Circulaţie rutieră. Jurisprudență Circulaţie rutieră
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă penală nr. 226 din data de 25.04.2013
Prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești nr.xxx/P din 27 martie 2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate, a inculpatului xxx pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe un drumurile publice având o alcoolemie de 0,74 mg/l, alcool pur în aerul expirat, iar la solicitarea organelor de poliție i s-au recoltat două probe biologice, stabilindu-se o valoare a alcoolemiei de 1,40 respectiv 1,25 gr%0.
în fapt, s-a reținut că în seara zilei de 22.11.2012, în jurul orei 19,45, organele de poliței au oprit în trafic pe str. xxx din orașul xxxpentru control autoturismul marca WV xxx cu număr de înmatriculare xxx, ocazie cu care s-a stabilit că inculpatul era sub influența băuturilor alcoolice.
Cu ocazia legitimării conducătorului auto s-a stabilit că acesta se numește xxx.
Situația de fapt reținută se probează cu următoarele mijloace de probă
indicate în actul de sesizare: procesul verbal de constatare a infracțiunii , buletin de examinare clinică ( fl.9 ds.u.p.), buletin de analiză
toxicologică ( fl.7 Ds.u.p.), declarație martor ( fi. 10), declarații inculpat
Inculpatul a recunoscut fapta săvârșită în tipul urmăririi penale.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarea situație de fapt:
In seara zilei de 22 noiembrie 2012, în jurul orei 19,45, organele de poliție au oprit în trafic pe str. xxx din orașul xxx, pentru control, autoturismul marca WV xxx cu număr de înmatriculare xxx.
întrucât inculpatul emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 0,74 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere declarația inculpatului în faza de urmărire penală, care a recunoscut fapta săvârșită, respectiv ca a condus autoturismul cu număr de înmatriculare xxx pe drumurile publice care se afla sub influența băuturilor alcoolice coroborată cu declarația martorului xxx în drept fapta inculpatului xxx de a conduce autoturismul cu număr de înmatriculare xxx în orașul xxx, având în sânge o imbibație alcoolică peste limita legală iar la solicitarea organelor de poliție acesta a fost testat cu aparatul etilotest în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 87 alin.l din OUG 195/2002 R.
Elementul material al laturii obiective este realizat prin fapta inculpatului de a conduce autoturismul pe drumurile publice aflat sub influența băuturilor alcoolice peste limita legală, respectiv 1,40 - 1,25 gr %0.
Astfel, drumul parcurs de că"re inculpat reprezintă un drum public, potrivit art. 6 pct. 14 din O.U.G. nr. 195/ 2002, fiind special amenajat pentru traficul rutier și deschis circulației publice.
Fapta inculpatului este socialmente periculoasă prin crearea unei stări de pericol cu privire la siguranța circulației pe drumurile publice. De asemenea, între fapta inculpatului și starea de pericol social există o legătură de cauzalitate. Instanța reține că sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit fapta sub formă de vinovăție a intenției directe, în sensul dispozițiilor art. 19 pct. 1 lit. a) C. pen., deoarece el a prevăzut rezultatul faptei sale, relevante fiind în această privință declarațiile date de către inculpat în care a recunoscut că a condus autoturismul pe drumurile publice în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Constatând că infracțiunile există, că au fost săvârșite de inculpat cu vinovăția specifică, în baza art. 345 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, instanța va dispune condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor care fac obiectul judecății.
Având în vedere cele expuse, instanța va aplica inculpatului pedeapsa închisorii, care să corespundă scopului acesteia, definit prin art.52 din Codul penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art.72 din Codul penal.
In cadrul procesului complex de individualizare a pedepsei, instanța apreciază ca activitatea infracțională trebuie raportată nu numai la pericolul social concret al faptei comise, dar și la urmările ei, la ansamblul condițiilor în care a fost săvârșită, precum și la orice element de natură să caracterizeze persoana infractorului.
Sub acest aspect, la proporționalizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 al. 1 Cod penal și va ține seama, în acest sens, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a Codului penal, de gradul de pericol social concret al infracțiunii având în vedere circumstanțele reale ale faptei și împrejurările săvârșirii acesteia, de modalitatea de comitere a infracțiunii, de natura acesteia, atitudinea inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei pe tot parcursul procesului penal.
Față de aceste considerente, va aplica inculpatul la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin.l din OUG nr. 195/2002 republicată.
In ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că natura faptei săvârșită, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art.64 lit. a teza a Ii-a și lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.
Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigențele CEDO, reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou și Pîrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia.
Or, fapta care a făcut obiectul prezentei cauze nu are conotație electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
Dreptul de a fi ales se impune însă a fi interzis deoarece nu ar putea reprezenta un model de conduită pentn* cetățeni.
Instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins si prin pronunțarea unei hotărâri cu suspendarea condiționată a executării pedepsei , experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, motiv pentru care în baza art.81 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni stabilit conform art.82 din Codul penal.
Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei accesorii.
In baza dispozițiilor art. 359 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
In baza art. 191 alin.l Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu pentru avocat xxx care va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
