V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni, prima de abuz în serviciu prevăzută în actuala formă a disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 din noul Cod penal iar a doua de conflict de interese prevăzută în actuala formă a disp. art. 301 din noul Cod penal, procurorul opinând că, din punct de vedere al aplicării legii penale mai favorabile noile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, adică Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare în prezent și conflictul de interese reglementat noul Cod penal.

Trimiterea în judecată s-a făcut însă în dispozitivul rechizitoriului, cu luarea în considerație a termenilor din noile forme ale legilor cu aplic. art. 38 alin. 1 din noul cod penal fără să se menționeze că se aplică art. 5 din noul Cod penal, privind legea penală mai favorabilă despre care s-a făcut vorbire la fila 116 din rechizitoriu.

Față de cele sus-arătate, instanța apreciază că în orice caz din analiza noilor reglementări ale Legii nr.78/2000 și ale noului Cod penal, comparativ cu vechile reglementări ale acelorași legi, vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, în considerarea celor ce vor urma.

Actualul art.132 din legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.1 din noul Cod penal, prevede limite de pedeapsă de la 2 la 7 ani închisoare, iar prin sporirea acestor limite cu 1/3 rezultă că pedeapsa posibilă este de la 3 ani la 9 ani și 3 luni închisoare, fără cauze de reducere sau atenuare. Dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 din Noul cod penal pedeapsa este de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică, iar vechea reglementare prevedea închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal 1969, pedeapsa este de la 1 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Dacă se au în vedere celelalte instituții ale vechiului Cod penal 1969, comparativ cu actualele prevederi, privind individualizarea judecătorească a pedepselor și circumstanțelor atenuante, cât și concursul de infracțiuni și modalitățile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare pornind de la 1 an închisoare, toate aceste situații, cât și celelalte instituții ale vechiului Cod penal conducând la concluzia că veghile reglementări sunt mai favorabile inculpatului și trebuie aplicate ca atare doar prin schimbarea calificării juridice ale infracțiunilor pentru care inculpatul A. C. V. a fost trimis în judecată și nu a încadrării juridice a acestora așa cum a solicitat procurorul cu reținerea stării de agravare prev de art. 309 și 183 Cod penal.

II.

Aceleași considerente sunt date și în legătură cu infracțiunea de conflict de interese prevăzută în prezent în art. 301 din Noul cod penal, anterior art. 2531 Cod penal 1969.

Actualul art. 301 Noul cod penal prevede închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică fără cauze de reducere sau atenuare.

Dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 din Noul cod penal pedeapsa este de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică, iar pe de altă parte vechea reglementare a disp. art. 2531 Cod penal 1969 prevede închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă (adică pe o durată de 10 ani conform art. 53 pct. 2 lit. a Cod penal 1969).

Interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică nu poate fi decât cea prevăzută de art. 64 lit. c Cod penal 1969, respectiv dreptul de ocupa o funcție de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, în speță dreptul de a fi președinte al vreunei comisii de evaluare a ofertelor pentru achiziții publice.

Dacă se rețin circumstanțe atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a rap. la art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal 1969 pedeapsa este de la 15 zile la 5 ani închisoare și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.

B) T. A. N.

Inculpatul T. A. N. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a trei infracțiuni, prima de participație improprie prev. de disp. art. 181 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 52 alin. 3 Noul Cod penal; a doua de participație improprie la infracțiunea prev. de art. 306 rap. la art. 52 alin. 3 Noul Cod penal și a treia de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Noul Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 38 alin. 2 Cod penal, procurorul opinând în rechizitoriul la fila 116 că, din punct de vedere al aplicării legii penale mai favorabile, noile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, adică Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare în prezent.

Trimiterea în judecată s-a făcut în dispozitivul rechizitoriului, cu luarea în considerație a termenilor din noile forme ale legilor cu aplicarea art. 38 alin.2 din Noul Cod penal.

Conform celor de mai sus, instanța apreciază că în orice caz din analiza noilor reglementări ale Legii nr.78/2000 și ale Noului Cod penal, comparativ cu vechile reglementări ale acelorași legi, vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, în considerarea celor ce vor urma.

Actualul art.181 alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000, prevede limite de pedeapsă de la 3 la 9 ani și 3 luni închisoare și interzicerea unor drepturi de la 1 la 5 ani, conform art. 66 noul Cod penal.

Dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit.b rap. la art. 76 alin.1 din Noul cod penal cât și art. 396, alin.10 Cod procedură penală, în succesiunea dată de art. 79 Cod penal, pedeapsa este de la 1 an și 4 luni închisoare la 3 ani și o lună închisoare și interzicerea unor drepturi de la 1 la 5 ani, conform art. 66 noul Cod penal, iar pe de altă parte vechea reglementare a disp. art. 181 alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000, în forma în vigoare în anul 2011, când s-au săvârșit infracțiunile, prevedea pedepse între 3 și 15 ani închisoare și interzicerea unor drepturi; respectiv între 10 și 20 ani închisoare și interzicerea unor drepturi, când sunt date consecințe deosebit de grave, întrucât de această dată sunt date consecințe deosebit de grave ale infracțiunilor.

Dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit.a rap. la art. 76 alin.1, lit.a din Codul penal din 1969 cât și art. 396 alin.10 Cod procedură penală, pedeapsa este de la 2 ani la 20 ani închisoare și interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani, conform art. 53 Cod penal 1969.

Dacă se au în vedere celelalte instituții ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor, inclusiv judecata în cazul recunoașterii învinuirii, cum este dată situația inculpatului T. A. N.; circumstanțele atenuante, cât și concursul de infracțiuni și modalitățile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 2 ani, toate aceste situații, cât și celelalte instituții ale vechiului Cod penal, în special concursul de infracțiuni; circumstanțele atenuante și suspendarea condiționată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului și trebuie aplicate ca atare.

II.

Aceleași considerente sunt date și în legătură cu infracțiunea de obținere ilegală de fonduri prevăzută în prezent în art.306 din noul Cod penal, anterior cuprins în art.215 alin.1, 2 și 5 Cod penal 1969.

Actualul art.306 din noul Cod penal prevede limite de pedeapsă de la 2 la 7 ani închisoare.

Dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art.75 alin. 2 lit.b rap. la art.76 alin.1 din Noul cod penal cât și art.396, alin.10 Cod procedură penală, în succesiunea dată de art. 79 Cod penal, pedeapsa este de la 10 luni și 7 zile la 3 ani și o lună închisoare și interzicerea unor drepturi de la 1 la 5 ani, conform art. 66 noul Cod penal, iar pe de altă parte vechea reglementare a disp. art. 215 alin. 1, 2 și 5 Cod penal 1969, în forma în vigoare în anul 2011, când s-au săvârșit infracțiunile, prevedea pedepse între 3 și 15 ani închisoare și interzicerea unor drepturi; respectiv între 10 și 20 ani închisoare și interzicerea unor drepturi, când sunt date consecințe deosebit de grave.

III.

Aceleași considerente sunt date și în legătură cu infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 din noul Cod penal, anterior cuprins în art. 215 alin. 1, 2 și 5 Cod penal 1969.

Actualul art. 244 alin. 1 și 2 noul Cod penal prevede limite de pedeapsă de la 1 an la 5 ani închisoare.

Dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit.b rap. la art. 76 alin.1 din Noul cod penal cât și art. 396, alin.10 Cod procedură penală, în succesiunea dată de art. 79 Cod penal, pedeapsa este de la 5 luni și 4 zile la 2 ani și 2 luni închisoare, iar pe de altă parte vechea reglementare a disp. art. 215 alin. 1, 2 și 5 Cod penal 1969, în forma în vigoare în anul 2011, când s-au săvârșit infracțiunile, prevedea pedepse între 3 și 15 ani închisoare și interzicerea unor drepturi; respectiv între 10 și 20 ani închisoare și interzicerea unor drepturi, când sunt date consecințe deosebit de grave.

Dacă se au în vedere celelalte instituții ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor, inclusiv judecata în cazul recunoașterii învinuirii, cum este dată situația inculpatului T. A. N.; circumstanțele atenuante, cât și concursul de infracțiuni și modalitățile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 2 ani, toate aceste situații, cât și celelalte instituții ale vechiului Cod penal, în special concursul de infracțiuni; circumstanțe atenuante și suspendarea condiționată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului și trebuie aplicate ca atare.

C) A. B. V.

Inculpatul B. V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a cinci infracțiuni, prima de participație improprie prev. de disp. art. 181 alin.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.52 alin.3 Noul Cod penal; a doua de participație improprie la infracțiunea prev. de art. 306 rap. la art.52 alin.3 Noul Cod penal, cu aplic. art. 5 noul Cod penal; a treia de înșelăciune prev. de art. 244 alin. 1 și 2 Noul Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal; a patra de participație improprie la săvârșirea infracțiunii de spălarea a banilor prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art.29 alin.1 lit.a din Legea nr. 656/2002, republicată și a cincia de spălarea banilor prev. de art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, republicată, toate cu aplic. art. și art. 38 alin. 1 și 2 Cod penal, procurorul opinând în rechizitoriul la fila 116 că, din punct de vedere al aplicării legii penale mai favorabile, noile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, adică noul Cod penal și Legea nr. 78/2000, în forma în vigoare în prezent.

Trimiterea în judecată s-a făcut în dispozitivul rechizitoriului, cu luarea în considerație a termenilor din noile forme ale legilor cu aplicarea art. 38 alin.1 și 2 din Noul Cod penal.

Ca și în cazul inculpatului T. A. N., instanța apreciază că în orice caz din analiza noilor reglementări ale Legii nr.78/2000 și ale noului Cod penal și ale Legii nr. 656/2002, comparativ cu vechile reglementări ale acelorași legi, vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului, în considerarea celor ce vor urma:

Considerentele arătate mai sus în legătură cu inculpatul T. A. N., de la punctele I; II; III, sunt valabile și pentru inculpatul A. B. V., întrucât, între altele acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea acelorași infracțiuni.

IV.

Aceleași considerente sunt date și în legătură cu cele două infracțiuni de spălare a banilor prevăzute în art. 29 alin. 1 lit. a și c din Legea nr. 656/2002.

După cum s-a arătat și anterior, actualul art. 29 lit. a și c din Legea nr. 656/2002, prevede închisoare de la 3 ani la 10 ani, față de redactarea art. 23 lit. a și c din Legea nr. 656/2002 din anul 2011 - 2013, care prevedea închisoare de la 3 ani la 12 ani.

În noul Cod penal, dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit.b rap. la art. 76 alin.1 din Noul cod penal, pedeapsa este de la 2 ani la 6 ani și 6 luni închisoare.

În vechiul Cod penal, dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit.a și 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969, pedeapsa este de la 3 luni la 12 ani închisoare.

Dacă se au în vedere celelalte instituții ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor; circumstanțele atenuante, cât și concursul de infracțiuni și modalitățile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 2 ani, toate aceste situații, cât și celelalte instituții ale vechiului Cod penal, în special concursul de infracțiuni; circumstanțe atenuante și suspendarea condiționată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului și trebuie aplicate ca atare.

D) H. M.

Inculpatul H. M. este trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiunii de spălare a banilor, prev. de art. 29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002, iar în legătură cu acest inculpat, cu referire la legea penală mai favorabilă ce îi este aplicabilă, situația este identică ca și în cazul inculpatului A. B. V., legea penală mai favorabilă fiind Legea nr.656/2002, în vechea redactare, cât și vechiul Cod penal.

Conform fișei de cazier, inculpatul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen de încercare de 3 ani și 8 luni conform sentinței penale nr. 569/09.03.2011 a Judecătoriei Botoșani, definitivă prin neapelare la xx.xx.xxxx.

Faptele din prezenta cauză s-au consumat în intervalul noiembrie 2012 - noiembrie 2013, ceea ce înseamnă că acestea au fost săvârșite în termenul de încercare sus-arătat, devenind aplicabile disp. art. 83 Cod penal 1969, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Așa fiind, inculpatul H. M. față de ceilalți inculpați implicați în cauză are o situație mai specială, în sensul că se află situat în stare de recidivă post-condamnatorie prev. de art.37 lit.a Cod penal 1969, respectiv art. 43 din noul Cod penal, recidivă care atât sub imperiul vechiului cod, cât și sub imperiul noului cod, se pedepsește în mod identic din punct de vedere al efectelor sale, prin adiționarea pedepsei după cum urmează:

- art. 83 alin. 1 Cod penal 1969 statuează că, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune, ceea ce înseamnă că ele se adiționează.

- art. 43 alin. 1 di noul Cod penal dispune aproximativ în același fel, când statuează că pedeapsa stabilită pentru noua infracțiune se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată, ori la restul rămas neexecutat.

Pe de altă parte art.15 din Legea nr. 187/2012, privind punerea în aplicare a noului Cod penal arată regimul suspendării condiționate a executării pedepsei din vechiul Cod penal, după cum urmează:

Art. 15

(1) Măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după intrarea în vigoare a Codului penal.

(2) Regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

a) Actualul art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, prevede limite de pedeapsă de la 3 ani la 12 ani închisoare.

Dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 noul Cod penal, pedeapsa este de 2 ani la 8 ani închisoare.

b) Vechea reglementare cuprinsă în art. 23 lit. a din lege, prevedea închisoare de la 3 ani la 10 ani.

Dacă se rețin circumstanțe atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969, pedeapsa este de la 3 luni la 10 ani închisoare.

Dacă se au în vedere celelalte instituții ale noului și vechiului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor; circumstanțele atenuante și modalitățile de executare ale pedepselor se poate ajunge în mod ipotetic, sub veghile reglementări, la aplicarea către inculpat a unei pedepse pornind de la 3 luni închisoare, toate aceste situații și celelalte instituții ale vechiului cod penal, în special circumstanțele atenuante și suspendarea condiționată a executării pedepselor, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului și trebuie aplicate ca atare, sub noul cod penal putându-se aplica o pedeapsă pornind de la 2 ani închisoare, chiar dacă unele din prevederile Legii nr. 656/2002 sunt mai aspre.

E) M. D. O.

Inculpatul M. D. O. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din noul Cod penal, cu aplic. art. 5 noul Cod penal.

a) Actuala prevedere a dispozițiilor art. 322 din noul Cod penal prevede limite de pedeapsă de la 6 luni la 3 ani închisoare sau cu amendă.

Dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 noul Cod penal, pedeapsa este de 4 luni la 2 ani închisoare sau cu amendă.

b) Vechea reglementare cuprinsă în art. 290 Cod penal 1969, prevedea limite de pedeapsă de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amendă.

Dacă se rețin circumstanțe atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și 76 alin. 1 lit. e Cod penal 1969, pedeapsa este de la 15 zile la 2 ani închisoare sau amendă.

Dacă se au în vedere celelalte instituții ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor; circumstanțele atenuante, cât și concursul de infracțiuni și modalitățile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 4 luni, toate aceste situații, cât și celelalte instituții ale vechiului Cod penal, în special circumstanțele atenuante și suspendarea condiționată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului și trebuie aplicate ca atare.

F) C. A.

Ca și inculpatul M. D. O., inculpata C. A. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 din noul Cod penal, cu aplic. art. 5 noul Cod penal.

a) Actuala prevedere a dispozițiilor art. 322 din noul Cod penal prevede limite de pedeapsă de la 6 luni la 3 ani închisoare sau cu amendă.

Dacă se rețin circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b rap. la art. 76 alin. 1 noul Cod penal, pedeapsa este de 4 luni la 2 ani închisoare sau cu amendă.

b) Vechea reglementare cuprinsă în art. 290 Cod penal 1969, prevedea limite de pedeapsă de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amendă.

Dacă se rețin circumstanțe atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și 76 alin. 1 lit. e Cod penal 1969, pedeapsa este de la 15 zile la 2 ani închisoare sau amendă.

Dacă se au în vedere celelalte instituții ale Noului Cod penal, privind individualizarea judecătorească a pedepselor; circumstanțele atenuante, cât și concursul de infracțiuni și modalitățile de executare a pedepselor, se poate ajunge în mod ipotetic sub această reglementare la aplicarea către inculpat a unei pedepse cu închisoare de 4 luni, toate aceste situații, cât și celelalte instituții ale vechiului Cod penal, în special circumstanțele atenuante și suspendarea condiționată a executării pedepsei, conducând la concluzia că vechile reglementări sunt mai favorabile inculpatului și trebuie aplicate ca atare.

După cum s-a arătat și mai sus, Decizia de recurs în interesul legii nr. 4/2016 statuează cu titlu obligatoriu faptul că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal de la 1969, respectiv art. 244 alin. (1) și (2) și art. 306 din Codul penal, fapta de a folosi, în cadrul autorității contractante, printr-o acțiune a autorului, documente ori declarații inexacte, ce a avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și de fonduri din bugetul național întrunește elementele constitutive ale infracțiunii unice prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, indiferent dacă legea penală mai favorabilă este legea veche sau legea nouă.

Situația de fapt:

Cu toată complexitatea deosebită a cauzei, rechizitoriul prin care a fost investită instanța face fără îndoială, sub aspect obiectiv o expune completă a situației de fapt dedusă judecății, cu unele excepții privind aplicarea legii penale mai favorabile; ale încadrării juridice; latura civilă a cauzei; repunerea părților în situația anterioară; măsura confiscării pentru bunurile dobândite prin săvârșirea infracțiunilor de spălarea a banilor care se vor arăta în continuare, situație pe care instanța urmează să și-o însușească ca atare, după cum de asemenea se va arăta.

Pe baza constatărilor obiective făcute de organele de urmărire penală; de organele de control ale circuitului financiar al fondurilor europene cât și pe baza unor raționamente, deducții și concluzii logice, inclusiv prin concluzii, rechizitoriul a reținut că și din punct de vedere subiectiv, inculpații sunt cei care cu intenție (rea-credință) au participat în mod propriu sau impropriu la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății, fiind vinovați de comiterea acestora, situație pe care însă instanța nu poate să și-o însușească pe deplin, întrucât, așa cum se va motiva în continuare, în cauză este dată o mare îndoială în legătură cu vinovăția inculpatului H. M. și a inculpatei C. A., lucru care atrage după sine fie aplicarea principiului de drept in dubio pro reo, potrivit căruia de îndoială profită inculpatul fie achitarea acestora pentru lipsa pericolului social al faptelor săvârșite sau pentru lipsa laturii subiective a infracțiunilor.

Astfel, instanța reține că prin rechizitoriul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava din xx.xx.xxxx s-a dispus trimiterea în judecată a celor șase inculpați, diferențiat, sub aspectul infracțiunilor săvârșite și ale numărului acestora, reținându-se în esență că în calitățile pe care aceștia le-au avut la vremea respectivă au determinat încheierea nelegală a unui contract de servicii între partea civilă și una dintre societățile comerciale implicate în cauză, respectiv S.C. X S.R.L. Șcheia, județul Suceava pe baza unor situații premise false și acte false sau cu conținut fals, provocând perturbarea gravă a procesului de achiziție publică premergătoare încheierii contractului de servicii și determinând accesarea nelegală de fonduri europene, situație care trebuie sancționată ca atare, cu consecința condamnării inculpaților, a restituirii fondurilor nelegal acordate; ale repunerii părților în situația anterioară, cu plata de dobânzi prin efectul legii și alte dispoziții prevăzute de lege în asemenea situații.

Reprezentând în mod grafic situația de fapt dedusă judecății, pentru înțelegerea deplină a acesteia și pentru a se da o dezlegare legală întregii cauze, instanța reține următoarele.

Situația de fapt poate fi reprezentată ca fiind un segment de linie dreaptă punctată, la extremitățile cărora se află în partea de început partea civilă municipiul Botoșani prin primar, iar la extremitatea opusă se află S.C. X S.R.L. cu sediul la vreme respectivă în localitatea Șcheia, județul Suceava.

Interiorul liniei punctate punctat este marcat de mai multe momente esențiale ale încheierii și derulării contractului de servicii și subcontractărilor, care au determinat săvârșirea infracțiunilor din prezenta cauză pentru care fiecare inculpat a fost trimis în judecată.

Primul moment îl constituie hotărârea părții civile, Municipiul Botoșani, de a implementa în cadrul municipiului Proiectul Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul Municipiului Botoșani pentru perioada 2009-2028, în scopul conformării la legislația de mediu și creșterii eficienței energetice, proiect co-finanțat din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operațional Sectorial de Mediu - POS Mediu 2007-2013, Axa prioritară 3 - "Reducerea";.

În acest sens Municipiul Botoșani a încheiat contractul de finanțare nr. X din xx.xx.xxxx cu Ministerul Mediului și Pădurilor pentru o perioadă de 34 de luni, ce a fost modificat ulterior prin mai multe acte adiționale.

Pentru derularea finanțării de mai sus Municipiul Botoșani, în calitate de Beneficiar, a încheiat șase contracte de achiziție publică pentru realizarea obiectivelor propuse, trei contracte pentru servicii și trei pentru execuție, după cum urmează:

1. Contractul de servicii "Asistență tehnică pentru Managementul Proiectului" nr. xx.xx.xxxx/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din S.C. H S.A. Atena Grecia (lider) - S.C. I S.R.L. Iași (asociat), cu subcontractant S.C. J S.R.L. Botoșani în valoare de 5.499.771,31 lei, fără TVA;

3. Contractul de servicii "Servicii de audit" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu SC K SRL București în Valoare de 14.000 RON fără TVA;

5. Contractul de lucrări "Implementare proiect la sursa CET Botoșani" nr. X/xx.xx.xxxx încheiat cu Asocierea formată din SC E. SRL Botoșani (lider) - S.C. N S.R.L. Botoșani (asociat), cu subcontractant S.C. O S.R.L. București, în valoare de 63.629.969 lei, fără TVA, despre care se face vorbire în cadrul laturii civile a cauzei de către partea civilă Municipiul Botoșani.

În cauză este vorba despre modul cum a fost pus în executare contractul arătat la punctul 2 de mai sus, privind asistența tehnică pentru supervizarea lucrărilor, în legătură cu care partea vătămară s-a constituit parte civilă în cauză, aducându-se în discuție de către partea civilă și executarea contractului arătat la punctul 5 de mai sus, în legătură cu care de asemenea partea vătămată s-a constituit parte civilă, contract încheiat cu o altă societate decât societatea din prezenta cauză S.C. X S.R.L. , adică cu o asociere formată din mai multe societăți.

Al doilea moment îl constituie declanșarea procedurii de achiziție publică în vederea implementării proiectului de mai sus privind supervizarea lucrărilor și organizarea acestor proceduri, în condițiile în care la vreme declanșării acestor procedurii în anul 2011 municipiul Botoșani era condus de primarul acesteia pe nume F. C. M. și viceprimarul A. C. V., acesta din urmă fiind unul dintre inculpații din prezenta cauză.

În cadrul acestor proceduri, Municipiul Botoșani a publicat la data de xx.xx.xxxx, în calitate de autoritate contractantă, anunțul de participare cu numărul X, procedura de licitație fiind de tip deschis, pentru atribuirea contractului de servicii, "Asistență tehnică pentru supervizarea lucrărilor - sursa și rețele"; cu o valoare estimată de 2.190.023 lei fără TVA, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut.

Prin dispoziția primarului nr. X din 14 septembrie 2011 a fost investită Comisia de evaluare a ofertelor formată din: inculpatul A. C. V., în calitate de președinte și martorii V. P., G. M., A. D., M. C. și alții, în calitate de membrii, termenul limită de depunere a ofertelor fiind stabilit xx.xx.xxxx.

În acest moment al situația de fapt se reține prin rechizitoriu că inculpatul A. C. V., în calitatea lui de președinte al comisiei de evaluare sus-arătate a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată de abuz în serviciu și conflict de interese.

Al treilea moment al situației de fapt îl constituie momentul în cadrul căruia inculpatul A. B. V., fratele inculpatului A. C. V., împreună cu inculpatul T. A. N. și cu ajutorul inculpatului H. M. și al martorei S. A. R., în scopul participării la licitația condusă de inculpatul A. C. V., iau hotărârea de înființare și chiar înființează societatea comercial X SRL cu sediul la vremea respectivă în localitatea Șcheia județul Suceava, în prezent cu sediul în Botoșani, str. X nr. Y, pentru ca această societate să participe la procedura de achiziție publică organizată de municipiul Botoșani și să câștige această licitație prin acordarea prețului cel mai scăzut, lucru care s-a și întâmplat la finalul procedurii de achiziție când societatea a câștigat licitația la un preț foarte mic cu toate că martorul V. R. F. a arătat la vremea respectivă atât inculpaților A. cât și în prezent în fața instanței că prețul din oferte a fost foarte mic în raport cu complexitatea proiectului, care presupunea un preț mult mai mare decât cel oferit, adică de circa 2.500.000 lei.

Al patrulea moment îl constituie întocmirea actelor necesare pentru participarea la licitația publică, când inculpatul A. B. V. întocmește în fals oferta de participare ce trebuia depusă la Comisia de evaluare a ofertelor, semnând în fals oferta și cele trei formulare necesare documentației, documentație care a fost depusă prin intermediul inculpatului T. A. N., cu toate că acesta nu o întocmise și nu acesta o semnase, lucruri făcute fără nici o calitate de inculpatul A. B. V., după cum fără nicio calitate a semnat și celelalte acte ce s-au întocmit în cauză pe tot parcursul derulării contractului de supervizare a lucrării.

În acest sens, în cadrul ofertei semnate în fals s-au depus între altele și trei acte, de asemenea semnate în fals, aduse în discuție prin rechizitoriu, obligatorii în cadrul documentației conform caietului de sarcini, respectiv cele trei formulare cu nr.17, 18 și 23, fiecare dintre aceste formulare reflectând o anumită situație a societății participante la licitație.

Semnificația acestor formulare, caracterul obligatoriu; imposibilitatea renunțării la depunerea acestora cât și a unor negocieri în legătură cu aceste formulare este explicată prin răspunsul depus la dosar din partea Agenției Naționale a Achizițiilor Publice București modul în care trebuie evaluate aceste situații făcând obiectul și a unei hotărâri pronunțate de Curtea Europeană de Justiție, așa după cum se va arăta și în continuare.

În cele două momente de mai sus, inculpații T. A. N. și A. B. V. săvârșesc infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, prevăzute în art.18 din Legea nr.78/2000, întrucât în cadrul procedurilor de mai sus s-au folosit acte și documente false, infracțiuni pentru care procurorul la finalul cercetării judecătorești a solicitat schimbarea încadrării juridice, dată fiind apariția între timp a Deciziei de Recurs în Interesul Legii nr. 4 din 4 aprilie 2016.

Al cincilea moment îl constituie obținerea sprijinului financiar al societății comercial G SRL Șcheia județul Suceava, ca terț susținător la depunerea ofertei financiare și tehnice, demersuri efectuate de inculpatul A. B. V., susținere absolut necesară în cadrul documentației depuse pentru achiziția publică.

Al șaselea moment, pe linia întocmirii documentației de achiziție publică, îl constituie obținerea certificării ISO de către societatea SC X S.R.L. prin intermediul societății D S.R.L. Suceava, documentație întocmită de inculpații M. D. O. și C. A., care conține, în cadrul procedurii de audit, date false întrucât inculpatul M.u D. O. a fost cel care a întocmit în acest mod documentația în conivență cu inculpatul A. B. V. și cu martorii T. V., în prezent decedată, și S. A. R..

În acest moment se săvârșesc infracțiunile de fals pentru care inculpații M. D. O. și C. A. au fost trimiși în judecată, întrucât în cadrul procedurii de audit, premergătoare eliberării certificării ISO, s-au consemnat date false cu privire la situația SC X S.R.L. care au fost consemnate ca atare în rechizitoriu la Capitolul "Obținerea certificării ISO";, audit ce s-a efectuat în intervalul 26 octombrie - xx.xx.xxxx.

Urmează în succesiunea lui, momentul al șaptelea, ulterior câștigării licitației, când s-a procedat la încheierea contractului de servicii dintre Municipiul Botoșani și X SRL Șcheia; când această din urmă societate a subcontractat toate lucrările din cadrul acestui contract unui număr de 10 societăți comerciale, cu toate că era interzis acest lucru prin clauzele contractului, atribuindu-se astfel lucrări din cadrul proiectului următoarelor societăți comerciale: S.C. Y S.R.L. Botoșani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P.; S.C. Z Y S.R.L. Botoșani; S.C.AI S.R.L. Botoșani; S.C. A S.R.L. Botoșani; S.C. V S.R.L. Botoșani; S.C. AK S.R.L. Suceava; S.C. BD S.R.L. Botoșani; S.C. AN S.R.L. Suceava; S.C. AH S.R.L Botoșani - prin administrator judiciar X-Filiala București SPRL; S.C.AV S.R.L. Curtești, județul Botoșani.

Toate aceste contracte nu au fost semnate de inculpatul T. A. N., cum ar fi fost firesc, întrucât el era administratorul societății S.C. XS.R.L. ci au fost semnate de alte persoane care nu au fost determinate în cauză în exact, inculpatul A. B. V. nerecunoscând că el a semnat toate aceste contracte, cu excepția contractelor încheiate cu excepția contractului încheiat cu S.C. V S.R.L. Botoșani, logica lucrurilor conducând la concluzia faptului că în realitate, el a fost cel care a semnat toate aceste acte, după cum a semnat și documentația de ofertă, întrucât o altă persoană nu putea să facă acest lucru, cu toate că nu recunoaște această situație.

Acest moment este marcat și de numirea în cauză a experților specialiști care trebuiau să ducă la bun sfârși întregul proiect, aducă a unui număr de 17 experți, așa cum au fost ei evidențiați în constatarea tehnico-științifică de la dosar, ce a vizat circuitul financiar al proiectului.

Urmează momentul al optulea, care cuprinde în sine derularea proiectului cu consecința achitării în cadrul contractului de servicii a sumei de 2.241.620,91 lei, în cadrul a nouă aplicații de plată întocmite fără nici o calitate de inculpatul A. B. V., inculpatul fiind cel care întocmește fără nicio calitate toate aceste acte.

După încasarea banilor, urmează al nouălea moment al situației de fapt când parte din bani sunt spălați prin societățile comerciale Y SRL Botoșani, Z SRL Botoșani, A SRL Botoșani, înființate de inculpații A. B. V. și H. M., așa cum s-a determinat prin constatarea tehnico-științifică de la dosar, moment în care se consumă și infracțiunile de spălare a banilor comise de către aceste două persoane.

Momentul zece al cauzei îl constituie faptul că proiectul a fost finalizat în prezent, este recepționat, cu consecințe deosebit de pozitive din punct de vedere al eficienței, al protecției mediului, cu efecte deosebite în favoarea locuitorilor din municipiul Botoșani, după cum se va arăta și în continuare.

Din analiza întregii situații de fapt expusă în rechizitoriu, din analiza sintetică a acesteia arătată mai sus, comparativ cu probele administrate în cauză, actele de control întocmite premergător începerii urmăririi penale; actele întocmite cu ocazia urmăririi penale; declarațiile inculpaților, dintre care inculpatul T. A. N. recunoaște săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată; declarațiile martorilor audiați în cauză; constatarea tehnico-științifică de la dosar, rezultă cu excepția inculpaților A. C. V., M. D.-O. și C. A., că ceilalți patru inculpați nu contestă în realitate situația de fapt descrisă prin rechizitoriu și arătat sintetic mai sus.

Ceea ce se încearcă a se acredita de către inculpați este faptul că în realitate ei ar fi procedat în mod corect și legal în legătură cu derularea întregului proiect ce face obiectul cauzei și că nu socotesc că ar fi săvârșit pe tot lanțul derulării proiectului vreo infracțiune; inculpatul T. A. N. fiind singurul care a recunoscut faptele; inculpatul A. B. V. apreciind că a procedat legal, iar inculpatul H. M. că ar fi acționat fără vinovăție.

Drept urmare, instanța trebuie să analizeze dacă în cauză este dată sau nu o încălcare a prevederilor legale pe tot parcursul derulării proiectului, atât în procedura de achiziții publice, cât și în procedura obținerii de fonduri europene nerambursabile, dacă există în cauză o neregulă în sensul O.U.G. nr. 66/2011, care să atragă după sine restituirea acestor fonduri și dacă în cauză s-a acționat cu vinovăție.

Pentru anii 2011 - 2013, definiția neregulii este cuprinsă în art.2 lit.a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011, potrivit căruia "neregulă este - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.";

Situația de drept:

- În legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care inculpatul A. C. V. a fost trimis în judecată, această infracțiune a fost anterior reglementată în disp. art.248 alin.1 Cod penal 1969, în prezent art.297 alin.1 noul Cod penal.

Art.248 alin.1 Cod penal 1969, prevedea faptul că fapta funcționarului public care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, se pedepsește cu închisoare.

Art.297 alin.1 din noul Cod penal prevede faptul că fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare și interzicerea unor drepturi.

Art.13^2 din Legea nr.78/2000, prevede faptul că în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Cu privire la aceste infracțiuni, cât și la cea cuprinsă în art.132 din Legea nr.78/2000, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr.405 din 15 iunie 2016, care este definitivă și general obligatorie.

Această decizie a statuat între altele faptul că, că dispozițiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Noul Cod penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos"; din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii";.

În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a lămurit și alte aspecte ale existenței celor două infracțiuni, în paragrafele cu numerele 42, 50, 57, 60, 61, 65, 74, 75, 82, 83, 88 și 89.

Astfel, Curtea a reținut că Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică unei categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Dispoziția cuprinsă în art.132 din acest act normativ reprezintă, astfel cum prevede și titlul secțiunii din care acesta face parte, o infracțiune asimilată celor de corupție, prin modul în care a fost incriminată constituind o formă specială a infracțiunii de abuz în serviciu.

S-a arătat că, fapta incriminată trebuie să fie săvârșită în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Curtea a reținut că neîndeplinirea unui act și îndeplinirea defectuoasă a unui act reprezintă modalități de realizare a elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu. Astfel, Curtea a apreciat că acestea sunt elemente care contribuie la configurarea infracțiunii de abuz în serviciu. Din această perspectivă, Curtea a observat că, privitor la îndatoririle legate de o anumită funcție sau de un anumit loc de muncă, există un complex de norme, unele cuprinse în acte normative cu caracter general, privind îndatoririle angajaților în genere, altele, în acte normative cu caracter special. Îndeplinirea unei atribuții de serviciu implică manifestarea de voință din partea persoanei în cauză, care se concretizează în acțiunile efective ale acesteia și care are ca scop ducerea la bun sfârșit/realizarea obligației prescrise.

Realizarea acestui demers se raportează atât la un standard subiectiv/intern al persoanei care exercită atribuția de serviciu cât și la un standard obiectiv. Standardul subiectiv ține de forul intern al persoanei respective, iar măsura în care acesta este atins ține de autoevaluarea acțiunilor întreprinse. Standardul obiectiv are ca element de referință principal normativul actului care reglementează atribuția de serviciu respectivă.

Pentru toate aceste argumente, Curtea a constatat că dispozițiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 și cele ale art.297 alin.(1) din noul Cod penal încalcă prevederile constituționale ale art.1 alin.(5), întrucât sintagma " îndeplinește în mod defectuos" nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată.

Curtea a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului (paragrafele nr. 60 - 66).

S-a arătat în decizia curții că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecințele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare și predictibile este obligatorie. Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin.(1) din Constituție, precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art.115 din Constituție, respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice.

În concluzie, în materie penală, principiul legalității incriminării, "nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege", impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar aceștia supunându-se sancțiunii penale.

Având în vedere aceste premise, Curtea a observat că sfera subiecților activi care pot săvârși infracțiunea de abuz în serviciu se circumscrie dispozițiilor art.175 din Codul penal, aceasta fiind determinată de persoanele care au calitatea de funcționari publici în sensul legii penale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art.308 alin.(1) din Codul penal, "dispozițiile art.297 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art.175 alin.(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice ";. Din analiza acestor din urmă dispoziții rezultă că sfera subiecților activi în cazul infracțiunii de abuz în serviciu excedează sferei persoanelor care au calitatea de funcționari publici în sensul legii penale.

Astfel, subiect activ al acestei infracțiuni poate fi și orice persoană fizică, ce exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art.175 alin.(2) din Codul penal ori în cadrul oricărei persoane juridice.

Pe de altă parte, Curtea a reținut că infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei și nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu.

Astfel, referitor la termenul "act";, Curtea a observat că doctrina este unanimă în a considera că acesta este folosit în cadrul infracțiunii în cauză în înțelesul de operație care trebuie efectuată de funcționar (sau alt salariat) potrivit solicitării făcute de o persoană și conform atribuțiilor sale de serviciu.

Actul care trebuie îndeplinit se circumscrie unui act licit sau ilicit.

Curtea a constatat că, astfel cum s-a arătat anterior, "actul"; la care face referire textul de lege criticat se circumscrie sferei atribuțiilor de serviciu pe care funcționarul public le are.

Astfel, situația premisă este cea a obligației îndeplinirii unui act licit, atribuția de serviciu/îndatorirea pe care funcționarul public o are în sarcina sa neputând fi caracterizată decât prin liceitate.

De altfel, Curtea a constatat că și în doctrină s-a reținut că situația premisă în structura infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor constă în prealabila existență a unui serviciu având competența de a efectua acte de felul aceluia care ocazionează săvârșirea abuzului. În cadrul acestui serviciu care constituie situația premisă își exercită atribuțiile funcționarul care comite abuzul.

Prin urmare, Curtea a apreciat că analiza existenței infracțiunii prevăzute de dispozițiile art.132 din Legea nr.78/2000 trebuie să se raporteze la dispozițiile art.246 din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din noul Cod penal astfel cum acestea au fost reconfigurate prin prezenta decizie, dispoziția respectivă fiind o normă incompletă.

De aici instanța reține că nu este dată o situație de dezincriminare a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. C. V..

Curtea a apreciat că acesta presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisI.e, împrumuturi, premii, prestații de servicii în mod gratuit, angajarea, promovarea în serviciu, dar și avantaje nepatrimoniale, cu condiția ca acestea să fie legal nedatorate. Expresia "pentru sine sau pentru altul "; se referă la destinația foloaselor, prin sintagma "pentru altul"; legiuitorul înțelegând să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor obținute din săvârșirea acestei infracțiuni de către funcționarul public.

Astfel, Curtea a considerat că nu are relevanță existența unei relații de rudenie/prietenie între funcționarul public și persoana care a dobândit avantajul, esențială fiind dobândirea de către o persoană (funcționar public sau terț) a unui folos necuvenit.

Decizia și motivarea Curții Constituționale este obligatorie așa cum s-a statuat și printr-o altă Decizie cu nr. 847/2008 a Curții, care a reținut că, decizia de constatare a neconstituționalității face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia, prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor, iar prin decizia aceleiași Curți cu nr. 1/1995, s-a statuat faptul că la puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentele pe care se sprijină acesta.

În același sens, prin decizia nr. 1415/2009, Curtea Constituțională a mai statuat că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt obligatorii și se impun cu aceiași forță tuturor subiecților de drept. În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează, în aplicarea legii criticate, să respecte cele stabilite de Curte în considerentele și dispozitivul deciziei.

Se poate concluziona că, în speță inculpatul A. C. V. se integrează prin faptele sale în tiparele legale sus-arătate încălcând în calitatea lui de președinte al Comisiei de Licitație Publică prevederile dispozițiilor art.66 - 70 din O.U.G. nr.34/2006, privind incompatibilitățile în cadrul achizițiilor publice, abrogată în prezent prin O.U.G. nr.98/2016, așa cum a arătat și procurorul prin concluzii scrise la fila 178 și următoarele din Vol.I ds. instanță.

De asemenea inculpatul a încălcat și prevederile cuprinse în H.G. nr. 925/2006, privind aplicarea ordonanței de mai sus, în prezent abrogată prin H.G. nr. 395/2016, hotărâre care însă nu se integrează în considerentele Curții Constituționale în decizia sus-arătată.

În sensul celor de mai sus se poate aprecia că inculpatul a încălcat și art. 87 alin. 1 lit. d din Legea nr. 161/2003, care se referă de asemenea la incompatibilității, în cadrul funcțiilor publice, calitatea inculpatului de viceprimar fiind incompatibilă cu funcția de administrator al societății comerciale V S.R.L. Botoșani, cât și altor societăți, după cum s-a arătat, cât și art. 90 alin. 3 din același act normativ, care prevede termenele de renunțare la asemenea calități, inculpatul fiind beneficiar al propriei sale decizii, în calitate de administrator al societății de mai sus, alături de fratele său A. B. V., cu care a fost în conivență în perioada derulării contractului (Vol. V fila 74 și următoarele ds.up.).

- În legătură cu infracțiunea de conflict de interese, prev. de art. 2531 Cod penal 1969 și art. 301 noul Cod penal, Curtea constituțională a pronunțat două decizii succesive nr. 2 din 15 ianuarie 2014 și nr. 603 din 6 octombrie 2015.

Conform art. 2531 Cod penal 1969, conflictul de interese este fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gR.l II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.

Conform art.301 alin. 1 noul Cod penal, conflictul de interese este fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gR.l II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură.

Potrivit primei decizii, conflictul de interese prevăzut de fostul Cod penal nu poate presupune doar obținerea foloaselor materiale necuvenite, ci obținerea oricărui tip de folos, întrucât încriminarea nu urmărește sancționarea unor situații în care sunt încălcate normele legale care conferă temei și justificare obținerii unor foloase materiale, ci a situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public ar putea fi afectată.

Prevederile art. 2531 Cod penal 1969 au fost preluate în art. 301 din noul Cod penal, așa încât Curtea Constituțională a reținut că noțiunea de folos patrimonial din cuprinsul art. 301 alin. 1 din noul Cod penal are în vedere orice tip de folos patrimonial și nu doar folosul patrimonial necuvenit.

Inculpatul A. C. V. nu și-a apropiat pentru sine nici un folos de nicio natură ci a făcut acest lucru pentru altul, în sensul prevederilor legale sus-arătate, adică pentru fratele său, A. B. V. și S.C. X S.R.L. Șcheia, județul Suceava, cu care a fost în conivență, situație pe care nu o recunoaște, dar pe cale logică este de la sine-înțeleasă.

Prin a doua decizie cu nr. 603 din 6 octombrie 2015 Curtea a constatat că sintagmele "raporturi comerciale"; și "ori în cadrul oricărei persoane juridice"; din cuprinsul art. 301 alin. 1 și 308 alin. 1 din Noul Cod penal sunt neconstituționale.

Curtea a lămurit între altele în decizie, în paragrafele 14, 15, 17, 18, 19, 22, 24, 26, 31 și 35 unele noțiuni, cum ar fi cea de funcționar public, așa cum este ea definită în art. 175 din noul Cod penal, precizând în acest sens că, funcționarul public prevăzut de Legea nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, se identifică întotdeauna cu subiectul activ al infracțiunii de conflict de interese, noțiunea de funcționar public, în sensul legii penale, fiind însă mai cuprinzătoare.

De asemenea curtea mai lămurește noțiunile de soț, rudă și afin. Prin soț se înțelege, conform art. 258 alin.4 din Codul Civil, bărbatul și femeia uniți prin căsătorie. Rudenia firească este potrivit art. 405 alin. 1 din Codul Civil, legătura bazată pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că pe mai multe persoane au un ascendent comun, iar, potrivit alin. 2 al acestui articol, rudenia civilă este legătura rezultată din adopția încheiată în condițiile prevăzute de lege.

Curtea a constatat că în conformitate cui art. 407 alin. 1 Cod civil, afinitatea este legătura dintre un soț și rudele celuilalt soț, art. 407 alin. 2 prevăzând că rudele soțului sunt, în aceeași linie și în același grad afinii celuilalt soț.

Art.301 alin.1 Noul Cod penal privind conflictul de interese nu distinge între rudenia firească și cea civilă.

GR.l de rudenie sau de afinitate se stabilește conform art. 406 alin. 3 cod civil, astfel: în linie dreaptă, după numărul nașterilor, astfel copii și părinții sunt rude de gR.l I, nepoții și bunicii sunt rude gR.l al doilea; în linie colaterală, după numărul nașterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun și coborând de la acesta până la cealaltă rudă.

Curtea a definit noțiunea de raport de muncă, ce nu este expres definitivă în Codul Muncii, ca fiind relațiile juridice care iau naștere între persoanele fizice, pe de o parte și persoane fizice sau juridice pe de altă parte, ca urmare a prestării unei anumite munci de către cele dintâi, în folosul celor din urmă, care, la rândul lor, se obligă se remunereze muncă prestată și să creeze condițiile necesare prestării acesteia.

Subiectele raportului juridic de muncă sunt angajatorul și salariatul.

Raporturile de muncă ce au la bază un contract individual de muncă își găsesc reglementarea în Codul Muncii iar celelalte raporturi de muncă, sunt reglementate prin legi speciale, Codul Muncii fiind aplicabil și acestora, în măsura în care reglementările speciale nu conțin dispoziții specifice. Aceste din urmă categorii de raporturi de muncă vizează funcționarii publici, magistrații, militarii, membrii cooperatori, personalul cultelor etc.

Curtea a constatat că sintagma "raporturi comerciale"; din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. Cod penal imprimă un caracter lipsit de claritate precizie și previzibilitate obiectului juridic al infracțiunii de conflict de interese, așa încât această sintagmă a fost declarată neconstituțională, lucru pe care l-a declarat și în legătură cu sintagma "ori în cadrul oricărei persoanei juridice"; din cuprinsul disp.art. 308 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 301 Cod penal.

S-a statuat că, în legătură cu încriminarea faptelor de conflict de interese, aceasta a avut ca scop sancționarea penală a funcționarului public care în mod conștient și deliberat, își satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuțiilor publice și înlăturarea oricăror suspiciuni cu privire la conduita funcționarilor publici. În mod evident au fost excluse din acest demers al incriminării faptelor de conflict de interese restul persoanelor, care își desfășoară activitatea în sistemul privat, acestea neîndeplinind atribuții publice, în realizarea activităților pe care le desfășoară.

Curtea a constatat că faptele persoanelor din mediul privat sunt cauzatoare de prejudicii, împotriva acestora putând fi angajată răspunderea civilă, de dreptul muncii, sau altă formă de răspundere, care nu implică forța de constrângere a statului prin mijloace de drept penal.

Reglementarea conflictului de interese are în vedere sancționarea funcționarilor publici, în sensul dat de legea penală acestei noțiuni și e determinată de nevoia de a evita potențialele vulnerabilități, respectiv de a sancționa astfel de fapte, acesta fiind și motivul pentru care infracțiunea nu prevede în conținutul său doar producerea unui rezultat, ci și a unei stări de pericol.

Din această perspectivă, termenul de funcționar public la care se raportează infracțiunea este cel cuprins în art. 175 Cod penal.

Textul care reia conținutul reglementării anterioare, cuprinse la art. 253 ind. 1 Cod penal 1969, are în vedere și conținutul art. 8 din Convenția O.N.U. împotriva corupției din 2001, ratificată de România prin Legea nr. 365/2004.

Acest articol statuează la alineatele 5 și 6 faptul că fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente, toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public.

Fiecare stat parte are în vedere să ia conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, măsuri disciplinare sau alte măsuri care se dovedesc a fi necesare împotriva agenților publici care încalcă codurile ori normele instituite în baza prezentului articol.

Tot în legătură cu conflictul de interese, art. 19 din aceiași convenție statuează faptul că fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune: în cazul în care actele au fost săvârșite cu intenție; faptei unui agent public de a abuza de funcțiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abține să îndeplinească, în exercițiul funcțiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obține un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate.

Din această perspectivă, nu este dat un prejudiciu în sarcina inculpatului A. C. V. strict în legătură cu infracțiunile săvârșite și cu toate pretențiile civile formulate în cauză de municipiul Botoșani, cu excepția daunelor de 16.165.397,35 lei care nu poate fi discutată în prezenta cauză, întrucât partea civilă, poate formula în legătură cu această sumă o acțiune civilă separată, după cum se va arăta și în continuare la latura civilă a cauzei.

Ca și în cazul infracțiunii de abuz în serviciu situația inculpatului A. C. V. se integrează în tiparele prevăzute de lege sus-arătate, acesta fiind cel care a încălcat dispozițiile legale privind incompatibilitățile și conflictul de interese, prevăzute în aceleași dispoziții legale sus-arătate, art.69 lit.c, 70 din O.U.G. nr.34/2006; art.72, 75 din H.G. nr.925/2006; art.79 alin.1 lit.a, c, alin.2 din Legea nr.161/2003, fără încălcarea acestor dispoziții legale, S.C. X S.R.L. Șcheia neputând participa la procedurile de achiziții publice, oferta prezentată de acesta trebuind să fie declarată inacceptabilă conform art. 36 alin. 1 lit. b din H-G. nr. 925/2006 și respinsă conform art. 81 din același act normativ.

Instanța nu poate să rețină ca fiind adevărate susținerile inculpatului A. C. V. din fața instanței, cu privire la faptul că nu cunoaște nimic în legătură cu situația de fapt dedusă judecății, că nu a fost implicat în nici un fel în atribuirea procedurii de achiziție către fratele său A. B. V., că nu cunoaște despre faptul implicării sale ca administrator al S.C. V S.R.L. Botoșani în procedurile de derulare ale proiectului, că este străin de întreaga situație dedusă judecății.

Aceste susțineri se dovedesc a fi nesincere întrucât faptele deduse judecății în ceea ce-l privește s-au săvârșit cel puțin cu intenție indirectă, în conformitate cu art.19 alin.1 pct.2 lit.b Cod procedură penală, care statuează faptul că vinovăția există și este săvârșită cu intenție indirectă când făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale deși trebuia și putea să-l prevadă.

În acest sens, instanța reține că inculpatul A. C. V. este fratele coinculpatului A. B. V., între care nu s-a dovedit faptul că ar exista relații de dușmănie; aceștia au desfășurat anterior activități de comerț în cadrul societățile pe care le-au înființat, așa cum s-a arătat prin rechizitoriu, cât și prin extrasele de la registrul comerțului; inculpatul a fost și este administratorul S.C. V S.R.L. Botoșani, implicată în cauză în procedura de derulare a proiectului, situație publică pentru care inculpatul nu poate să susțină că nu are la cunoștință; momentul derulării proiectului a fost inaugurat la sediul F. SA Botoșani, așa cum a arătat martorul V. R. unde a participat inculpatul A. C. V. dar nu și coinculpatul A. B. V. cum ar fi fost și firesc, care la finele acestei activități l-a așteptat pe martorul V. R. într-o mașină pentru a prelua niște acte, inculpatul a făcut declarații anterior procedurilor de achiziții în care a arătat că nu se află într-o situație de incompatibilitate, lucru care nu este real, întregul comportament al inculpatului A. C. V. având ca efect doar perturbarea gravă a procesului de achiziție publică, cu consecințele pe care ceilalți inculpați cât și parte din societățile responsabile civilmente, le-au săvârșit.

Contrar celor sus arătate, instanța reține că prin declarația de confidențialitate și imparțialitate datată xx.xx.xxxx, adică în chiar ziua deschiderii ofertei depusă în procedura de achiziție publică din prezenta cauză, inculpatul A. C. V. a arătat, sub semnătură, că nu deține părți sociale și altele în cadrul ofertanților și nu face parte din conducerea acestora; nu este rudă cu aceștia; nu are nici un interes de natură să afecteze imparțialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor; că nu există un conflict de interese în legătură cu dânsul așa cum este el reglementat în Legea nr. 161/2003; că se obligă să păstreze confidențialitatea procedurilor și a informațiilor din cadrul achizițiilor publice.

Martorii din lucrările dosarului au arătat la urmărirea penală că inculpatul cunoștea despre implicarea sa și a fratelui său în cadrul procedurilor, lucru pe care nu l-au mai susținut în fața instanței, din motive mai mult sau mai puțin subiective (martor P. G. D., martor I. V. vol.VI-fila 149).

Pe de altă parte, chiar contractul încheiat între Municipiul Botoșani și S.C. X S.R.L. statuează că această societate este răspunzătoare de toate prejudiciile pe care le va putea crea derularea contractului conform art.9 și 10 din contract, privitor inclusiv la conflictul de interese.

Comparând situația de fapt dedusă judecății în legătură cu inculpatul A. C. V., cu situația de drept rezultată din prevederile vechiului Cod penal, cât și din cuprinsul celor trei decizii ale Curții Constituționale sus-arătate, instanța urmează să aprecieze că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu și conflict de interese pentru care a fost trimis în judecată, în formele anterioare datei de 1 februarie 2014, când au intrat în vigoare noile prevederi penale, așa încât, reținând vinovăția acestuia se va proceda la condamnarea lui potrivit legii, cu schimbarea calificării juridice a infracțiunilor, nu a încadrării lor așa cum s-a solicitat prin cererea depusă de inculpații A. cât și de către procuror.

Instanța reține că din cadrul situației de fapt dedusă judecății și probele administrate în timpul cercetării judecătorești, rezultă că toți inculpații din prezenta cauză se află concomitent într-o situație pozitivă cât și într-o situație negativă, în raport cu efectele pe care le-au avut infracțiunile deduse judecății.

Din punct de vedere pozitiv, rezultă că toți inculpații sunt specialiști, cu studii superioare, fiecare specializat în domeniul său de activitate, care prin pregătirea lor profesională și-au adus contribuția efectivă și neîndoielnică la implementarea proiectului din prezenta cauză și la înlocuirea vechilor sisteme de distribuție a apei calde și căldurii din municipiul Botoșani, cu un nou sistem modern, de o folosință îndelungată și cu realizare de profit, economic în ceea ce privește producerea acestor agenți și nu în ultimul rând de natură să protejeze mediul înconjurător.

Inculpații și martorii audiați au evidențiat în declarațiile lor aceste deziderate, proiectul este finalizat, iar populația din municipiul Botoșani beneficiază efectiv de realizarea acestui proiect, relevându-se din declarațiile martorilor faptul că sistemul termo-energetic realizat în municipiul Botoșani este unul dintre cele mai moderne din țară, fiind în curs de realizare încă un asemenea proiect în municipiul Oradea.

Din punct de vedere negativ, rezultă că toți inculpații, cu excepția inculpatei C. A. și-au adus contribuția într-un fel sau altul la accesarea și obținerea de fonduri europene, cât și la derularea acestora, însă cu încălcarea prevederilor legale privind accesarea acestora, cu încălcarea prevederilor privind achizițiile publice, incompatibilitățile și prin folosirea în mod nelegal a unei societăți comerciale, în speță S.C. X S.R.L. Șcheia, care nu îndeplinea condițiile de eligibilitate, fiind antrenată în proceduri de persoane fără nicio calitate, adică de inculpatul A. B. V..

Așa fiind, urmează să se rețină vinovăția inculpatului, iar la individualizarea judecătorească a pedepsei ce urmează a fi aplicată acestuia, instanța urmează să aibă în vedere pe lângă prevederile art. 72 Cod penal 1969 și pe cele referitoare la persoana inculpatului, infractor primar, fără antecedente penale, cu o conduită procesuală relativă, împrejurările în care s-a săvârșit faptele, cu o conduită bună în familie și societate, apreciindu-se că pentru condamnarea și reeducarea acestuia este suficientă aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.a, 76 alin.1 lit.b Cod penal 1969 pentru prima infracțiune și respectiv prev. de art.74 alin.1 lit.a, 76 alin.1 lit.e teza I Cod penal 1969 pentru cea de-a doua infracțiune și cu suspendarea condiționată a executării acestei pedepse conform art. 81 și următoarele Cod penal 1969.

În considerarea celor expuse mai sus în legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile se va dispune schimbarea calificării juridice a infracțiunilor din rechizitoriu, cuprinse în noul Cod penal, în infracțiunile identice din vechiul Cod penal 1969, ambele cu aplic. art.5 din noul Cod penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Se va face aplicarea în cauză a disp. art.33 lit. a, 34 lit.b și 35 alin.2 Cod penal, cu aplic. art.5 din noul Cod penal aplicându-i-se inculpatului atât pedepse complementare cât și pedepse accesorii, pedepsele accesorii fiind de asemenea suspendate condiționat, conform art.71 alin.5 Cod penal 1969.

Individualizarea judecătorească a pedepsei de mai sus are în vedere consecințele faptelor inculpatului, care au fost de natură doar a afecta imparțialitatea în procesul de evaluare a ofertelor, fiind afectată doar integritatea procesului de achiziție publică, nefăcându-se dovada faptului că în cauză personal inculpatul a săvârșit sau nu un prejudiciu real, într-o anumită limită, așa cum statuează de asemenea Decizia Curții Constituționale, cu toate că prin concluziile depuse de procuror la filele 178 Vol. I ds. instanță se aduce în discuție faptul că acesta a r fi creat un prejudiciu de 801.452, 62 lei plus TVA din totalul de 2.241.620,91 lei.

În acest sens sunt date și prevederile obligatorii ale Deciziei Curții Constituționale cu nr.687/2015, care a soluționat o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin.4 din Legea spălării banilor nr.657/2002 și care a statuat, între altele, la punctul 15 că, în acord cu art. 99 din Codul de procedură penală sarcina probei care servește la cunoașterea împrejurărilor care dovedesc că o persoană avea la cunoștință de anumite aspecte referitoare la proveniența bunurilor - în speță crearea unui prejudiciu - aparține procurorului, iar suspectul și inculpatul nu sunt obligați să-și dovedească nevinovăția, acesta fiind sensul prevederilor legale criticate ca nefiind constituționale analizate prin această decizie.

II.

Privitor la inculpații T. A. N. și A. B. V., în cadrul situației de drept, instanța reține următoarele:

- Din punct de vedere al regimului noțiunii de "neregulă"; constatate în prezenta cauză în timpul urmăririi penale, cât și de controalele efectuate de organele de specialitate din cadrul părții civile, instanța reține că această noțiune a fost definită inițial prin O.G. nr.79/2003, privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, cât și în O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenire, constatare și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Definiția neregulii, la data săvârșirii acesteia în prezenta cauză, adică anul 2010, era cuprinsă în art.2 lit.a) din Ordonanța Guvernului nr.79/2003, modificat prin art.1 pct.2 din Ordonanța Guvernului nr.20/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.613 din 20 august 2008, potrivit căruia "a) neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, precum și cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziții, care prejudiciază bugetul general al Comunității Europene și/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum și bugetele din care provine cofinanțarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită";.

Definiția neregulii cuprinsă în art.2 lit.a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011, este o preluare a prevederilor art.1 alin.2 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.312 din 23 decembrie 1995, potrivit cărora "Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziții de drept comunitar, ca urmare a unei acțiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităților sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităților, fie prin cheltuieli nejustificate";, precum și a celor ale art.2 pct.7 din Regulamentul (CE) nr.1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1260/1999, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene seria L nr.210 din 31 iulie 2006, potrivit cărora "<<neregularitate>> înseamnă orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general";.

Dreptul european arată că prevederile de drept național care sunt menite să pună în aplicare legislația Uniunii, inclusiv cele referitoare la procedura de achiziții publice, incidente în prezenta cauză, trebuie să fie considerate ca intrând sub incidența art.1 alin.2 din Regulamentul (CE, Euratom) nr.2988/95.

Din compararea celor două definiții, pe de-o parte cea cuprinsă în Ordonanța Guvernului nr.79/2003 și pe de altă parte cea cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011, rezultă că acestea nu au un conținut identic, elementul cel mai important de diferențiere constituindu-l potențialitatea prejudiciului, care este reglementată numai în art.2 lit.a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011.

Cert este că în prezenta cauză este dată o "neregulă";, în sensul prevederilor legale de mai sus. Mai este cert faptul că aceste nereguli au fost create în primul rând de cei trei inculpați, A. C. V., T. A. N. și A. B. V., întrucât în sensul art.181 alin.1 din Legea nr.78/2000 s-au folosit documente false, neinteresând prezenta cauză dacă ei însăși au falsificat aceste acte, întrucât sunt trimiși în judecată doar pentru folosirea și prezentarea acestora, nu pentru falsificarea lor.

- din punct de vedere al încadrării primei infracțiuni (așa cum a solicitat procurorul) în art.181 alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000 (în forma existentă la data săvârșirii infracțiunilor), instanța reține că această infracțiune vizează la obiectul juridic special, relațiile sociale privind interesele financiare al Uniunii Europene, iar la obiectul material se au în vedere documentele ori declarațiile false, inexacte sau incomplete care sunt folosite pentru obținerea pe nedrept, din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de Uniunea Europeană în numele Comunităților Europene, cât și buna credință care trebuie să guverneze aceste relații.

Autor al acestei infracțiuni poate fi orice persoană care are capacitatea de a răspunde penal și chiar persoana juridică poate răspunde penal pentru această infracțiune, dacă sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute de art. 135 și următoare Cod penal.

Participația penală, proprie sau improprie este posibilă atât sub aspectul coauAYtului, cât și al instigării sau complicității, iar subiectul pasiv este reprezentat de Uniunea Europeană prin instituțiile sale, ale căror interese au fost lezate prin activitatea făptuitorului.

Elementul material al laturii obiective constă în acțiunea de folosire sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete sau în omisiunea de a furniza cu știință, datele cerute potrivit legii, pentru obținerea de fonduri europene. Documentele false, inexacte sau incomplete reprezintă o alterarea a adevărului, cu prezentarea unor informații denaturate în scopul obținerii de subvenții, fiind o variantă specială a infracțiunii de înșelăciune față de cea prevăzută în art. 215 din vechiul Cod penal și art. 244 din noul Cod penal.

Falsul vizează cele două modalități cuprinse în art.290 rap. la art.288 Cod penal 1969, cu referire specială la înscrisurile oficiale, în prezent art.320 și următoarele Cod penal.

În absența unor dispoziții exprese în Legea nr. 78/2000 de lămurire a înțelesului conceptelor utilizate de lege, noțiunea de fals(e) utilizată în art. 18 ind. 1 alin. 1 are înțelesul atribuit falsului material și a falsului intelectual din textele art. 320 alin. 1 și art. 321 alin. 1 Cod penal (cu corespondent în art. 288 alin. 1 și art. 289 alin. 1 Cod penal 1969) însemnând contrafacerea scrierii sau a subscrierii ori alterarea materială a documentului, fie atestarea în cuprinsul documentului a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori omisiunea de a însera în document unele date sau împrejurări.

Noțiunea de inexact în sensul art. 181 alin.1 din lege vizează acel înscris sau acea declarație care, fără a fi supusă vreunei acțiuni de modificare prin alterare sau contrafacere a conținutului, este întocmit incorect, astfel încât datelor pe care le conține, li se dă o interpretare intenționat greșită, ce are ca rezultat schimbarea eficienței juridice a înscrisului în ansamblu. În acest fel înscrisul va avea aptitudinea de a fi folosit cu succes în obținerea de fonduri comunitare.

În substanța sa, înscrisul conține date inițiale reale și complete, dar care, printr-o înregistrare/interpretare incorectă - cum este în cauză - va conduce la o denaturare a realității. În toate cazurile starea de fapt este astfel ilustrată, încât să permită s-au să dea loc, prin raportare la cerințele impuse de autoritatea contractantă, la o interpretare din partea acesteia de natură a permite accesarea fondurilor comunitare.

Conceptul de inexact are deci valențele conferite în limbajul obișnuit; neadevărat, eronat, greșit, incorect. În acest fel un document inexact este acela care nu exprimă fidel realitatea fără însă să se ridice la nivelul unui document fals.

Noțiunea de incomplet vizează înscrisul care nu conține toate datele necesare interpretării corecte a realității la care se referă și care din această cauză produce efecte juridice contrare celor pe care le-ar fi generat dacă ar fi fost cunoscute datele sau informațiile lipsă.

Datele și informațiile lipsă trebuie să fie esențiale în raport cu scopul în care este folosit înscrisul respectiv și cu realitatea concretă pe care acesta este destinat să o probeze - accesul la fondurile europene -.

Aceste date pot fi cuprinse într-un singur document după cum se pot înfățișa sub forma mai multor înscrisuri (documentație) sau set de înscrisuri (documente), după cum este dat și în prezenta cauză.

Fapta constând în prezentarea de documente false are ca premisă falsificarea acestor documente. Astfel printre mijloacele de comitere ale infracțiunii scop de fraudare a fondurilor europene se încadrează și infracțiunile de fals prev. de art. 288 și 290 din vechiul Cod penal, situația în care avem de a face cu un concurs de infracțiuni cu conexitate etiologică, de la mijloc la scop, trebuind a se reține atât infracțiunile de fraudă cât și infracțiunile de fals.

Expresiile cu știință și cu rea-credință vizează fără îndoială săvârșirea faptelor cu intenție directă sau indirectă.

Reaua-credință, așa cum s-a mai arătat, presupune o activitate de incorectitudine, o atitudine a unei persoane care săvârșește un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire socială pe deplin conștientă de caracterul ilicit al conduitei sale.

În dreptul penal reaua-credință desemnează intenția ca formă a vinovăției, pentru săvârșirea unei infracțiuni, intenție care poate fi directă sau indirectă, așa cum rezultă din art. 16 alin. 3 Cod penal, pe de o parte când inculpatul prevede rezultatul faptei sale urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte (intenție directă) sau pe de altă parte, când inculpatul prevede rezultatul faptei sale și deși nu-l urmărește acceptă posibilitatea producerii lui (intenție indirectă).

Sintagma rea credință nu are o altă semnificație decât cea arătată mai sus subliniind doar forma de vinovăție cu care se săvârșește infracțiunea, atât în vechea reglementare cât și în noua reglementare adică intenția directă sau indirectă, latură subiectivă prevăzută atât în vechea cât și în noua reglementare.

Folosirea semnifică utilizarea sau întrebuințarea documentelor ori declarațiilor false, inexacte sau incomplete.

Prezentarea unor astfel de documente sau declarații, presupune înfățișarea acestora pentru a fi examinate, neavând importanță dacă declarațiile sunt în formă scrisă sau făcute oral.

Nu se poate reține în același timp infracțiunea, în concurs cu infracțiunile prevăzute de art. 291 Cod penal și 292 Cod penal, întrucât infracțiunea din Legea nr. 78/2000 absoarbe în conținutul său aceste infracțiuni, iar această infracțiune are ca situație premisă, falsificarea de documente.

În sfârșit, omisiunea de a furniza cu știință datele cerute potrivit legii, constă în acea inacțiune a făptuitorului de a nu da aceste date, știind că furnizându-le nu va obține fonduri europene.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale protejate, fiind necesară stabilirea unui raport de cauzalitate între acțiune și rezultat, infracțiunea putând fi comisă numai cu intenție, care poate fi directă sau indirectă, iar în modalitatea agravată prevăzută de art.181 alin.3 din Legea nr.78/2000, fapta se poate comite și cu praeterintenție.

Infracțiunea în cauză se consumă în momentul în care elementul material al laturii obiective este realizat și a intervenit urmarea socialmente periculoasă, iar ca o condiție esențială pentru existența infracțiunii, trebuie ca fondurile europene să fie obținute pe nedrept, tentativa pedepsindu-se.

După cum s-a mai arătat, sub aspectul infracțiuni prevăzute de Legea nr.78/2000, prin Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2016, pronunțată într-un recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat faptul că: fapta de a folosi în cadrul autorității contractante printr-o acțiune a autorului, documente ori declarații inexacte,ce au avut ca rezultat obținerea, pe nedrept, de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta, ori în numele ei, precum și de fonduri din bugetul național, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii unice prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, indiferent dacă legea penală mai favorabilă este legea veche sau legea nouă.

Așa fiind în aplicarea acestei decizii instanța va dispune schimbarea încadrării juridice de la Lg. nr. 78/2000 și de la obținerea ilegală de fonduri și înșelăciune întruna singură așa cum a solicitat și procurorul, prin concluzii scrise.

În sensul celor de mai sus, tot în cadrul situației de drept, instanța reține faptul că inculpații T. A. N. și A. B. V. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea ca autor prin participație improprie a trei și respectiv patru infracțiuni prev. de art.52 alin.3 Cod penal, rap. la art.181 alin.1 din Legea nr. 78/2000; art.306 Cod penal; art.244 alin.1 și 2 Cod penal; art.29 alin.1 lit.a și c din Legea nr.656/2002.

- În legătură cu spălarea banilor, pentru care inculpații A. B. V. și H. M. au fost trimiși în judecată, conform art. 29 din Legea nr. 656/2002 se dispun următoarele:

1. Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;

c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Tentativa se pedepsește, dacă fapta a fost săvârșită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanța aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 alin. 3 lit. a) - c) din Codul penal.

Cunoașterea provenienței bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanțele faptice obiective.

Dispozițiile alin.1 - 4 se aplică indiferent dacă infracțiunea din care provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în străinătate.

Infracțiunea de spălarea a banilor, privește deci toate faptele de spălarea banilor provenind din orice infracțiune, indiferent dacă infracțiunea din care provine bunul a fost comisă în România sau în străinătate.

Ea face parte din infracțiunile care aduc atingere patrimoniului iar obiectul material acesteia este prefigurat în art. 2 lit. c din lege, potrivit căruia, prin bunuri se înțeleg bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum și actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea.

Legea nr. 656/2002 cât și Dreptul Internațional nu consacră obligația de sancționare a autorului infracțiunii principale pentru fapta de spălare a banilor, infracțiunea neconfundându-se cu infracțiunea de tăinuire sau cu infracțiunea de favorizare a infractorilor, fiind în realitate o variantă nouă a infracțiunii de tăinuire, cu atât mai mult cu cât tăinuirea vizează doar bunuri mobile, iar spălarea banilor putând viza și bunuri imobile.

Procesul de spălare a banilor este fragmentat în trei faze, respectiv plasare, stratificare și integrare, cele trei faze putându-se repeta în cadrul procesului de spălare sau una dintre etape putând fi omisă.

Situația premisă a infracțiunii constă în existența unui bun care provine din săvârșirea unei infracțiuni fără de care infracțiunea de spălare a banilor nu poate fi concepută, fiindcă ar fi lipsită de obiectul ei material.

Infracțiunea de spălare a banilor este o infracțiune autonomă, adică are drept consecință condamnarea pentru săvârșirea acesteia în absența unei condamnări anterioare sau simultane pentru infracțiunea premisă și fără o determinare precisă a acesteia sau a autorului ei.

Existența infracțiunii presupune ca o proveniență ilicită a bunurilor implicate într-o schemă de spălare de bani să fie stabilită pe bază de probe indirecte, elementul intențional al infracțiunii urmând să fie analizat în lumina coroborării tuturor elementelor de fapt obiective.

Art. 9 paragraful 5 al Convenției Consiliului Europei privind spălarea banilor adoptată la Varșovia în 16 mai 2005, ratificată de România prin Legea nr. 420/2006, prevede că fiecare parte se va asigura că o condamnarea anterioară sau simultană pentru o infracțiune predicat nu este o condiție pentru o condamnare pentru spălare de bani, fiind posibilă condamnarea pentru spălare de bani acolo unde se dovedește faptul că bunurile provin dintr-o infracțiune predicat, fără a fi necesar să se stabilească exact care infracțiune.

Instanța nu trebuie să demonstreze din care anume infracțiune derivă fondurile supuse spălării, legea neimpunând că, pentru a fi întrunit conținutul constitutiv al infracțiunii de spălare a banilor este necesară o condamnare prealabilă sau concomitentă pentru infracțiunea predicat din care s-au generat fondurile supuse spălării.

Constatarea de către instanță a elementelor constitutive ale infracțiunii generatoare de bani murdari constituie o condiție necesară și suficientă.

Nu sunt necesare eforturi pentru a proba infracțiunea predicat însăși, ci doar reprezentarea autorului infracțiunii de spălare în legătură cu sursa banilor, ceea ce poate fi realizat cu suficiență și prin intermediul probelor indirecte.

Sub aspectul laturii obiective infracțiunea de spălare de bani este descrisă în art. 29 din Legea nr. 656/2002, arătată mai sus.

Legiuitorul nu a ales să facă referire în cuprinsul textului la procesul de spălare a banilor, adică plasarea banilor; stratificarea banilor - implicând separarea banilor proveniți din activitatea criminală de originea lor prin intermediul unor activități financiare - și integrarea banilor, adică găsirea unei explicații plauzibile pentru banii iliciți sau procesul de onorabilizare a lor.

a) Sub aspect obiectiv, prima variantă a infracțiunii de spălare a banilor, prevăzută în art. 29 alin. 1 lit. a din lege, incidentă în cauză, se poate realiza printr-o acțiune de schimbare de bunuri sau printr-o acțiune transfer de bunuri, fiind prevăzut ca cerință esențială, scopul schimbului sau transferului, și anume ascunderea sau disimilarea originii ilicite a bunurilor sau ajutarea persoanei care a săvârșit infracțiunea să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Întrucât cele două variante au caracter alternativ, infracțiunea se poate realiza și când s-a comis doar acțiunea de schimbare sau doar acțiunea de transfer, iar în cazul în care sunt realizate ambele variante incriminate, infracțiunea își va păstra unitatea și nu vor fi incidente cu privire la stabilirea pedepsei.

În acest sens, în dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat cu titlu obligatoriu pentru toate instanțele, prin decizia nr. 16 din 8 iunie 2016 că:

1. Acțiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv schimbarea sau transferul, ascunderea ori disimularea, dobândirea, deținerea sau folosirea sunt modalități alternative ale elementului material al infracțiunii unice de spălare a banilor.

2. Subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi și subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile.

3. Infracțiunea de spălare a banilor este o infracțiune autonomă, nefiind condiționată de existența unei soluții de condamnare pentru infracțiunea din care provin bunurile.

Elementul material al infracțiunii prevăzute în art.29 alin.1 lit.a din lege este schimbarea bunului care înseamnă o transformare fizică, o schimbare a primei înfățișări, păstrându-se de regulă valoarea intrinsecă a obiectului, cu alte cuvinte înlăturarea acelor trăsături reale ale obiectului care țin de modul ilegal de obținere al acestuia și înlocuirea cu alte trăsături care să creeze aparența de origine sau dobândire licită, cum ar fi de exemplu schimbarea culorii, seriei, numărul de înmatriculare a unor autoturisme furate.

Transferul de bunuri în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora este o altă modalitate a elementului material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.29 alin.1 lit.a din lege, situație incidentă în cauză.

Cea mai simplă formă de transfer de bunuri este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce ușor proveniența ilicită, într-un alt loc unde bunul ar avea o aparență de proveniență legală.

Scopul schimbării sau transferului de bunuri, produs al infracțiunii principale trebuie să fie ascunderea sau disimularea originii ilicite, acesta putând fi dedus din circumstanțele de fapt obiective, atât ale producerii bunului, cât și ale schimbării sau transferului efectiv al acestuia (art. 6 pct.2 lit.f din Convenția Națiunilor Unite, privind criminalitatea transnațională organizată și traficul de persoane aprobată prin Legea nr.. 565/2002).

Activitatea făptuitorului se poate realiza direct sau prin persoane interpuse.

Prin ascundere, se înțelege modificarea înfățișării fizice a bunului sau a naturii juridice a acestuia în vederea punerii lui în circulație, fără temerea de a-i fi descoperită originea ilicită sau pentru a îngreuna descoperirea.

Disimularea este tot o ascundere, urmată de mascarea, camuflarea bunului, acesta apărând ca având o proveniență legală.

Acțiunea de schimbare sau de transfer descrisă în cuprinsul art.29 alin.1 lit.a din lege se întregește cu o a doua cerință esențială relativă la cel de-al doilea scop posibil al schimbului sau transferului de bunuri, și anume de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Acțiunea de schimb sau de transfer trebuie să aibă ca obiectiv favorizarea autorului infracțiunii principale.

Urmarea socialmente periculoasă, presupune introducerea pe piață a unui bun spălat care afectează libera concurență, reciclarea produselor infracțiunii, cauzarea de dezechilibre între investitorii cu capital curat și cei ce investesc capital spălat, afectarea credibilității, a stabilității și a eficienței unor instituții, infracțiunea fiind o infracțiune materială de rezultat.

Din punct de vedere al legăturii de cauzalitate, aceasta trebuie dovedită, existența infracțiunii fiind condiționată de legătură de cauzalitate dintre actul interzis și urmarea socialmente periculoasă.

Dovedirea legăturii de cauzalitate presupune identificarea circuitului banilor murdari, descoperirea tehnicilor de spălare, a instrumentelor, destinațiilor și tipologiilor folosite de spălătorul de bani pentru ascunderea produselor infracțiunii.

b) Cu privire la cea de-a treia variantă a infracțiunii de spălare a banilor elementul material al modalității de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art.29 pct.1 lit.c din lege, incidentă în cauză, constă în acțiunea de dobândire, deținere sau folosire de lucruri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

A dobândi înseamnă a deveni proprietar al bunului, achiziționarea unor bunuri imobiliare fiind caracteristică celei de a treia etape a procesului de spălare a banilor, integrarea, servind la introducerea bunurilor spălate în circuitul legal.

Deținerea poate însemna exercitarea detenției precare asupra bunului ca atribute ale dreptului de proprietate, desemnând fapta unei persoane de a se bucura de un bun, de a-l întrebuința și de a-l exploata pe o durată determinată sau nedeterminată, temporar sau continuu, dacă persoana în cauză cunoaște că acel bun provine din săvârșirea de infracțiuni.

Pentru realizarea urmării imediate a infracțiunii în această variantă, trebuie ca acțiunea de dobândire, deținere sau folosire să producă schimbare imediată a situației de fapt a bunului, prin trecerea lui într-o altă sferă patrimonială, dar și pagubele cauzate economiei legale prin deținerea sau folosirea de bunuri provenite din infracțiuni.

Legătura de cauzalitate dintre urmarea imediată și acțiunile incriminate rezultă din însăși natura acțiunilor, așa că, în majoritatea cazurilor nu este nevoie să fie special dovedită

Sub aspectul laturii subiective spălarea banilor poate fi comisă cu forma de vinovăție a intenției directe sau indirecte, spălarea banilor din culpă nefiind incriminată.

Ca orice infracțiune comisivă, spălarea banilor este susceptibilă de o desfășurare în timp, putând deci să existe acte de pregătire și acte de executare, actele de pregătire nu sunt incriminate de lege dar tentativa se pedepsește.

Consumarea infracțiunii are loc în momentul când se produce urmare imediată naturală, potrivit specificului fiecăruia dintre actele care formează elementul material al laturii obiective.

Infracțiunea se epuizează fie imediat, cum este cazul transferului și dobândirii, iar alte acte au un caracter continuu, cum ar fi ascunderea, disimularea, deținerea și folosire, momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare, fie prin încetarea voluntară a acțiunii, fie prin intervenția autorităților.

De asemenea, actele încriminate se pot înfățișa și sub formă continuată când sunt comise de aceeași persoană la anumite durate rezonabile de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, caz în care epuizarea are loc la efectuarea ultimului act de spălare a banilor.

- În legătură cu instituția participației proprie și improprie în care, potrivit rechizitoriului, se situează parte din inculpații ce au fost trimiși în judecată, instanța reține potrivit legii următoarele:

Participația penală presupune conlucrarea mai multor persoane la săvârșirea unei infracțiuni.

În vechiul Cod penal, potrivit căruia inculpații T. A. N. și A. B. V. au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu, participația improprie era reglementată în art. 31 Cod penal 1969 care prevede faptul că:

Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenție, la săvârșirea din culpă de către o altă persoană, a unei fapte prevăzute de legea penală, se sancționează cu pedeapsa pe care legea o prevede pentru fapta comisă cu intenție.

Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenție, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăție, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune.

Dispozițiile art. 28 - 30 se aplică în mod corespunzător.

În noul Cod penal participația improprie este reglementată în art. 52 Cod penal, care prevede faptul că:

Săvârșirea nemijlocită, cu intenție, de către o persoană a unei fapte prevăzute de legea penală la care, din culpă sau fără vinovăție, contribuie cu acte de executare o altă persoană se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă cu intenție.

Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenție, la săvârșirea din culpă de către o altă persoană a unei fapte prevăzute de legea penală se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă cu intenție.

Dispozițiile art. 50 și art. 51 se aplică în mod corespunzător.

În ambele coduri penale participația penală propriu-zisă există atunci cânt toți participanții și-au dat contribuția cu intenție la săvârșirea faptei prevăzută de legea penală, intenția implicând și voința comună de a coopera.

De asemenea în ambele coduri penale, participația penală improprie există atunci când persoanele care și-au dat în mod voit contribuția la efectuarea unei activități (voință comună); au urmărit rezultate diferite, nu au lucrat deci cu același fel de vinovăție, așa încât fapta prevăzută de legea penală la care a condus acea activitate a fost săvârșită de unii participanți cu vinovăție, sub forma intenției, iar alții cu vinovăției în forma culpei sau fără nici un fel de vinovăție.

Există așadar participație penală improprie, când persoanele care au cooperat la săvârșirea faptei prevăzută de legea penală au lucrat unele cu vinovăție în forma intenției - în speță inculpații T. A. N. și A. B. V., iar altele fără vinovăție, în speță S.C. X S.R.L. Șcheia și S. A. R..

Participația improprie este caracterizată așadar prin lipsa de omogenitate în conținutul relației subiective dintre participanți.

În concret, participația improprie în ambele coduri prezintă două modalități și anume:

- participație cu intenție la o faptă săvârșită din culpă (modalitatea intenție și culpă);

- participație cu intenție la o faptă săvârșită fără vinovăție (modalitatea intenție și lipsa de vinovăție), această din urmă modalitate fiind cea reținută în sarcina a doi dintre inculpați.

Din punct de vedere al acestei modalități prevederea cuprinsă în art.31 alin. 2 din vechiul Cod penal este preluată identic în art.52 alin.3 din noul Cod penal, veche prevedere pe care instanța urmează să o aibă în vedere la soluționarea cauzei, ca lege mai favorabilă.

În această modalitate, se reține că inculpații T. A. N. și A. B. V. au fost cei care și-au adus cu intenție contribuția la săvârșirea faptei prevăzută de lege penală de S.C. X S.R.L. și S. A. R., fără vinovăție.

Inculpații, sub forma participației improprii, se reține prin rechizitoriu că trebuie să răspundă penal, întrucât și-au dat contribuția cu intenție, adică cu rea-credință la săvârșirea faptelor comise de celelalte persoane de mai sus, prevăzând rezultat acestor fapte sau trebuind să prevadă acest rezultat pe care îl va produce fapta lor și urmărind obținerea acestui rezultat, sau acceptând acest rezultat.

Din punct de vedere al probelor administrate în cauză și al evaluării în exact al cesAY, instanța reține că potrivit art. 97 și următoarele Cod procedură penală, privind probele, mijloacele de probă și procedeele probatorii, cât și potrivit jurisprudenței C.E.D.O. și practicii internaționale, concretizată în hotărârea dată în cauza Ghiță împotriva României din 23 octombrie 2012, publicată în Monitorul oficial nr. 151 din 21 martie 2013, există în principiu patru standarde mari pentru evaluarea și aprecierea probelor care pot conduce la condamnarea inculpaților.

Potrivit doctrinei, aceste standarde sunt:

a) o cauză este probabilă, adică se apreciază că inculpatul probabil a săvârșit o infracțiune;

b) vinovăția inculpatului poate fi stabilită doar pe baza preponderenței probelor;

c)vinovăției inculpatului trebuie stabilită dincolo de orice îndoială rezonabilă - standard preluat și în art. 396 alin. 2 Cod procedură penală - când a statuat faptul că o condamnare se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat -;

d) există probe 100% că inculpatul a săvârșit o infracțiune, cum ar fi spre exemplu o infracțiune flagrantă.

Jurisprudența C.E.D.O. are în vedere la evaluarea probelor aplicarea standardului probei "dincolo de orice îndoială"; iar legea penală română din art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, stabilește standardul probei, potrivit căruia o persoană poate fi condamnată când proba este "dincolo de orice îndoială rezonabilă";, standard pe care instanța urmează să-l analizeze dacă este incident sau nu prezenților inculpați, existența reală a acestuia atrăgând răspunderea penală a inculpaților iar inexistența lui sau trebuind să atragă după sine achitarea inculpaților.

În cazul în care probele referitoare la vinovăție nu sunt certe, sigure, complete ci există îndoială cu privire la vinovăția inculpaților, instanța reține că se aplică principiul de drept penal în dubio pro reo, potrivit căruia de îndoială profită inculpatul iar orice îndoială operează în favoarea acestuia soluția care se impune în aceste cazuri fiind achitarea inculpatului.

Pe lângă aplicarea acestui principiu instanța reține că trebuie avută în vedere prezumția de nevinovăție cât și principiul aflării adevărului prev. de art. 4 și 5 din actualul Cod de procedură penală, care preluând acest principiu statuează că după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau a inculpatului iar organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.

Prezumția de nevinovăție consacrată de lege corespunde următoarelor deziderate: vinovăția se stabilește în cadrul unui proces cu respectarea garanțiilor procesuale; sarcina probei revine organelor judiciare; persoana condamnată are statutul de persoană nevinovată până la rămânerea definitivă a cauzei; hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare.

Ca și în cazul inculpatului A. C. V., comparând situația de fapt cu situația de drept a inculpaților T. A. N. și A. B. V., cât și cu cele patru standarde de evaluare și apreciere a probelor sus-arătate, instanța concluzionează că își poate forma, pe baza probelor de la dosar, convingerea dincolo de orice îndoială rezonabilă, asupra vinovăției celor doi inculpați, probe care sunt sigure și certe, existând în cauză probe în exact cu privire la faptul că inculpații au fost cei care cu intenție, fie directă sau indirectă, au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, prevăzând rezultatul pe care-l va produce fapta și urmărind obținerea acestui rezultat, folosind documente false de-a lungul derulării întregului proiect, ce au fost întocmite și stampilate de persoane fără nicio calitate, ștampila fiind depistată cu ocazia perchezițiilor ce s-au efectuat în cauză la societatea inculpatului A. B. V.. Rezultatele celorlalte percheziții, inclusiv cea informată neavând un rol determinant în cauză, după cum nu are relevanță dacă finanțarea în cauză era trecută sau în bugetul local al Municipiului Botoșani.

Dovezile administrate în cauză, reflectă într-o foarte mare măsură realitatea; sunt suficiente pentru susținerea vinovăției inculpaților, întrucât conțin și informații certe tocmai cu privire la vinovăția acestora cât și strict în legătură cu faptele imputate, instanța putându-și așadar forma o convingere care să se constituie într-o certitudine, cu atât mai mult cu cât inculpatul T. a fost cel care a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și a solicitat să fie judecat după procedura de judecată în cazul recunoașterii învinuirii.

Faptele reținute în sarcina inculpaților, așa cum au fost reținute prin rechizitoriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, în forma prevăzută de Cod penal 1969, cât și în celelalte legi anterioare datei de 1 februarie 2014, cu schimbarea încadrării juridice a acestora așa cum a solicitat procurorul și cu aplicarea în cauză s-a menționat cu aplicarea în cauză a Deciziei nr.4/2016 amintită mai sus.

Natura și efectele actelor false prezentate de inculpați cu ocazia procedurilor de achiziție publică, adică cele trei formulare 17, 18 și 23 sunt explicate din punct de vedere legal și al necesității existenței acestora, de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice București în răspunsul său de la fila 179 din vol. VI ds. instanță, după cum s-a arătat și mai sus.

Necesitatea acestor acte în cadrul documentației de achiziție este necesară și obligatorie chiar dacă inculpații critică necesitatea acestora, lucru care s-a consacrat inclusiv în practica judiciară a Curții Europene de Justiție de la Luxembourg, care în cauza C-561/12 Nordecon și Ramboll Eest referitoare la problema negocierilor în cadrul achizițiilor publice, mai concret la posibilitatea autorității contractante de a negocia cu privire la oferte neconforme cerințelor obligatorii ale specificațiilor tehnice stabilite în caietul de sarcini, a decis faptul că "art. 30 alin. 2 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și servicii trebuie interpretat în sensul că nu permite unei autorități contractante să negocieze cu ofertanții și cu privire la oferte care nu îndeplinesc cerințele obligatorii stabilite în specificațiile tehnice ale contractului";.

Așa fiind se va reține vinovăția inculpaților iar la individualizarea judecătorească a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților T. A. N., care a recunoscut săvârșirea faptelor și A. B. V. instanța urmează să aibă în vedere pe lângă prevederile art.72 Cod penal 1969 și pe cele referitoare la persoana inculpaților, infractori primari, fără antecedente penale, cu o conduită procesuală corectă pentru inculpatul T. A. N. și relativă pentru inculpatul A. B. V.,, împrejurările în care s-a săvârșit fapta, cu o conduită bună în familie și societate, apreciindu-se că pentru condamnarea și reeducarea acestora este suficientă aplicarea unor pedepse cu închisoare, și interzicerea unor drepturi, cu reținerea pentru ambii inculpați a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.a, 76 alin.1 lit.a Cod penal 1969, pentru toate infracțiunile reținute în sarcina acestora și cu suspendarea condiționată a executării acestor pedepse conform art.81 și următoarele Cod penal 1969 pentru inculpatul T. A. N. și sub supraveghere pentru inculpatul A. B. - V..

Cu referire și la acești inculpați, instanța va avea în vedere și considerentele pozitive și negative în care fiecare dintre inculpați se află, arătate mai sus, consecințele conduitei infracționale ale acestora, faptul că inculpatul A. B. V. este figura centrală a întregului proces penal iar din conduita acestuia au izvorât toate celelalte situații deduse judecății, acționând în cauză ca un adevărat administrator de fapt al S.C. X S.R.L. Șcheia, de conivență cu fratele său, inculpatul A. C. V. și cu inculpatul T. A. N., dar în același timp prin încălcarea prevederilor legale vizând achizițiile publice și accesarea de fonduri europene, pe de altă parte el fiind un bun specialist fără de care nu s-ar fi putut realiza implementarea proiectului în chiar condițiile de nelegalitate în care s-a săvârșit acest lucru.

De asemenea inculpații și-au adus contribuția din plin la prejudicierea municipiului Botoșani, ei fiind principalii răspunzători de acest prejudiciu alături de S.C. X S.R.L. Șcheia, prejudiciu strict doar în legătură cu contractul încheiat între această societate și municipiul Botoșani, după cum se va arăta și în continuare.

Ca și în cazul inculpatului A. C. V., în legătură încadrarea și cu cu aplicarea legii penale mai favorabile se va dispune schimbarea calificării și încadrării juridice, după caz, a infracțiunilor din rechizitoriu, cuprinse în noul Cod penal, cât și în legea de spălare a banilor, în infracțiunile identice din vechiul Cod penal 1969, cât și în vechea lege de spălare a banilor, toate cu aplic. art.5 din noul Cod penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile, în concorD.ță și cu decizia în interesul legii nr. 4/2016.

Se va face aplicarea în cauză a disp. art.33 lit.a, art.34 lit.b și art.35 alin.2 Cod penal 1969, cu aplic. art.5 din noul Cod penal, aplicându-i-se inculpaților atât pedepse complementare cât și pedepse accesorii, pedepsele accesorii fiind de asemenea suspendate condiționat, conform art.71 alin.5 Cod penal 1969 doar pentru inculpatul T..

Strict pentru inculpatul T. A. N. instanța urmează să rețină în favoarea acestuia și prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind efectele procedurii de judecată în cazul recunoașterii vinovăției, în situația când cererea inculpatului este respinsă, așa cum este dat și în cazul acestui inculpat, pentru care instanța a respins la termenul din data de xx.xx.xxxx, cererea acestuia, întrucât a fost nevoie de cercetarea judecătorească pentru lămurirea situației de fapt dedusă judecății, instanța ajungând în legătură cu acest inculpat la aceiași situație de fapt, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, caz în care limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru inculpat se reduc cu o treime.

Strict în legătură cu inculpatul A. B. V., care este autorul principal de care se leagă săvârșirea tuturor infracțiunilor din prezenta cauză, instanța apreciază că se impune suspendarea sub supraveghere a pedepsei ce urmează a-i fi aplicată, cu instituirea în sarcina acestuia a obligațiilor stabilite de lege pe perioada termenului de încercare.

III.

Considerentele sus-arătate sunt valabile în parte și în legătură cu inculpatul H. M., trimis în judecată doar pentru săvârșirea unei infracțiuni de spălare a banilor.

Sumele de bani spălate prin transfer prin intermediul societăților comerciale ale acestui inculpat au fost determinate ca atare prin raportul de constatare financiar-contabilă depusă la dosar și efectuată în timpul urmăririi penale, raport preluat și în cuprinsul rechizitoriului, Vol.VI fila 237 și următoarele, după cum s-a mai arătat, din care rezultă că acesta a efectuat operațiuni de transferare a banilor până la intrarea în posesia lor de către inculpatul A. B. V., folosind societățile comerciale S.C. Y SRL și S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, prin care banii încasați de la societatea comercială S.C. X S.R.L. s-au transferat pe de o parte în contul societății comerciale S.C. BB S.R.L. și pe de altă parte, în mâinile inculpatului.

În acest sens raportul a expus la filele 291 - 300 din vol.V al dosarului activitatea de spălare a banilor prin transfer, raportul preluat și la fila 69 și următoarele din rechizitoriu.

Inculpatul are însă o situație cu totul specială față de ceilalți inculpați, activitatea sa infracțională fiind minimă în raport cu activitatea infracțională a primilor trei inculpați.

Din punct de vedere grafic societățile inculpatului H. prin care s-au spălat banii se află pe aceeași linie orizontală cu celelalte societăți citate în cauză ca părți responsabile civilmente, iar el personal pe aceeași linie orizontală cu administratorii acestora, singura diferențiere dintre ele fiind faptul că prin rechizitoriu s-a reținut că societățile inculpatului au fost implicate și în infracțiunile de spălare de bani.

Pe linia mediană a cauzei, din punct de vedere al implicării reprezentanților societăților din prezenta cauză, inculpatul se află în aceeași situație cu reprezentanții celorlalte societăți, care nu sunt trimiși în judecată, lui, imputându-i-se în plus faptul că a favorizat transferul banilor murdari prin societățile sale până la A. B. V., care a fost beneficiarul final al acestora și coordonatorul circuitului financiar, situație care este dată și pentru celelalte societăți.

Judecând în echitate, rezultă că inculpatului H. și societăților sale nu li se pot face o situație mai grea decât celorlalte societăți, activitatea lor fiind minimă în cadrul mecanismului infracțional dedus judecății și subordonată voinței lui A. B. V. care a coordonat tot acest mecanism.

Așa fiind, evaluând activitatea infracțională a inculpatului H., instanța reține, pe de o parte, că ea există ca atare, dar pe de altă parte, că ea a fost efectul conduitei infracționale a celuilalt inculpat care în realitate a dispus transferul banilor pornind de la societatea S.C. X S.R.L. la societățile S.C. Y SRL și Z Y S.R.L., iar de aici la societatea S.C. BB S.R.L., pentru plata unor sume legal datorate cât și în mâinile inculpatului A. B. V..

Activitatea inculpatului H. nu a fost însă rodul preocupărilor infracționale ale acestuia, ci a fost rodul activității infracționale ale celuilalt inculpat, activitatea inculpatului H. fiind minimă, adică de un pericol social care a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege, pericol care nu reprezintă o infracțiune în sensul art.18 ind.1 Cod penal 1969, dacă se au în vedere criteriile prevăzute de art.18 ind.1 alin.2 din același Cod.

Rezultatul analizei sus arătate îndreptățește instanța să aprecieze că această analiză nu poate duce decât la achitarea inculpatului în condițiile legale sus arătate care sunt incidente în cauză ca efect al aplicării legii penale mai favorabile, cât și ca efect disp. art. 19 din Legea nr. 187/2012.

Situația pozitivă și negativă valabilă pentru ceilalți inculpați va fi avută în vedere și pentru inculpatul H. M., intenția acestuia în legătură cu săvârșirea infracțiunii fiind de natură indirectă, în sensul art.16 alin.3 lit.b Cod penal 1969 care statuează faptul că există intenție indirectă când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și deși nu-l urmărește acceptă posibilitatea producerii lui.

Această soluție se impune datorită faptului că, așa cum s-a arătat și anterior la aplicarea legii penale mai favorabile, inculpatul se află într-o situație de recidivă post condamnatorie, prev. de art.37 lit. a Cod penal 1969, față de o pedeapsă anterioară, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 8 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. X din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoșani, definitivă prin neapelare la xx.xx.xxxx, având cea mai grea situație personală în raport cu ceilalți inculpații, în condițiile în care contribuția sa infracțională este minimă.

În considerarea celor expuse mai sus în legătură cu aplicarea legii penale mai favorabile se va dispune schimbarea calificării juridice a infracțiunilor din rechizitoriu, cuprinse în noul Cod penal, cât și în legea privind spălarea banilor, în infracțiunile identice din vechiul Cod penal 1969 și în vechea lege de spălare a banilor, toate cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal, privind aplicarea legii penale mai favorabile, și cu achitarea inculpatului.

IV.

În legătură cu latura obiectivă și subiectivă a infracțiunilor pentru care inculpații M. D. O. și C. A. au fost trimiși în judecată și cu privire la existența reală și legală a acestor infracțiuni, instanța reține că în prezent infracțiunea de fals este încadrată în art. 322 din noul Cod penal pentru care cei doi inculpați au fost trimiși în judecată.

Vechiul Cod penal reglementa în art. 290 doar falsul material în înscrisuri sub semnătură privată, care făcea trimitere la art. 288 Cod penal 1969.

Analiza se impune deoarece în cuprinsul art. 290 Cod penal 1969, era încriminată falsificarea unui înscris sub semnătură privată doar în modurile prev. de art. 288 Cod penal, privind doar înscrisurile oficiale, prin contrafacerea scrierii, subscrierii sau prin alterarea în orice mod de natură să producă consecințe juridice.

Obiectul material al acestei infracțiuni îl constituie înscrisul sub semnătură privată contrafăcut sau alterat care în același timp este și produsul activității infracționale.

Contrafacerea scrierii înseamnă reproducerea în mod fraudulos, plăsmuirea, ticluirea unui înscris, atribuindu-i-se aparența unui înscris oficial autentic, adevărat.

Contrafacerea subscrierii înseamnă a executa pe un înscris oficial, adevărat sau plăsmuit, semnătura pretins autentică a celui care trebuia să semneze înscrisul.

Alterarea înscrisului presupune denaturarea materială a unui înscris oficial prin adăugiri sau ștersături, modificarea punctuației executate în cuprinsul înscrisului.

În legătură cu latura obiectivă a infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal, practica judiciară atât anterior apariției noului Cod penal, cât și ulterior, a statuat următoarele:

Referitor la infracțiunea prevăzută în art. 290 Cod penal 1969, se pot concluziona următoarele:

a) Practica Înaltei Curți Casație și Justiție a reținut că falsul în înscrisuri sub semnătură privată este fapta persoanei care contraface, plăsmuiește, în tot sau în parte, ori alterează, modifică un astfel de înscris, pentru a obține, prin aceasta, o probă scrisă, neconformă cu realitatea.

Falsificarea unui astfel de înscris înseamnă alterarea adevărului, operată asupra unui lucru, asupra unei chestiuni, care are legal însușiri probatorii.

Falsificarea unui înscris sub semnătură privată nu este posibilă fără preexistența unei stări de fapt sau de drept, stare în detrimentul căreia se creează o probă falsă, prin plăsmuirea sau alterarea unui înscris sub semnătură privată, căci în caz contrar, un înscris fals, care nu are nicio întrebuințare, care nu corespunde niciunei cerințe impuse de o stare de fapt, este un fals inutil și inofensiv, care nu cade sub incidența legii penale.

Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că elementul material al infracțiunii prevăzute în art. 290 Cod penal constă în acțiunea de falsificare prin vreunul din modurile arătate în art. 288 Cod penal, adică prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea în orice mod a unui înscris.

În cazul alterării prin adăugire, inserare, apare ca necesară o contrafacere a scrierii, fiind vorba despre același scris, de mână sau dactilografiat, tehnoredactat, existând situații când, pentru a nu deveni suspect, datorită unor ștersături, modificări, adăugiri, falsificatorul preferă să contrafacă înscrisul în întregime.

Totodată, contrafacerea scrierii înseamnă și o imitare prin reproducerea conținutului obișnuit al înscrisului falsificat (de exemplu, un act constitutiv al unei societăți ori fundații trebuie să conțină mențiunile obișnuite, reale ale unui astfel de înscris), fără o astfel de reproducere a conținutului înscrisul fals neputând avea aparența unui înscris adevărat.

Așadar, contrafacerea scrierii înseamnă și plăsmuirea, respectiv confecționarea unui înscris similar cu cel care trebuia să conțină mențiuni adevărate, deoarece o condiție a existenței infracțiunii prevăzute în art. 290 Cod penal 1969 este ca înscrisul falsificat să fie susceptibil de a produce consecințe juridice în cazul când ar fi folosit, cerință care este îndeplinită din moment ce înscrisul falsificat are doar aparent însușirile și conținutul unui înscris adevărat, ce ar putea, prin folosire, să producă aceleași efecte ca și acesta din urmă.

Toate cele de mai sus se regăsesc comentate în literatura juridică de specialitate, semnificativă fiind lucrarea "Explicații teoretice ale Codului penal român"; - vol. IV pag. 378, 379, 390 - 395, unde autorii V. Dongoroz și colaboratorii s-au exprimat în sensul celor de mai sus.

De asemenea, din analiza dispozițiilor art. 290 Cod penal în lucrarea "Codul penal comentat și adnotat"; - partea specială vol. II, pag. 251, 252 și 276, autorii Teodor Vasiliu, George Antoniu, V. Papadopol ș.a. au reținut că acțiunea de falsificare poate îmbrăca fie forma contrafacerii scrierii ori a subscrierii, fie forma alterării în orice mod.

Așa cum s-a mai arătat, a contraface înseamnă a reproduce ceva în mod fraudulos, a imita, a plăsmui, a ticlui, a alcătui ceva, atribuindu-i caracter de adevăr, de autenticitate. Făcând trimitere la dispozițiile art. 288 Cod penal, autorii lucrării au arătat că, datorită specificului înscrisurilor oficiale de a fi confecționate prin folosirea unor mijloace de imprimare mecanică (n.n. în prezent acest lucru este valabil și în privința înscrisurilor sub semnătură privată, care pe scară largă și în mod obișnuit sunt tehnoredactate), expresiei "contrafacerea scrierii"; trebuie să i se acorde un sens mai larg, și anume acela de alcătuire, de plăsmuire a înscrisului, iar nu numai de imitare a scrierii manuscrise a conținutului său.

S-a menționat în aceeași lucrare că Tribunalul Suprem, cu ocazia pronunțării deciziei de îndrumare nr. 1/1970, fiind chemat să se pronunțe asupra problemei dacă plăsmuirea în întregime a unui înscris cade sub incidența art. 288 Cod penal, a dat o soluție afirmativă arătând că, în ce privește elementul material, contrafacerea poate fi totală, când autorul plăsmuiește înscrisul în întregime, sau parțială, acest din urmă mod de falsificare constând de cele mai multe ori în semnarea falsă a pretinsului emitent (I.C.C.J., Secția penală decizia nr. 2696 din 12 iulie 2011).

Așa cum de asemenea s-a mai arătat săvârșirea faptei de falsificare a unui înscris sub semnătură privată nu poate fi concepută fără preexistența unei stări de fapt ori de drept pozitive ori negative, stare în detrimentul căreia se creează o probă falsă prin plăsmuirea sau alterarea unui înscris sub semnătură privată. Înscrisul sub semnătură privată fals ar fi inutil și inofensiv dacă folosirea lui nu ar crea, contrar adevărului, o probă împotriva unei stări de fapt sau de drept existente. Starea de fapt sau de drept preexistentă în privința căreia se urmărește alterarea adevărului prin falsificarea înscrisului sub semnătură privată constituie situația premisă.

Pentru a constitui obiectul material al falsului în înscrisuri sub semnătură privată, un înscris trebuie să îndeplinească patru cerințe esențiale: a) să emane de la o persoană particulară, condiție care este îndeplinită dacă înscrisul întocmit de o persoană privată este semnat și datat de aceasta b) să fie producător de consecințe juridice, adică să poată servi ca dovadă a conținutului său, chiar dacă nu a fost întocmit în acest scop c) să aibă putere probatorie, adică să fie susceptibil de a proba faptul în dovedirea căruia este invocat d) să aibă semnificație juridică. Eficiența juridică a clauzei falsificate trebuie examinată în raport cu destinația actului.

În literatura juridică se apreciază că data "în actele sub semnătură privată, este o mențiune generatoare de efecte de drept, deoarece constituie un element legal al acestora, a căror valabilitate poate depinde adesea de ziua în care au fost încheiate";.

În privința infracțiunii vizate de art.290 Cod penal, aceasta există numai dacă, după falsificarea înscrisului sub semnătură privată, autorul falsului folosește el însuși înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane, dar cu finalitatea de a-l folosi.

Dacă înscrisul falsificat este folosit de către autorul falsului, uzul de fals este absorbit în conținutul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată și nu se va putea reține ca infracțiune distinctă de uz de fals.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite (încrederea publică în valoarea probantă a înscrisurilor sub semnătură privată) decurgând din producerea efectivă a unui înscris sub semnătură privată cu aparența de înscris adevărat, care a fost folosit ori dat spre folosință. În cazul acestei infracțiuni, actul poate fi prezentat unei autorități sau unui particular, poate fi depus la o autoritate și poate fi invocat în fața acesteia.

Nu este necesar ca înscrisul să fi fost folosit potrivit destinației juridice, fiind suficient ca utilizarea lui să fie aptă a produce consecințe juridice, chiar și altele decât cele avute în vedere inițial de autorul înscrisului.

Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care autorul falsului folosește înscrisul falsificat sau îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, moment în care se produce și urmarea periculoasă. Infracțiunea are forma consumată indiferent dacă respectiva consecință juridică urmărită de inculpat a fost sau nu produsă.

În jurisprudența instanței supreme se arată că "potrivit art. 290 Cod penal, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată include, sub aspectul laturii obiective și folosirea înscrisului falsificat de autor, cu cerința ca, pe linia laturii subiective, scopul urmărit de acesta să fie producerea unei consecințe juridice. Prin urmare, această formă a infracțiunii de fals cuprinde și folosirea actului, deci uzul de fals, motiv pentru care nu se pot reține în concurs infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată și cea de uz de fals";. (Curtea de Apel Cluj sentința penală nr. 128 din 15 noiembrie 2013)

Comparând practica judiciară de mai sus cu situația de fapt dedusă judecății din prezenta cauză, rezultă că falsificarea unor înscrisuri provenind de la S.C. D. S.R.L. Suceava nu constituie infracțiunea de fals intelectual și uz de fals deoarece această societate nu este o persoană juridică de interes public iar bunurile acesteia, de asemenea nu sunt de interes public, în sensul art. 145 și 10 alin. 2 Cod penal 1969;

Ca atare faptele menționate în prezenta cauză în legătură cu certificatele ISO, constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal 1969. (în acest sens C.S.J. sentința penală nr. 660 din 6 februarie 2002)

b) Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal se comite numai cu intenție directă; mai mult este necesar ca subiectul să acționeze în vederea unui anumit scop: producerea unei consecințe juridice. Este vorba deci de o intenție calificată (dolus specialis).

În acest sens disp. art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod penal 1969 statuează faptul că fapta este săvârșită cu intenție directă când infractorul prevede rezultatul faptei sale urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte.

În cazul falsului în înscrisuri sub semnătură privată, autorul săvârșește cu voință atât acțiunea de falsificare, prin contrafacere sau alterare, cât și acțiunea de folosire sau de încredințare, spre folosire, a înscrisului falsificat, autorul având reprezentarea survenirii unei urmări de drept ca rezultat al acțiunilor sale și urmărește acest rezultat. (Teodor Vasiliu ș.a. Codul penal comentat și adnotat Vol. II fila 280 Editura științifică și enciclopedică București 1977)

Mai mult, în cauză nu este vorba întotdeauna despre înscrisuri oficiale definite ca atare de art. 150 alin. 2 din vechiul Cod penal și de art. 178 alin. 2 din noul Cod penal rap. la art. 176 și 175 alin. 2 din acest cod, termenul public din aceste prevederi legale, vizând instituțiile calificate ca atare de Constituția României, în Titlul III, cât și în concret în legi speciale

Rămâne a fi luat în considerație doar existența sau nu în cauză a disp. art. 290 Cod penal 1969, în formă simplă în prezent art. 322 Cod penal, ca lege mai favorabilă, după cum sus s-a arătat.

În considerarea celor expuse mai sus referitor la infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal și a practicii judiciare în materie, rezultă că se poate reține din punct de vedere legal, sub aspectul acestei infracțiuni doar a vinovăției inculpatului Molovanu D. O., întrucât acesta este persoana care a instrumentat procedura de evaluare și emitere a celor două certificate de tip ISO, înscriind cu intenție directă în cadrul acestor acte date nereale, încredințate ulterior spre a fi folosite de S.C. X S.R.L. inculpata C. A. nefăcând decât să semneze din culpă aceste acte, întrucât, pe de o pare nu putea verifica realitatea și exactitatea datelor cuprinse în cele două înscrisuri, iar pe de altă parte nu avea nici un interes în cauză să semneze un act care nu reflecta adevărul.

Situația care a dus la clasarea cauzei în legătură cu S.C. D S.R.L. SUCEAVA este valabilă întru-totul și pentru C. A., întrucât rapoartele de audit întocmite în vederea certificării ISO a activității S.C. X S.R.L. Șcheia, din xx.xx.xxxx,; xx și xx.xx.xxxx au fost întocmite de inculpatul M. D. O. și doar au fost semnate de acesta și de inculpata C. A., în calitate de auditori. C. A. a exercitat și atribuțiile de director tehnic al S.C. D S.R.L. Suceava verificând documentația de specialitate predată de T. V., cea care a întocmit-o, iar apoi a exercitat atribuțiile de auditor, fiind desemnat membru în echipa de audit.

Inculpatul M. D. O. a fost desemnat ca auditor șef în cadrul echipei de verificare, motiv pentru care avea obligația de a conduce această activitate. Datele nereale înscrise în rapoartele de audit, așa cum au fost prezentate la capitolul privind obținerea certificării ISO de către S.C. X S.R.L. Șcheia, au fost consemnate de inculpatul M. D. O.. Rapoartele de audit astfel întocmite, au fost semnate de auditori, în nume personal, fără a fi confirmat de unul dintre angajații S.C. D S.R.L. Suceava și fără a purta ștampila societății pentru autenticitate.

Semnătura inculpatei C. A. a fost doar formală și nu a fost menită să confirme sau să infirme date calendaristice sau de altă natură din cadrul celor două certificate, ci a verificat doar conformitatea acestor acte cu procedura standard de certificare, vizând examenul de capabilitate al S.C. X S.R.L. Șcheia, așa cum a arătat și inculpata în declarația sa.

În acest sens, nu avea obligația de a verifica datele înscrise de auditori, întocmirea rapoartelor de audit fiind atributul exclusiv al inculpatului M. D. O., care trebuia să-și desfășoare activitatea în mod independent și obiectiv.

În consecință, instanța urmează să aprecieze că faptele săvârșite de inculpatul M. D. O. cu intenție directă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, așa încât reținându-se vinovăția acestuia se va dispune condamnarea lui potrivit legii, cu schimbarea încadrării juridice în infracțiunea continuată prev. de art. 290 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal, schimbare valabilă și pentru inculpata C. A., și cu aplicarea legii penale mai favorabile.

La individualizarea judecătorească a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța urmează să aibă în vedere pe lângă prevederile art. 72 Cod penal 1969 și pe cele referitoare la persoana inculpatului, infractor primar, fără antecedente penale, cu o conduită procesuală relativă, împrejurările în care s-a săvârșit fapta, cu o conduită bună în familie și societate, apreciindu-se că pentru condamnarea și reeducarea acestuia este suficientă aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.a, 76 alin. 1 lit.e teza I Cod penal 1969 și cu suspendarea condiționată a executării acestei pedepse conform art. 81 și următoarele Cod penal 1969.

Situația pozitivă și negativă valabilă pentru ceilalți inculpați va fi avută în vedere și pentru inculpatul M. D. O..

Cu luarea în considerație și a celor de mai sus, instanța reține că inculpata C. A., din punct de vedere penal, se află într-o situație contrară situației inculpatului M. D. O., ea fiind cea care fără intenția directă de a contraface sau altera certificatele ISO și rapoartele de audit a semnat aceste acte, pentru care nu a cules personal date și nu a înserat în cuprinsul acestora vreuna dintre datele neconforme adevărului pe care actele le reflectau, îndeplinindu-și doar sarcina de membru al comisiei de emitere a celor două certificate, nefăcând decât să semneze din culpă aceste două acte cu date nereale, întrucât pe de o pare nu putea verifica realitatea și exactitatea datelor cuprinse în cele două înscrisuri, iar pe de altă parte nu avea nici un interes în cauză să semneze un act care nu reflecta adevărul.

În acest sens, așa cum s-a arătat în fața instanței, inculpata nu a făcut decât să participe în partea a doua a procedurii de audit în vederea cerificării ISO, nu a participat la partea de teren a acestei proceduri, nu a făcut decât să verifice actele decât pentru conformitate, nu a modificat în nici un fel actele prezentate de inculpatul M., nu și-a adus în nici un fel contribuția la crearea acestor acte, semnând cu bună credință actele în considerarea obligațiilor formale pe care le avea în cadrul procedurii de certificare, martorii audiați în cauză și chiar inculpatul M. confirmând situația de mai sus, fiind dată în ceea ce o privește aceeași situație ca și în cazul S.C. D S.R.L. Suceava.

În legătură cu soluționarea laturii penale a infracțiunii pentru care inculpata C. A. a fost trimisă în judecată, cât și în legătură cu cauzele care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, în noul Cod procedură penală s-au păstrat în general cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale din art. 10 din Cod procedură penală 1969, cu unele modificări. Totodată, prin introducerea principiului oportunității urmăririi penale și înlăturarea din definiția legală a infracțiunii (art. 15 noul Cod penal), a pericolului social, ca trăsătură esențială a infracțiunii, a fost înlăturat cazul de la art. 10 alin. 1 lit. b1 Cod procedură penală 1968.

În art. 16 alin. 1 lit. a Noul Cod procedură penală, într-o formulare identică cu cea din vechiul Cod, se prevede că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau exercitată atunci când fapta nu există. Codul are în vedere inexistența unei fapte în materialitatea ei.

La art. 16 alin. 1 lit.b Noul Cod procedură penală au fost reunite într-o singură cauză care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege) cazurile prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. b și d Cod procedură penală 1968, care determină inaptitudinea funcțională a acțiunii penale prin lipsa temeiului de drept al acesteia.

Astfel, sintagma "fapta nu este prevăzută de legea penală"; va cuprinde, pe lângă faptele care pot constitui contravenții sau abateri disciplinare, și pe cele care ar fi putut constitui infracțiuni, însă le lipsește unul dintre elementele constitutive, cu excepția elementelor ce țin de latura subiectivă a infracțiunii, care sunt acoperite de sintagma "nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege";.

Această din urmă situație este dată și în cauză, așa încât instanța urmează să dispună achitarea inculpatei C. A., în aplicarea art. 16 alin. 1 teza II; lit. b teza II Cod procedură penală.

Latura civilă

În legătură cu soluționarea laturii civile a cauzei, noul Cod procedură penală prevede în art. 397 că instanța se pronunță prin aceeași hotărâre și asupra acțiunii civile.

Din acest punct de vedere, instanța reține că partea vătămată municipiul Botoșani - prin primar s-a constituit parte civilă în cauză cât și în instanță, în mod identic, conform constituirii de parte civilă depusă în Vol. V fila 136 și următoarele dosar urmărire penală și filele 77 și următoarele Vol. II în cursul procedurilor de cameră preliminară.

S-a solicitat ca inculpații împăună cu toate societățile comerciale implicate în cauză fie obligați în solidar la trei categorii de daune, structurate la rândul lor pe categorii bugetare, după cum urmează:

a) suma de 2.241.620,91 lei, reprezentând plăți efectuate către S.C. X S.R.L. Șcheia în baza contractului de servicii din prezenta cauză cu nr. X/xx.xx.xxxx, din care 903.879,40 lei din fonduri UE; 1.247.353,57 lei de la bugetul de stat; 90.387,94 lei din bugetul local (Vol. III fila 122 și următoarele ds. u.p).

S-a arătat că suma a fost determinată de constatările D.L.A.F reținute în Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, cu nr. X din xx.xx.xxxx depusă între alte acte la dosar.

b) suma de 16.165.397,35 lei, aferentă unei cereri separate de restituire de la bugetul de stat, formulată de partea civilă sub nr. XXXX/XXXX, privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare pentru abaterile de la conformitatea cu legislația în domeniul achizițiilor publice, conform O.U.G. nr. 15/2013, din care 6.749.787,13 lei corecție aferentă finanțării din fondul european de dezvoltare regională și fondul de coeziune; 6.074.808,44 lei reprezentând corecția financiară de la bugetul de stat și 3.340.801,78 lei reprezentând TVA aferent sumelor de corecție.

S-a arătat că cererea părții civile de suportare de la bugetul de stat a acestor sume a fost respinsă de Autoritatea de Management POSmediu prin nota acestei autorități întocmită în baza art. 6 lit. b din O.U.G. nr.15/2013.

Așa cum s-a arătat și la începutul prezentei hotărâri, instanța reține că această sumă își are izvorul într-o altă cauză decât cea dedusă judecății, adică într-un alt contract decât cel analizat prin prezenta sentință, respectiv contractul nr.X/xx.xx.xxxx "Implementare proiect reabilitare rețele de termoficare"; încheiat între același municipiu Botoșani și S.C. E. S.R.L. Botoșani, ȘI după cum rezultă din documentația depusă în Vol. II al dosarului de cameră preliminară filele 103 - 147, după cum s-a mai arătat inclusiv cu ocazia audierii inculpatului A. B. V. (situație expusă și în Vol.V fila 120 ds.up. de către reprezentanții DLAF, cât și filele 66, 166 și 174).

c) suma de 5.463,35 lei, achitată de partea civilă cu O.P. nr.X/xx.xx.xxxx, reprezentând dobânzi datorate de municipiul Botoșani pentru neachitarea debitului de 2.241.620,91 lei din Nota de constatare a neregulilor cu nr.Xdin xx.xx.xxxx.

În mod distinct s-a arătat cum au fost implicate societățile comerciale în derularea contractului de finanțare sus-arătat de la care se solicită daunele, așa cum sunt ele expuse în rechizitoriu.

În concret partea civilă a arătat că S.C. XS.R.L. Șcheia a subcontractat în mod nelegal toate lucrările aferente contractului încheiat cu partea civilă, prin nouă (corect zece) contracte de subcontractare, în valoare totală de 1.733.030 lei fără TVA, ceea ce reprezintă 94 % din valoarea totală a contractului, cu toate că era interzis acest lucru, prin contractul de servicii încheiat cu Municipiul Botoșani.

S-a apreciat că cele zece contracte s-au încheiat în mod nelegal, iar societățile au beneficiat în mod nelegal de diferite sume izvorâte din contractul de bază, fiind vorba de următoarele societăți comerciale, citate în cauză ca părți responsabile civilmente, după cum urmează:

1. S.C. Y S.R.L. Botoșani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P. - contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 400.000 lei, plus 96.000 lei TVA; (Vol.III fila 143 ds. u.p.)

2. S.C. Z Y S.R.L. Botoșani - contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 298.030 lei, plus 71.527,20 lei TVA; (Vol.IV fila 389 ds. u.p.)

3. S.C.AI S.R.L. Botoșani - contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 104.000 lei, plus 24.960 lei TVA; (Vol.III fila 160 ds. u.p.)

4. S.C. A S.R.L. Botoșani- contractul nr.X/xx.xx.xxxx pentru suma de 170.000 lei, încasată necuvenit la data de 5 decembrie 2013; (Vol.IV fila 394 ds. u.p.)

5. S.C. V S.R.L. Botoșani - contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 150.000 lei plus 36.000 lei TVA; (Vol.VI fila 257 ds. u.p.)

6. S.C. AK S.R.L. Suceava - contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 230.000 lei plus 55.200 lei TVA; (Vol.III fila 134 ds. u.p.)

7. S.C. BD S.R.L. Botoșani - contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 110.656,33 lei plus 26.557,51 lei TVA; (vol. III fila 148 ds. u.p.)

8. S.C. AN S.R.L. Suceava - contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 35.000 lei plus 8.400 lei TVA; (Vol.III fial 139 ds. u.p.)

9. S.C. AH S.R.L Botoșani - prin administrator judiciar X-Filiala București SPRL - contractul nr.X/xx.xx.xxxx pentru suma de 100.000 lei plus 24.000 lei TVA; (Vol. III fila 158 ds. u.p.)

10. S.C.AV S.R.L. Curtești ¬- contractul nr. X/xx.xx.xxxx pentru suma de 100.000 lei plus 24.000 lei TVA (Vol.III fila 162 ds. u.p.).

*****

Față de cele de mai sus, instanța reține că, așa cum s-a statuat și în practica judiciară, încălcarea obligațiilor contractuale referitoare la existența conflictului de interese atrage caracterul neeligibil al sumelor acordate ca finanțare nerambursabilă, indiferent dacă a fost probată sau nu producerea vreunei pagube, obligația de recuperare a fondurilor europene existând în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenței vreunui prejudiciu.

Împrejurarea că proiectul finanțat a fost finalizat, investiția a fost realizată și recepționată, iar obiectivul a fost pus în funcțiune, nu are consecințe exoneratoare asupra debitului stabilit în sarcina beneficiarului contractului de finanțare, cu titlul de cheltuieli neeligibile (Decizia nr. 3764 din 27 septembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

În contractul încheiat între partea civilă și S.C. X S.R.L. s-a prevăzut expres faptul că daunele ce vor rezulta din contract vor fi suportate doar de această societate, așa cum rezultă din art. 9 - 10 din contract și că subcontractarea este interzisă.

Pentru recuperarea daunelor instanța apreciază că nu se poate dispune confiscarea sumelor rezultate din prezenta cauză, ca efect al infracțiunii de spălare a banilor și nu numai, dat fiind faptul că toate aceste sume trebuie să servească dezdăunării părții civile, art.112 alin. 1 lit. e Cod penal statuând faptul că sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite părții vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Printre altele, instanța, chiar dacă nu există constituire de parte civilă în cauză, se pronunță prin hotărâre și asupra desființării totale sau parțiale a unui înscris, restituirii lucrurilor sau restabilirii situației anterioare, conform art.25 alin.3 noul Cod procedură penală, chiar în condițiile achitării inculpatului.

În aceste cazuri, rațiunea rezidă în principiul de drept că repararea în natură a prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită trebuie să intervină obligatoriu, ori de câte ori est posibilă, iar în ceea ce privește desființarea unui înscris, rațiunea este dată de necesitatea prevenirii altor infracțiuni care ar putea fi săvârșite cu ajutorul acelui înscris, cu condiția ca situația să rezulte în mod vădit din comiterea infracțiunii, iar restabilirea să fie posibilă.

Situația este valabilă în cauză inclusiv și cu privire la inculpatul H. M., ce urmează a fi achitat, dar care trebuie totuși să răspundă din punct de vedere civil, așa cum se va arăta în continuare.

Cele de mai sus sunt statuate și în practica judiciară curentă, potrivit căreia atunci când se constată că s-au falsificat acte oficiale sau sub semnătură privată, instanța este obligată să dispună din oficiu anularea acestora, indiferent dacă acțiunea penală a fost soluționată prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal. (ÎCCJ, s.p., dec. Nr. 5761/2003, www.scj.ro; Noul Cod procedură penală, editura Hamangiu 2014, Nicolae Volonciu și alții, pag. 46 și urm., 986 și urm. și subscris fila 987), cu anularea celor două acte despre care se face vorbire că au fost folosite în prezenta cauză de inculpați.

De asemenea, tot în rezolvarea laturii civile a cauzei, instanța apreciază că această rezolvare trebuie să se realizeze în mod legal și corect prin instituția repunerii părților în situația anterioară, despre care face vorbire aceeași prevedere legală, întrucât această rezolvare va înlătura toate efectele pe care le-a produs situația de fapt și de drept din prezenta cauză, inclusiv plata de dobânzii prin efectul legii ce sunt datorate în cauză conform art. 42 alin. 2 din OUG nr. 66/2011.

Instanța reține că în speță trebuie să se determine dacă activitățile inculpaților și ale societăților comerciale implicate în cauză se înscriu în conceptul legal de persoane cauzatoare de prejudicii, atât ca persoane fizice, cât și ca persoane juridice părți responsabile civilmente, cu luarea în considerație a situației răspunderii pentru fapta proprie cât și a comitentului pentru fapta prepusului și care este limita pentru care trebuie să răspundă.

Răspunderile sunt personale, persoanele putând răspunde penal cât și civil pentru aceste activități, doar raportat la calitatea deținută sau activitatea prestată în cadrul societății respective, așa cum se va arăta în continuate, cât și așa cum se desprinde din Deciziile Curții Constituționale expuse în cadrul situației de drept sus-arătate.

Parte din părțile responsabile urmează să răspundă în cauză în acest mod, alături de parte din inculpați din punct de vedere civil, întrucât potrivit art. 21 din Noul Cod de procedură penală, ele au fost legal citate în prezenta cauză, iar potrivit art. 86 din Noul Cod de procedură penală partea responsabilă civilmente este persona care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces, în cauză fiind dată o situație de răspundere a comitentului pentru fapta prepusului prevăzută de noul cod civil în vigoare la data săvârșirii faptelor, în solidar cu răspunderea pentru fapta proprie, în special în legătură cu infracțiunea de spălare a banilor.

Răspundea persoanei pentru fapta altuia, cum este dat și în cauză, reglementată și în vechiul Cod Civil în art. 1000 iar în prezent în art. 1372 - 1374 din noul Cod Civil, este o răspundere care incumbă, între altele, comitentului - în speță părților responsabile civilmente - ce au autorizarea legală, contractuală sau judecătorească de supraveghere, dirijare sau/și control asupra altei persoane, denumită prepus, răspunderea fiind instituită pentru a proteja persoana care a suferit un prejudiciu împotriva insolvabilităților acestora din urmă, ca autori ai faptelor prejudiciabile, în speță inculpații.

Potrivit practicii judiciare, în concret, instanța reține cu caracter de principiu că pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, cum este dat și în speță este necesară întrunirea cumulativă a două condiții, respectiv existența raportului de prepușenie și săvârșirea faptei în funcțiile încredințate.

Raportul de prepușenie se naște pe baza unui acord de voință, comitentul, în speță părțile responsabile civilmente, încredințând prepusului, adică inculpaților, o anumită funcție ori însărcinare și având dreptul de a direcționa activitatea prepuslui, de a-l îndemna și controla.

Pentru stabilirea raportului de prepușenie, importantă este identificarea persoanei în interesul căreia se desfășoară activitatea și care, la momentul săvârșirii faptei ilicite, cauzatoare de prejudicii, avea autoritatea de a da instrucțiuni și directive celui care îndeplinea atribuțiile încredințate, de a-i supraveghea, îndruma și controla activitatea desfășurată în exercitarea acestor atribuții.

Pentru a fi angajată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, trebuie să se dovedească existența raportului de prepușenie, precum și culpa prepusului.

Răspunderea persoanei juridice este actuală chiar dacă autorul faptei cauzatoare de prejudicii nu mai are calitatea de prepus ulterior producerii pagubei, obligația de reparare a prejudiciului născându-se la data săvârșirii faptei și nu la o altă dată.

Tot în legătură cu latura civilă a cauzei, instanța reține că între condițiile privind exercitarea acțiunii civile în procesul penal, se înscriu următoarele:

Prima condiție este aceea referitoare la existența unei fapte ilicite, de natură să producă prejudicii materiale sau morale.

Izvorul acțiunii civile, promovată în cadrul procesului penal trebuie să fie identic cu cel ala acțiunii penale, deoarece în caz contrar nu există o acțiune penală căreia să-i fie alăturată acțiunea civilă.

Dacă în cauză este dată doar o acțiune penală, pentru comiterea unei anumite infracțiuni, cum este și în speță, nu se poate exercita acțiunea civilă pentru alte delicte civile, chiar dacă acestea ar fi adus prejudicii părții civile, caz în care poate fi exercitată o acțiune separată pe cale civilă, cum este de asemenea în speță, originea sumei de 16.165.397,35 lei fiind străină de prezenta cauză, aceste pretenții urmând a fi respinse, partea civilă având așadar deschisă calea unei acțiuni civile separate, motive pentru care în actuala cauză asemenea pretenții fiind inadmisibile.

O altă condiție este cea referitoare la faptul că infracțiunea trebuie să fi fost comisă cu vinovăție deoarece în cazul existenței unei cauze justificative sau a lipsei oricărei culpe a inculpatului, acesta sau partea responsabil civilmente nu pot fi obligați la despăgubiri civile, cu este dată C. A..

Infracțiunea trebuie să fi produs efectiv un prejudiciu material sau moral, prejudiciul putând fi unul actual sau poate fi și unul viitor iar între acțiunea comisă și prejudiciu trebuie să existe o legătură de cauzalitate.

Revenind la hotărârile Curții Constituționale arătate mai sus, abuzul în serviciu poate produce două consecințe: prima prin crearea unui prejudiciu fără a i se preciza limitele și a doua prin crearea oricărei vătămări unei persoane fizice sau juridice, ultima variantă fiind valabilă pentru inculpatul A. C. V., trimis în judecată pentru această infracțiune.

Conflictul de interese este o infracțiune de rezultat și de prejudiciu, așa cum s-a arătat mai sus.

În decizia Curții Constituționale nr.2/2014, prejudiciul presupune obținerea oricărui tip de folos, însă inculpatul A. C. V. nu a obținut pentru sine nici un fel de folos, ci doar fratele său și parte dintre celelalte persoane implicate au avut asemenea foloase.

În general se consideră că prejudiciul trebuie să reprezinte o consecință directă a infracțiunii dedusă judecății, în procesul penal putând fi obligați la despăgubiri numai inculpații condamnați pentru infracțiuni prin care se cauzează pagube, între fapta penală și daună trebuind să existe un raport de cauzalitate, determinat pentru fiecare societate.

Inculpatul condamnat sau achitat pentru infracțiunea de fals, prev. de art. 290 Cod penal 1969, cum este situația inculpaților M. D. O. și C. A., nu pot fi obligat la despăgubiri deoarece fapta penală reținută în sarcina lor nu este susceptibilă de cauzarea unui prejudiciu, în cauză inculpatul M. D. O. urmând să fie condamnat iar inculpata C. A. achitată, așa încât, oricum aceasta din urmă nu poate fi obligată la daune.

În acest caz cererea de daune materiale este inadmisibilă, deoarece falsul în înscrisuri, inclusiv falsul în înscrisuri sub semnătură privată este o infracțiune de pericol și nu de rezultat. Cu alte cuvinte, în cazul acestora infracțiunea se consumă în momentul în care apare starea de pericol și nu are legătură cu producerea vreunui prejudiciu.

Prin urmare, aceste infracțiuni nu pot fi prin ele însele cauzatoare de prejudicii materiale, ci doar cauza favorizantă a acestora (Tribunalul Suprem - Secția Penală - Decizia nr.348/1987 în C.D. 1987 pag.331; Curtea de Apel Târgu Mureș - Decizia penală nr.36A/28.01.2016).

În considerarea celor de mai sus, potrivit legii și practicii judiciare, pretențiile formulate de partea civilă sunt inadmisibile, ca urmare a izvorului lor, cât și ca urmare al infracțiunii de fals ce stă la originea acestora.

În practica judiciară mai veche, prin decizia de îndrumare nr. 1/1968 a fostului Tribunal Suprem s-a statuat că infracțiunile pericol nu sunt susceptibile de produce nici un fel de prejudicii fie el material ori moral.

Ulterior într-o nouă orientare a practicii judiciare, s-a admis că infracțiunile de pericol nu pot cauza prejudicii materiale, (DRIL nr. 43/2008 și DRIL 29/2008).

În deciziile citate instanța supremă nu statuează expressis verbis că infracțiunile de pericol pot produce prejudiciu moral, dar afirmă, în schimb că aceste infracțiuni sunt susceptibile de produce prejudicii materiale.

Trebuie observat însă că infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu este cauzatoare de pagube materiale prin ea însăși, întrucât, pentru producerea acestora, inculpații trebuia să mai săvârșească cel puțin un act comisiv sau omisiv, pentru care să fi fost trimiși în judecată, și care să fi avut drept urmare producerea prejudiciului, neexistând așadar o legătură de cauzalitate între faptele inculpaților M. și C..

În raport cu condițiile legale și de practică judiciară sus-arătate, instanța apreciază că în cauză este dată răspunderea solidară doar a inculpaților: T. A. N., A. B. V., H. M.; a părților responsabile civilmente S.C. X S.R.L.; S.C. S.C. Y S.R.L. Botoșani; S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, S.C. A S.R.L. Botoșani în solidar și diferențiat în funcție de activitățile concrete pe care le-au desfășurat în cadrul situației de fapt, cei trei inculpați T. A. N., A. B. V. și H. M. acționând ca prepuși ai acestor societăți comerciale și încadrându-se în tiparele legale de mai sus, răspunderea inculpatului H. izvorând din infracțiunea de spălare a banilor pentru care urmează să fie achitat, pentru pericolul social scăzut al faptelor sale, dar cu obligația de dezdăunare a părții civile.

În acest sens, instanța apreciază că inculpatul T. A. N. a acționat atât în nume propriu, cât și ca prepus al S.C. XS.R.L.; inculpatul A. B. V. a acționat în nume propriu, cât și ca prepus al S.C. Y S.R.L. și S.C. A S.R.L. Botoșani; inculpatul H. M. a acționat atât în nume propriu cât și ca prepus al S.C. Y S.R.L. Botoșani și al S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, activitatea lui fiind minimă.

În sensul celor sus-arătate, instanța are în vedere concluziile Raportului de constatare financiar-contabilă, depuse în Vol.VI fila 237 și următoarele dosar, concluzii care au fost preluate integral și în rechizitoriu, la filele 50 - 69, datele rezultate din consultarea Bazei de date a Registrului Comerțului, raportat la condițiile legale de antrenare a răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie cât și pentru fapta altei persoane, expuse mai sus.

În considerarea situației de fapt dedusă judecății, cât și în considerarea condițiilor de antrenare a răspunderii civile sus-arătate, comparativ cu situația de drept cuprinsă în cele două decizii ale Curții Constituționale amintite mai sus, instanța apreciază că nu este dată răspunderea civilă a inculpatului A. C. V., întrucât Decizia Curții constituționale cu nr. 405 din 15 iunie 2016, statuează cu titlu obligatoriu erga omnes, că infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Nu s-a făcut dovada faptului că inculpatul A. C. V. a creat municipiului Botoșani un prejudiciu așa cum s-a arătat prin concluziile scrise depuse de parchet la dosar, ci doar că a creat o vătămare acestuia și că a pus în pericol integritatea procesului de achiziție publică.

De asemenea curtea a statuat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei și nici o anumită intensitate a vătămării rezultate din comiterea faptei, prag valoric care nu a fost stabilit legislativ nici până în prezent, la data pronunțării prezentei sentințe, existând doar preocupări în acest sens.

Așadar, în cauză așa cum rezultă din probele de la dosar, este dată vinovăția inculpatului A. C. V. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dar nu s-a dovedit faptul că acesta a provocat în mod direct vreo pagubă părții civile municipiul Botoșani, ci a cauzat doar o vătămare a intereselor legitime ale acestei părți civile, care a fost pusă în situația de a atribui în mod nelegal prin licitație publică, contractul de finanțare din cauză către S.C. X S.R.L., câtă vreme această societatea nu îndeplinea condițiile de eligibilitate, iar în numele și pentru aceasta a acționat o persoană interpusă, reprezentant nelegal al societății, adică inculpatul A. B. V..

Așa fiind, acțiunea civilă îndreptată asupra acestui inculpat urmează să fie respinsă, iar pentru identitate de rațiune, acțiunea civilă urmează să fie respinsă și împotriva celorlalte societăți comerciale citate în cauză, pentru care nu sunt date condițiile de existență ale răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, cât și a calității de parte responsabilă civilmente.

Societatea S.C. AI S.R.L nu poate fi obligată la daune deoarece nu s-a făcut dovada spălării banilor prin această societate, constatarea științifică de la dosar făcând doar vorbire despre această situație dar arătând că nu sunt elemente de identificare ale spălării banilor, ea fiind în aceeași situație ca și marea majoritate a celorlalte societăți citate în cauză.

Nu este dată, în prezenta cauză răspunderea civilă pentru inculpații M. D. O. și C. A., întrucât ei sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de fals care este o infracțiune de pericol și nu de prejudiciu, partea civilă municipiul Botoșani putându-se îndrepta împotriva inculpatului M. D. O. pe calea unei acțiuni civile separate, inculpata C. A. neputând să răspundă civil nici în prezenta cauză și nici pe calea unei acțiuni civile separate, întrucât inculpata C. A. urmează să fie achitată, dat fiind faptul că infracțiunea ce i-a fost reținută în sarcină este prevăzută de lege dar nu a fost comisă cu intenție directă, adică cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

Rezumând acțiunea civilă a cauzei, din punct de vedere al admisibilității acesteia, rezultă următoarele:

Pretențiile părții civile sunt întemeiate pentru sumele de 2.241.620,91 lei și respectiv 5.463,36 lei, în ceea ce-i privește pe inculpații T. A. N. și A. B. V., în solidar cu S.C. X S.R.L. Botoșani, din care în parte și cu inculpatul H. M. și S.C. A. S.R.L. Botoșani, cât și S.C. Y S.R.L. ȘI Z Y S.R.L. implicați într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin, în comiterea infracțiunilor de spălare a banilor.

Pentru aceleași pretenții acțiunea îndreptată împotriva inculpatului A. C. V., cât și a societăților comerciale S.C. AK S.R.L. Suceava: S.C. BK S.R.L. Suceava; S.C. BD S.R.L. Botoșani; S.C. AH S.R.L Botoșani - prin administrator judiciar X - Filiala București S.P.R.L.; S.C. V S.R.L. Botoșani; S.C. AX S.R.L. Curtești; S.C. AI S.R.L. Botoșani, este neîntemeiată, întrucât pe de o parte inculpatul A. C. V. nu a creat pentru sine și nu și-a apropiat pentru sine nici un fel de prejudiciu, el nefăcând decât să perturbe grav procedurile de achiziții publice și să le afecteze în timpul derulării acestora, iar pe de altă parte societățile comerciale de mai sus nu sunt în culpă și nu le incumbă în sarcină răspunderea civilă delictuală sau contractuală.

Privitor la aceleași pretenții îndreptate împotriva inculpatului M. D. O., ele sunt inadmisibile în prezenta cauză, în considerarea faptului că, așa cum s-a arătat mai sus infracțiunea de fals ce i-a fost reținută în sarcină este o infracțiune pericol și nu de rezultat, așa încât această infracțiune nu este prin ea însăși cauzatoare de prejudicii, ci doar cauza favorizantă a acestora, partea civilă având deschisă în legătură cu aceste pretenții calea unei acțiuni civile separate.

De asemenea privitor la aceleași pretenții, ele sunt nefondate în legătură cu inculpata C. A., care urmează să fie achitată, ceea ce înseamnă că ea nu a creat nici un fel de prejudiciu care să fie pretins fie pe actuala cale, fie pe vreo eventuală cale separată.

În sfârșit cu privire la prejudiciul de 16.165.397,35 lei, acțiunea civilă în prezenta cauză este inadmisibilă dat fiind faptul că în legătură cu aceste pretenții partea civilă are deschisă calea unei acțiuni separate, după cum s-a arătat și mai sus, având în vedere izvorul acesteia.

Instanța urmează așadar să admită în parte acțiunea civilă a cauzei, cu obligarea ca atare a părților responsabile civilmente arătate, parte prin lichidatorii lor, la plata în parte a daunelor solicitate, în conformitate cu art.1373 și următoarele din noul Cod Civil, reglementări care sunt aplicabile în cauză, în raport cu perioada când s-au săvârșit faptele, cât și în raport cu disp. art.6 din Noul Cod Civil și art.220 din Legea nr. 71/2011, potrivit căruia noul cod Civil a intrat în vigoare al data de 1 octombrie 2011.

Se va face aplicarea în cauză a disp. art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, cu privire la desființarea înscrisurilor cu conținut fals de la dosar.

Se va dispune comunicarea prezentei hotărâri organelor financiare pentru a se face cuvenitele mențiuni în cazierul fiscal, doar în legătură cu inculpații A. C. V., T. A. N., A. B. V. pentru care prevederile legale prevăd expres că se fac aceste mențiuni pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.

Instanța urmează să mențină măsurile asiguratorii stabilite prin Ordonanța din xx.xx.xxxx a D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava doar pentru inculpații T. A. N., A. B. V. și H. M. și să ridice măsurile asiguratorii dispuse prin aceiași ordonanță, în legătură cu inculpatul A. C. V., care nu a creat în prezenta cauză nici un prejudiciu material, izvorât direct din infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Instanța, în temeiul art. 274 alin. 3 Cod procedură penală, va obliga partea responsabilă civilmente la plata tuturor cheltuielilor judiciare din prezenta cauză, înțelegându-se per a contrario din această prevedere legală că, atunci când obligația de reparare a pagubei nu este în solidar cu inculpatul în niciun fel, cheltuielile judiciare trebuie suportate integral de parte responsabilă civilmente.

Văzând și art. 272 și următoarele Cod procedură penală,

Pentru aceste considerente,

În numele legii:

H O T Ă R Ă Ș T E:

1. Condamnă pe inculpatul A. C. V., fiul lui M.-E. și A., născut la data de xx.xx.xxxx, în municipiul Suceava, județul Suceava, cu domiciliul în municipiul Botoșani, Str. X, nr.Y, județul Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX:

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 (forma în vigoare în anul 2011), rap. la art.248 Cod penal 1969, cu aplic. art.74 alin.1 lit.a, 76 alin.1 lit.c Cod penal 1969; art.5 noul Cod penal; prin schimbarea calificării juridice a infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prev. de art.132 din Legea nr.78/2000 (actual modificată), rap. la art.297 alin.1 noul Cod penal la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.71 și 64 lit.a teza II și b Cod penal 1969 pe o durată de 1 (un) an.

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2531 Cod penal 1969, cu aplic. art.74 alin.1 lit.a; 76 alin.1 lit.e teza II Cod penal 1969; art.5 noul Cod penal, prin schimbarea calificării juridice a infracțiunii prev. de art. 301 Noul cod penal, la pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare și 10 (zece) ani interzicerea dreptului de ocupa o funcție publică prev. de art. 64 lit. c Cod penal 1969.

În temeiul art. 33 lit. a și 34 lit. b, 35 alin. 2 Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 noul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare ca pedeapsă principală și interzicerea drepturilor prev. de art. 71 și 64 lit. a teza II și b Cod penal 1969 pe o durată de 1 (un) an, cât și interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal 1969 pe o durată de 10 ani, ca pedepse complementare.

Face aplic. în cauză a disp. art. 71 și 64 lit. a teza II și b și c Cod penal 1969, ca pedepse accesorii.

În temeiul art. 81, 82 și 71 alin. 5 Cod penal 1969, suspendă condiționat executarea pedepsei principale și a celor accesorii pe o perioadă de 4 (patru) ani și atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal 1969.

2. Condamnă pe inculpatul T. A. N., fiul lui G. și E., născut la data de xx.xx.xxxx, în comuna Hudești, județul Botoșani cu domiciliul în sat Șcheia, Str. X, nr. Y, com. Șcheia, jud. Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX:

- pentru săvârșirea unei singure infracțiuni prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 , rap. la art. 181 alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000, în vigoare în anul 2011, cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală; 74 lit. a; 76 alin. 1 lit.b Cod penal 1969 cât și art. 5 Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) închisoare și interzicerea drepturilor prev, de art.71, 64 alin. 1 lit.a teza II și b Cod penal 1969, pe o perioadă de 1 an, prin schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art. 181 alin.1 din Legea nr.78/2000, modificată în prezent; a infracțiunii prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art. 306 noul Cod penal; cât și a infracțiunii prev. de art. 244 alin 1 și 2 din noul Cod penal.

Face aplic. în cauză a dispozițiilor art. 71 și 64 lit. a teza II, b Cod penal 1969, ca pedepse accesorii.

În temeiul art. 81, 82 și art.71 alin.5 Cod penal 1969, suspendă condiționat executarea pedepsei principale și a celor accesorii pe o perioadă de 4 (patru) ani și, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal 1969.

3. Condamnă pe inculpatul A. B. V., fiul lui M.-E. și A., născut la data de xx.xx.xxxx, în municipiul Botoșani, cu domiciliul în municipiul Botoșani, Str. X, nr. Y, județul Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX:

- pentru săvârșirea unei singure infracțiuni prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 , rap. la art. 181 alin.1 și 3 din Legea nr.78/2000, în vigoare în anul 2011, cu aplic. art. 74 lit. a; 76 alin. 1 lit.b Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev, de art.71, 64 alin. 1 lit.a teza II și b Cod penal 1969, pe o perioadă de 1 an, prin schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art. 181 alin.1 din Legea nr.78/2000, modificată în prezent; a infracțiunii prev. de art. 52 alin. 3 din noul Cod penal rap. la art. 306 noul Cod penal; cât și a infracțiunii prev. de art. 244 alin 1 și 2 din noul Cod penal.

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 31 alin. 2 Cod penal 1969 rap. la art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002, în vigoare în anul 2011, cu aplic. art. art. 74 alin. 1 lit.a și 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969, art. 5 noul Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, prin schimbarea calificării juridice a infracțiunii prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002, modificată.

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002, în vigoare în anul 2011, cu aplic. art. art. 74 alin. 1 lit.a și 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969, art. 5 noul Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, prin schimbarea calificării juridice a infracțiunii prev. de art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002, modificată.

Face aplic. în cauză a dispozițiilor art. 71 și 64 lit. a teza II, b Cod penal 1969, ca pedepse accesorii.

În temeiul art. 861 Cod penal 1969 și art.71 alin.5 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale, cât și a celor accesorii, aplicate inculpatului, pe o perioadă de 4 ani, conform art.862 Cod penal 1969.

Încredințează supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune Botoșani.

În temeiul art.863 Cod penal 1969 pe durata termenelor de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Botoșani ;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.864 Cod penal 1969 privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

4. În temeiul art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală rap. la art.19 din Legea nr.255/2013; cât și art. 181 Cod penal 1969 achită pe inculpatul H. M., fiul lui I. și A., născut la data de xx.xx.xxxx, în com. Ungureni, jud. Botoșani, cu domiciliul în municipiul Botoșani, Str. X, nr.Y, județul Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.23 lit.a din Legea 656/2002, în vigoare în anul 2011, prin schimbarea calificării juridice a infracțiunii prev. de art. 29 lit.a din Legea nr. 656/2002, modificată în prezent.

5. Condamnă pe inculpatul M. D. O., fiul lui A. și L., născut la data de xx.xx.xxxx, în municipiul Suceava, județul Suceava, cu domiciliul în municipiul Suceava, Str. X nr. Y, județul Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.290 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 alin. 2 și 42 Cod penal 1969; art. 5 noul Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 322 din noul Cod penal. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare.

Face în cauză aplic. art. 71 și 64 lit. a teza II, b Cod penal 1969.

În temeiul art. 81, 82 și art. 71 alin. 5 Cod penal 1969, suspendă condiționat executarea pedepsei principale și a celor accesorii pe o perioadă de 2 ani și 6 luni și atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal 1969.

6. În temeiul art. 16 alin.1 teza II; lit.b teza II Cod procedură penală achită pe inculpata C. A. (fostă S.), fiica lui M. și E., născută la data de xx.xx.xxxx, în municipiul Miercurea Ciuc, județul Harghita, cu domiciliul în municipiul Suceava, Str. X, nr.Y, Bl. Z, sc. T, ap. U, județul Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal 1969, cu aplicarea art.41 alin. 2 și 42 Cod penal 1969 și art.5 noul Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev. de art.322 din noul Cod penal.

În temeiul art.25 alin.3 teza I Cod procedură penală desființează actele false din dosarele de urmărire penală, respectiv:

- rapoartele de audit din xx, xx și xx.xx.xxxx, depuse în copie la filele 439 - 457 Vol.IV ds.u.p.;

- formularul de ofertă nr. xx din xx.xx.xxxx și anexa la acest formular depus la filele 25 - 26 Vol.IX ds.u.p.;

- contractul de servicii nr.X din xx.xx.xxxx depus la fila 1 - 17 din Vol.IX al ds.u.p.;

- formularul nr.17 din xx.xx.xxxx, depus la fila 40 Vol.IV ds. u.p.;

- formularul nr.18 din xx.xx.xxxx, depus la fila 42 - 44 Vol.IV ds. u.p.;

- formularul nr.23 din xx.xx.xxxx, depus la fila 196 Vol.IX ds. u.p.

Admite în parte acțiunea civilă a cauzei.

1. Obligă pe inculpații T. A. N. și A. B. V. în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. X S.R.L. Botoșani (cu fostul sediu în Șcheia, județul Suceava) să plătească părții civile Municipiul Botoșani - prin primar sumele de 2.241.620,91 lei și 5.463,36 lei, cu titlul de daune, plus dobânzile calculate conform art.42 alin.2 din OUG nr.66/2011, de la data achitării sumelor de către partea civilă și până la restituirea efectivă a acestora din care:

- 490.136,32 lei în solidar și cu inculpatul H. M. și cu S.C. Y S.R.L. Botoșani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P.,

- 359.559,20 lei în solidar și cu inculpatul H. M. și S.C. Z Y S.R.L. Botoșani;

- 170.000 lei în solidar și cu S.C. A S.R.L. Botoșani, aceste trei sume implicând și infracțiunea de spălare a banilor.

2. Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă privind daunele de mai sus îndreptată împotriva inculpatului A. C. V., cât și a societăților comerciale S.C. AK S.R.L. Suceava: S.C. BK S.R.L. Suceava; S.C. BD S.R.L. Botoșani; S.C. AH S.R.L Botoșani - prin administrator judiciar C.I.T.R - Filiala București S.P.R.L.; S.C. V S.R.L. Botoșani; S.C. AX S.R.L. Curtești; S.C. AI INDUSTRIAL S.R.L. Botoșani.

3. Respinge acțiunea civilă privind daunele de mai sus îndreptată împotriva inculpatului M. D. O., ca inadmisibilă.

4. Respinge acțiunea civilă privind daunele de mai sus îndreptată împotriva inculpatei C. A., ca nefondată.

5. Respinge, ca inadmisibile, celelalte pretenții civile formulate în cauză de către partea civilă Municipiul Botoșani - prin primar, privind obligarea tuturor inculpaților și a tuturor societăților comerciale sus-arătate la plata sumei de 16.165.397,35 lei, cu titlul de daune; în legătură cu această sumă, cât și împotriva inculpatului M. D. O. pentru daunele de mai sus, partea civilă având deschisă calea unei acțiuni civile separate.

Menține în parte măsurile asiguratorii luate în cauză prin Ordonanța din xx.xx.xxxx a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava (fila 181 și următoarele Vol.V ds.u.p), pentru inculpații A. B. V., T. A. N. și H. M..

Ridică măsurile asiguratorii dispuse prin aceiași ordonanță privind pe inculpatul A. C. V.

În temeiul art.4 pct.1 din O.G. nr.39/2015; art.1 din H.G. nr.1000/2015; cât și literele f și j din Anexa la această hotărâre, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri dispune comunicarea acesteia Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Iași - Administrația Finanțelor Publice Botoșani pentru a se dispune cuvenitele mențiuni în cazierul fiscal în legătură cu inculpații A. C. V., T. A. N. și A. B. V..

Obligă inculpații A. C. V.; T. A. N.; A. B. V., H. M. și M. D. O. în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C. X S.R.L. Botoșani, S.C. Y S.R.L. Botoșani - prin administrator judiciar C.I.P.I. M. P., S.C. Z Y S.R.L. Botoșani, S.C. A S.R.L. Botoșani să plătească fiecare statului câte 3.500 lei.

Cheltuielile judiciare în legătură cu inculpata C. A. rămân în sarcina statului.

Suma de 750 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu pentru inculpata C. A., rămâne în sarcina statului și se va achita Baroului de Avocați Botoșani din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din xx.xx.xxxx.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Abuz în serviciu, conflict de interese, fals în înscrisuri, spălare de bani

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Abuz în serviciu, conflict de interese, fals în înscrisuri, spălare de bani