Acordarea despăgubirilor morale.. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi; Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 122/A din data de 27.02.2018
Art. 1357 Cod civil
În cazul în care partea civilă suferă și un prejudiciu de imagine (pe lângă un număr de 22 - 24 zile de îngrijiri medicale), deoarece prin activitatea sa infracțională, inculpatul a știrbit respectul datorat părții civile, care îndeplinea o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și se afla în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, și a subminat autoritatea pe care partea civilă, în calitatea ei de primar al comunei Satu Mare și în exercitarea atribuțiilor de serviciu, o are în fața cetățenilor, se impune acordarea unor daune morale în cuantum de 10.000 Euro.
1. Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. xxx, partea civilă K.I. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. xxx pronunțate de Judecătoria Odorheiu Secuiesc în dosarul nr. xxx.
În motivarea apelului, partea civilă contestă temeinicia hotărârii Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, de condamnare a inculpatului P.J. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și de admitere în parte a acțiunii civile alăturate acțiunii penale. Subliniază că, în raport cu gravitatea ridicată a infracțiunii comise și cu periculozitatea inculpatului, este prea blând tratamentul sancționator aplicat în prim grad. În plus, în cauză sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului pentru întreaga sumă cu care persoana vătămată s-a constituit parte civilă, mai exact suma de 300 lei cu titlu de daune materiale și suma de 25.000 euro cu titlu de daune morale.
Analizând apelul pendinte, prin prisma materialului dosarului nr. xxx al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, a motivelor invocate, a susținerilor și concluziilor părților și ale reprezentantului Ministerului Public, precum și din oficiu, în limitele efectelor devolutiv și neagravării situației în propria cale de atac, se rețin următoarele:
2. Prezentarea hotărârii atacate. Prin sentința penală nr. 489/5 decembrie 2017, Judecătoria Odorheiu Secuiesc:
-în baza art. 386 Cod procedură penală a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de ultraj prev. de art. 257 alin.1 raportat la art. 193 alin.2 Cod penal în infracțiunea de loviri sau alte violențe prev. de art. 193 alin.2 Cod penal
-a admis cererea inculpatului P.J. de soluționare a cauzei conform art. 375 Cod procedură penală;
-l-a condamnat pe inculpatul P.J. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin.1 raportat la art. 193 alin.2 Cod penal, cu aplicarea prev. art.396 al.10 Cod procedură penală la pedeapsa de 2 ani închisoare.
-în baza art. 66 alin. (1) lit. a și b și d Cod penal raportat la art. 68 alin.1 lit. b Cod penal, a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege pe o perioadă de 2 (doi) ani de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
-în baza art. 66 alin.(1) lit. h Cod penal, raportat la art. 68 alin.1 lit.b Cod penal, a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 2 (doi) ani de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii
-în conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. 1 Cod penal, a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie, pe durata prevăzută de art. 65 alin. 3 Cod penal, drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b,d și h Cod penal.
-în baza art. 91 Cod penal a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate pe o durată de 2 (doi) ani, reprezentând termen de supraveghere, calculat potrivit art.92 alin.1 Cod penal.
-în baza prevederilor art. 91 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor accesorii aplicate inculpatului, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani conform prevederilor art. 92 Cod penal
-în baza art. 92 alin.2 raportat la art. 93 al. 1 Cod penal l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
• să se prezinte la Serviciul de Probațiune HARGHITA, la datele fixate de acesta;
• să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
• să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
• să comunice schimbarea locului de muncă;
• să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
-în baza art. 93 al.3 Cod penal a impus inculpatului să presteze munca neremunerată în folosul comunității, pe durata a 60 de zile in cadrul Primăriei comunei Satu Mare județul Harghita sau în cadrul Spitalului municipal Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.
-în baza art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală a dedus din durata pedepsei perioada reținerii și al arestului preventiv din 7.04.2017 - 2.06.2017.
-în baza art. 91 al.4 Cod penal a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal.
-a menținut măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat prin încheierea din data de 10 octombrie 2017.
-în baza art. 19 Cod procedură penală și art.1359 și urm cod civil l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile K.I. echivalentul în lei a sumei de 4.000 euro la cursul Băncii Naționale a României la data plății efective, reprezentând daune morale.
-a respins pretențiile cu titlu de daune materiale.
-în baza art.274, al.1 Cod procedura penală l-a obligat pe inculpat să plătească statului 650 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut că localitatea Satu Mare, jud. Harghita este situată într-o zonă de munte și locuitorii săi se ocupă în mod tradițional cu creșterea animalelor pe pășuni.
Consiliul Local a dat hotărârea nr. 53 din 9 aprilie 2016 privind procedura de constatare a unor contravenții și de ridicare, transportul, îngrijirea - supravegherea și valorificarea animalelor găsite nesupravegheate pe teritoriul administrativ al Comunei Satu Mare, județul Harghita.
Potrivit art. 2 din Regulamentul privind procedura de constatare a unor contravenții și de ridicare, transportul, îngrijirea - supravegherea și valorificarea animalelor găsite nesupravegheate pe teritoriul administrativ al Comunei Satu Mare, județul Harghita: "Agentul constatator - desemnat prin dispoziția primarului - va efectua activitatea de constatare a contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prin întocmirea procesului verbal de constatare a contravențiilor.";
Inculpatul P.J. deține mai multe bovine, pe care a lăsat cu mai multe ocazii fără supraveghere.
La data de 6 aprilie 2017 primarul comunei Satu Mare, persoana vătămată K.I. a fost înștiințat că inculpatul a lăsat fără supraveghere mai multe vaci pe pășunea denumită K., proprietatea comunei.
Persoana vătămată împreună cu P.J., viceprimarul B.S. și M.A. s-au deplasat la fața locului, unde l-au găsit pe inculpatul cu vreo 12 vaci, care pășunea pe terenul proprietatea locuitorilor.
Primarul la întrebat pe inculpat ce caută vacile pe terenurile altora, iar aceasta a răspuns că vrea să meargă acasă cu vacile.
Persoana vătămată a afirmat că cei prezenți o să-i ajute, dar vacile să deplaseze pe drum nu pe pășuni.
Cei prezenți la fața locului au adunat vacile le-au mânat spre sat. În momentul în care au ajuns la str. S., inculpatul s-a împotrivit și nu a lăsat ca vacile să intre pe drum.
La un moment dat inculpatul s-a enervat , a scos un cuțit și l-a lovit de aproximativ patru ori pe persoana vătămată K.I. în zona membrelor superioare și a feței.
Inculpatul a plecat cu vacile și persoana vătămată a fost luată de salvare.
Martorii au mai arătat că persoana vătămată nu l-a agresat pe inculpat și aceasta știa că are calitatea de primar.
Aceste aspecte rezultă din declarația persoanei vătămate, a martorilor P.A. , M.C. , P.J. , M.A. și B.S. .
Persoana vătămată a fost internat în Spitalul municipal Odorheiu Secuiesc, Secția Ortopedie (nr. Foaia internare 10250) în perioada 6 - 11 aprilie 2017, prezentând diagnosticul de externare " Plăgi tăiate 1/3 Sup-Med Fața Laterală cot stâng, umăr drept, hemifața dreaptă";.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico legală nr. A-147 din 7.04.2017 numitul K.I. prezintă leziuni traumatice care pot data din 6 aprilie 2017 și s-au putut produce prin loviri active, repetate cu corp înțepător - tăietor (posibil cuțit sau briceag).
Timpul de îngrijiri medicale necesar leziunilor traumatice suferite este de 22 - 24 zile , calculate de la data producerii.
Ca urmare a leziunilor traumatice suferite,"; susnumitul prezintă limitarea mișcărilor în articulația cotului și radio-carpiană, necesitând tratamente de recuperare funcțională, timp care se va adăuga zilelor de îngrijiri medicale după efectuarea acestora.
Prin natura și gravitatea leziunilor traumatice suferite viața victimei nu a fost pusă în primejdie.
Asupra apariției unei eventuale infirmități posttraumatice, ne vom putea pronunța după o perioadă de circa 6 luni de la data agresiunii și numai după efectuarea tuturor tratamentelor de recuperare funcțională.";
Inculpatul în fața instanței a solicitat aplicarea procedurii simplificate a judecării cauzei, arătând că recunoaște faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței și nu solicită administrarea de probe noi.
Instanța a apreciat că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente a admis cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate.
Infracțiunea de ultraj implică preexistența unei situații fără de care această infracțiune nu poate fi concepută. Prin urmare, existența infracțiunii de ultraj este condiționată de preexistența unei stări pe care se grefează elementul material al infracțiunii, stare ce constituie situația premisă a infracțiunii.
Această situație premisă privește existența unor anumite funcții în sistemul aparatului nostru de stat, funcții ce implică exercițiul autorității de stat.
Prin funcție ce implică exercițiul autorității de stat se înțelege aceea funcție care conferă funcționarului unele atribuții care nu ar putea fi îndeplinite fără exercitarea autorității de stat, adică fără competența de a da dispoziție și de a lua măsurile necesare pentru respectarea lor.
Potrivit art. 15 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2013 "Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite de structurile centrale și locale cu atribuții în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de către primar și persoanele împuternicite de acesta, precum și de către polițiștii de frontieră pentru faptele constatate în zona specifică de competență.";
Din acest text legal rezultă că și primarul poate aplica sancțiuni, este utilizat cuvântul și "primarul și persoanele împuternicite";.
Astfel persoana vătămată în calitate de primar putea aplica sancțiuni pentru contravenție prev. de art. 14 din O.U.G. 34/2017, respectiv se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Regulamentul aprobat prin H.C.L. nr. 53/2016 în art. 2 instituie competența agentului constatator dar potrivit legislației primare O.U.G. 34/2013 primarul poate exercite nemijlocit atribuția de a aplica sancțiuni.
Fapta inculpatului din data de 6 aprilie 2017, de a agresa fizic cu un cuțit pe K.I. , aflat în executarea atribuțiilor de serviciu, primarul comunei Satu Mare din județul Harghita, care a suferit leziuni traumatice corporale, care au necesitat pentru vindecare un număr de 22-24 zile de îngrijiri medicale, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de ultraj, prev. și ped. de art.257 al. 1 Cod penal raportat la art. 193 alin. 2 Cod penal.
Latura subiectivă s-a realizat sub forma intenției directe. Legătura de cauzalitate rezultă ex re.
Urmarea imediată constă în starea de pericol creată pentru autoritate.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului P.J. , Cod penal, instanța a avut în vedere limitele speciale, criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, dar și faptul că inițial a susținut că paznicul a încercat să lovească, că ceilalți au strigat "haideți să-l bateți"; și de constatările raportului de evaluare efectuată de Serviciul de Probațiune Harghita :" Inculpatul își asumă răspunderea pentru fapta reținută în sarcina sa, conștientizează că prin comiterea acesteia și-a creat o multitudine de probleme și prezintă un nivel optim al motivației pentru schimbarea comportamentului defectuos.
Perioada arestului, ulterior comiterii infracțiunii, a fost o perioadă în care inculpatul a avut ocazia să analizeze consecințele acțiunilor sale. A putut concluziona că trebuie să fie mai atent atunci când ia o decizie.
Resursele interne pe care le deține se pot uni cu cele familiale pentru a-l sprijini cu mai multă forță în demersul său de reintegrare în societate, fără aplicarea unei pedepse privative de libertate";, apreciind că aplicarea pedepsei cu închisoare într-un cuantum mai ridicat cu suspendarea sub supraveghere, va asigura îndreptarea inculpatului.
Inculpatul prin agresarea primarului comunei aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu în fața mai multor persoane s-a dovedit nedemn de a participa în viața comunității. Totodată, având în vedere comportamentul agresiv al inculpatului, acesta a devenit nedemn și de exercitarea dreptului de a purta arme.
În latura civilă a cauzei, judecătoria a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale pentru fapta proprie a inculpatului, prev. de art. 1359, și urm. Cod civil; fapta ilicită - agresarea persoanei vătămate, prejudiciul constă în daunele materiale și morale suferite de partea civilă, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul rezultă din cele arătate anterior , iar vinovăția s-a realizat sub forma intenției directe.
Orice suferință psihică se repercutează inevitabil în planul afectivității și psihicului persoanei vătămate, care suportă astfel, în mod automat și o suferință psihică. Oricât de dificilă ar fi operațiunea de estimare a intensității acestei suferințe cu consecințe directe în stabilirea nivelului dezdăunărilor morale, instanța a subliniat că nu statuează în mod arbitrar asupra acestei chestiuni, ci are la îndemână drept criterii orientative o serie de aspecte.
Instanța s-a raportat pe de o parte la suferințele fizice suportate de către persoana vătămată, leziuni corporale suferite au un caracter grav, au necesitat o intervenție chirurgicală și au fost stabilite în mod obiectiv prin acte medico-legale. Pe de altă parte, la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanța a avut în vedere că acestea trebuie să aibă efecte compensatorii pentru victima și să nu constituie o amendă excesivă pentru inculpat. Suferințele psihice ale victimei nu pot fi înlăturate sau vindecate prin prestații bănești și daunele morale nu pot constitui o îmbogățire fără just temei a părții civile.
În speța dată, partea civilă deși a suferit o vătămare psihică și fizică, totuși leziunile sunt vindecabile în 22- 24 zile de îngrijiri medicale, îngrădirea lui de a participa la viața socială fiind una majoră, a fost internat în spital pentru o perioadă de 5 zile și au fost alterate în mod semnificativ condițiile de viață. În aceste împrejurări, instanța a apreciat că suma de 3.000 euro cu titlu de daune morale este de natură să compenseze efectul negativ al faptei ilicite imputabile inculpatului
Instanța a mai constatat că daunele materiale cerute nu au fost dovedite.
3. Considerentele instanței de apel.
3.1. Cu privire la apelul pendinte, preliminar s-a constatat că este la adăpost de critici hotărârea apelată în ceea ce privește expunerea stării de fapt; analiza detaliată a probelor; respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de ultraj; condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prevăzute de 257 alin. 1 raportat la art. 193 alin. 2 C. pen.; natura și durata pedepsei principale și a pedepsei complementare aplicate; natura pedepsei accesorii aplicate; suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere; natura măsurilor de supraveghere impuse; deducerea din pedeapsa principală aplicată a duratei reținerii și a arestării preventive; atenționarea inculpatului asupra cauzelor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere; menținerea măsurii preventive a controlului judiciar; obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli.
Cu toate acestea, apelul promovat de partea civilă K.I. împotriva sentinței penale nr. 489/5 decembrie 2017 a Judecătoriei Odorheiu Secuiesc este fondat, iar argumentele expuse în continuare determină, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen., admiterea căii de atac, cu consecințele desființării în parte a sentinței penale atacate și rejudecării în apel a pricinii, în următoarele limite:
a) În primul rând, notează că Judecătoria Odorheiu Secuiesc a surprins în mod corect criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C. pen. și le-a dat eficiența cuvenită reflectată în natura și durata pedepsei principale stabilite și aplicate inculpatului, precum și în modalitatea alternativă de executare a pedepsei. Astfel, pe de o parte, remarcă gravitatea medie a infracțiunii de ultraj comisă, dedusă din împrejurările și modalitatea concrete de comitere a acesteia -în absența oricărei acțiuni provocatoare din parte victimei, inculpatul a exercitat împotriva subiectului pasiv și în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia multiple agresiuni fizice cu un cuțit, cauzându-i plăgi tăiate 1/3 sup-med fața laterală cot stâng, umăr drept, hemifața dreaptă, leziuni care nu au pus în primejdie viața victimei, dar au necesitat pentru vindecare un număr de 22-24 zile îngrijiri medicale. Pe de altă parte, nu omite nici persoana inculpatului care din punct de vedere juridic se află la prima confluență cu legea penală, însă în 1993 a mai săvârșit un episod de violență fizică îndreptat împotriva unui vecin al său, împrejurare care împreună cu conduita avută în 6 aprilie 2017 ridică o suspiciune rezonabilă că, pe fondul unor stimuli externi, el devine impulsiv și poate avea manifestări violente. În același timp, după un set de ezitări în cursul urmăririi penale, în faza de judecată inculpatul și-a asumat răspunderea pentru fapta săvârșită și consecințele acesteia și regretă cele petrecute. Totodată, procedurile penale la care a fost supus și perioada detenției preventive și a controlului judiciar au fost prilej pentru inculpat să analizeze urmărire actelor sale și să adopte un nivel optim de motivație pentru schimbarea comportamentului defectuos, iar resursele interne pe care le deține și cele familiale de care dispune îi sprijină demersul de reintegrare socială, fără să fie necesară executarea pedepsei în regim de detenție.
În acest sens, în raport cu circumstanțele reale ale faptei și cele personale ale inculpatului, reține că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului P.J. este proporțională și satisface în mod adecvat nevoile reinserției sociale și ale prevenției generale, această instanță neidentificând nici un temei pentru înăsprirea tratamentului sancționator.
În aceeași ordine de idei, la acest moment o trimitere a d-lui P.J. în mediul carceral nu este oportună, aplicarea pedepsei în cazul lui este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiunii, însă este necesară supravegherea conduitei acestuia pe perioada unui termen de supraveghere. Pentru formularea acestei concluzii, are în vedere următoarele date care caracterizează persoana inculpatului și perspectivele sale de reintegrare socială: preocuparea constantă a d-lui P.J. pentru desfășurarea de activități lucrative în vederea obținerii unui venit financiar, manifestarea în general a unui comportament prosocial în comunitate, faptul că inculpatul conștientizează necesitatea schimbării comportamentului său atunci când se află în prezența unor anumiți stimuli externi , precum și faptul că balanța motivațională a inculpatului înclină în favoarea opțiunii pentru menținerea unei conduite generale în limitele acceptate social, iar această balanță motivațională poate contribui la reducerea riscului de recidivă și poate fi susținută și de intervenția serviciului de probațiune în următoarele direcții de acțiune: îmbunătățirea capacității de autocontrol asupra comportamentului în situații de risc infracțional prin dezvoltarea capacității de management a emoțiilor negative și dezvoltarea gândirii de tip alternativ în situații de risc infracțional.
Totuși, în funcție de particularitățile cauzei și în special de perspectivele de resocializare a inculpatului, în scopul reușitei procesului de reintegrare socială a acestuia, un termen de supraveghere de 2 ani, cât a fixat prima instanță, nu este suficient, fiind necesară majorarea în rejudecare a acestui termen la 3 ani.
b) În al doilea rând, subliniază că odată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în baza art. 93 C. pen., instanța trebuie să supună inculpatul unui set de măsuri și obligații de supraveghere apte să faciliteze reinserția socială a acestuia. Măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. 1 C. pen. se impun cumulativ, prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității este obligatorie între limitele minim și maxim de ore prevăzut de art. 93 alin. 3 C. pen., imperativă fiind și stabilirea în sarcina inculpatului a cel puțin a unei obligații de supraveghere dintre cele prevăzute de art. 93 alin. 2 C. pen.
Judecătoria a omis să-l oblige pe inculpat la executarea pe durata termenului de supraveghere a vreuneia din obligațiile enumerate de textul legal citat. Omisiunea poate fi, la rândul ei, complinită de către instanța de al doilea grad. Astfel, în rejudecare, la alegerea acestei obligații, instanța are în vedere interesul asigurării unei cât mai bune reintegrări sociale a inculpatului și nevoia intervenției Serviciului de probațiune în direcțiile enunțate la lit. a de mai sus, iar în această finalitate oportună este impunerea obligației prescrise de art. 93 alin. 2 lit. b C. pr. pen.: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
c) În al treilea rând, judecătoria a dispus ca inculpatul să efectueze cele 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și a indicat Primăria comunei Satu Mare, jud. Harghita și Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita, cele două entități din comunitate unde urmează să se execute această obligație. În ceea ce privește Primăria comunei Satu Mare, jud. Harghita desemnată, reprezentantul acesteia este tocmai persoana vătămată K.I. , primarul comunei, calitate în care este pus în situația să organizeze și să coordoneze executarea obligației aferente supravegherii, de prestare a muncii neremunerate în folosul comunității. Din această perspectivă, persoana vătămată va avea un ascendent asupra lui P.J. pe durata executării obligației decurgând din condamnare, ceea ce ar putea crea disconfort ambelor părți și ar putea să fie sursa unor noi conflicte între cei doi. Aceste inconveniente pot și este indicat să fie evitate, prin stabilirea în locul Primăriei comunei Satu Mare a altei entități din comunitate unde să se execute obligația de muncă neremunerată în folosul comunității, mai exact Primăria municipiului Odorheiu Secuiesc, situată la o distantă de 9 Km. de localitatea de domiciliu a inculpatului.
d) În al patrulea rând, Judecătoria Odorheiu Secuiesc nu a nominalizat Serviciul de probațiune însărcinat cu supravegherea măsurilor și a obligațiilor puse în sarcina inculpatului, omisiune corectabilă în apel, prin desemnarea Serviciului de Probațiune Harghita, în a cărui circumscripție teritorială se află locuința persoanei supravegheate.
e) În al cincilea rând, în ceea ce privește despăgubirile civile cerute de d-l K.I. , reține că probele administrate în cauză dovedesc întrunirea cumulativă a condițiilor angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului P.J. . În aceeași ordine de idei, raportul de expertiză medico-legală, la care se adaugă depozițiile martorilor B.S. , M.C. , P.J., M.A. și P.A. , precum și declarațiile părții civile duc la concluzia că, în urma actelor de violență exercitate de inculpat, victima sa a suferit un prejudiciu moral estetic și de agrement, corect surprins de către instanța de prim grad: pentru vindecarea leziunilor suferite, a fost nevoie de un număr de 22-24 zile de îngrijiri medicale, iar d-l K.I. a fost nevoit să urmeze medicamentația prescrisă și să suporte dureri și disfuncționalități fizice, a fost internat în spital și a trebuit să se supună intervenției chirurgicale recomandate. În acest fel, actele inculpatului au produs o schimbare majoră a standardului de viață a părții civile, căci i-au modificat brusc și dramatic bunul mers al vieții acestuia, cauzându-i puternice suferințe fizice și traume morale. În plus, partea civilă a suferit și un prejudiciu de imagine, deoarece prin activitatea sa infracțională, inculpatul a știrbit respectul datorat părții civile, care îndeplinea o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și se afla în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, și a subminat autoritatea pe care partea civilă, în calitatea lui de primar al comunei Satu Mare și în exercitarea atribuțiilor de serviciu, o are în fața cetățenilor.
În considerarea acestor idei, partea civilă este în drept să i se repare prejudiciul moral încercat. Este adevărat că în legislația actuală nu este prevăzut un criteriu matematic, abstract de evaluare a cuantumului despăgubirilor morale, de altfel, datorită specificului prejudiciului moral și a particularităților pe care fiecare cauză le evidențiază, nici nu este posibil să se prevadă un asemenea criteriu. Operațiunea de stabilire a daunelor morale este lăsată astfel la aprecierea judecătorului și este totuși limitată atât circumstanțele fiecărei speței și de suferințele psihice la care a fost supusă victima (în cauza de față expuse fiind în alineatele anteriore), cât și de împrejurarea că aceste despăgubiri nu trebuie să reprezinte o îmbogățire nejustificată a părții civile și nici o exploatare neîntemeiată a patrimoniului inculpatului. Raportat la cele două criterii, suma de 25.000 euro cerută este una disproporționată, dar o câtime de 10.000 euro sau echivalentul în lei la data plății, în locul celor 4.000 euro acordați în primă instanță, la care se adaugă și condamnarea penală a inculpatului, reprezintă o reparație justă, echitabilă și adecvată a suferințelor psihice îndurate de victimă.
Referitor la solicitarea părții civile de obligare a inculpatului la plata sumei de 300 lei, care acoperă atât cheltuielile ocazionate de deplasarea la Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc și la unitățile sanitare din Miercurea Ciuc, de achiziționarea medicamentelor, cât și diminuarea veniturilor salariale, așa cum a remarcat judecătoria, d-l K.I. nu a înfățișat nicio probă pentru dovedirea acestui capăt de cerere. De aceea, în mod corect, această solicitare i-a fost respinsă.
3.2. Măsurile preventive. Prin încheierea penală din 10 octombrie 2017, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a înlocuit măsura arestării preventive sub puterea căreia se afla la acea dată inculpatul, cu măsura preventivă a controlului judiciar, măsură care a fost ulterior verificată și menținută succesiv de către instanța de prim grad, apoi de către instanța de apel, în prezent inculpatul aflându-se sub control judiciar.
La data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în baza art. 241 alin. 1 lit. c C. pr.pen., controlul judiciar încetează de drept, iar în cauză începe să curgă termenul de supraveghere de 3 ani fixat.
4. Cheltuielile judiciare. Având în vedere soluția principală adusă apelului părții civile, potrivit art. 275 alin. 3 C. pr. Pen., au rămas în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de stat pe durata judecării căii de atac.
