Conflict negativ de competență. instanţa competentă a verifica legalitatea şi temeinicia măsurii preventive după pronunţarea deciziei curţii constituţionale prin care a fost declarat neconstituţional art. 348 alin.(2) din codul de procedură penală şi până
| Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Hotărâre nr. 53 din data de 10.07.2017
Rezumat:
Decizia de constatare a neconstituționalității unui text legal înlătură, practic, aplicarea acestuia (care își pierde astfel forța juridică), însă nu de la data pronunțării, ci numai de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial. Până la acel moment, instanțele sunt obligate să aplice dispoziția normativă în vigoare, în forma existentă, chiar dacă a fost declarată neconstituțională, cu atât mai mult în situația în care decizia pronunțată de Curtea Constituțională nu este una interpretativă.
Hotărârea:
Prin încheierea din data de 05.06.2017 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava în dosar nr. 725/334/2017/a1.4 având ca obiect verificare măsuri preventive, în temeiul art. 50 alin. 1 raportat la art. 47 Cod procedură penală, având în vedere decizia Curții Constituționale din 22 iunie 2017 privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 348 alin.2 Cod procedură penală, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava, invocată de reprezentantul Ministerului Public.
S-a declinat competența de judecare a dosarului nr.725/334/2017/a1.4 în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
Pentru a dispune astfel, a reținut judecătorul de cameră preliminară că prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei din 14 iunie 2017, în baza art. 346 alin. 4 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării Judecătoriei Vatra Dornei cu rechizitoriul nr. 306/P/2017 din 14.04.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de colectare, deținere, transport, preluare a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006.
S-a constatat că prin încheierea din 06 iunie 2017 s-a dispus excluderea declarației inculpatului A. inserată în cuprinsul procesului verbal din data de 27.03.2017 (fila 17 d. u.p.), respectiv mențiunea că "a achiziționat țigările de la o persoană necunoscută, într-o parcare din comuna Pojorâta și intenționa să le transporte în municipiul B. unde urma să le comercializeze"; și s-a constatat nulitatea relativă parțială a procesului verbal din data de 27.03.2017 (fila 17 d. u.p.).
S-a constatat legalitatea administrării celorlalte probe și a efectuării celorlalte acte de urmărire penală întocmite în cauza penală nr. 306/P/2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei.
S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de colectare, deținere, transport, preluare a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr.86/2006.
Față de această încheiere, a formulat contestație inculpatul A., fiind înregistrat astfel dosarul 725/334/2017/a1 cu termen la data de 09 august 2017.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 348 alin.2 Cod procedură penală și având în vedere faptul că inculpatul se află sub măsura arestării preventive, completul investit cu soluționarea contestației formulate de inculpatul contestator față de încheierea din 14.06.2017 a dispus la data de 20 iunie 2017 crearea de dosar asociat pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive, cu termen de judecată la 05.07.2017.
Conform comunicatului Curții Constituționale din 22 iunie 2017, "În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.348 alin. (2) din Codul de procedură penală și a constatat că sintagma "sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației"; din cuprinsul acestora este neconstituțională";.
Pentru a pronunța soluția mai sus menționată, Curtea a reținut că dispozițiile art.348 alin.(2) teza a doua din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art.16, art.21 alin.(1)-(2), art.23, art.24 și art.129, întrucât nu prevăd o cale de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate cu rechizitoriul ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației, se pronunță, în primă instanță, asupra unor măsuri preventive dispuse în cauză.
Astfel, contrar celor susținute de apărătorul inculpatului, neconstituționalitatea vizează însăși competența instanței superioare de a realiza verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive motivat că prin aceasta inculpatul este privat de o cale de atac.
Potrivit art. 31 din Legea nr.47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe, ori dispoziției unei legi sau unei ordonanțe, în vigoare, este definitivă și obligatorie, producând efecte de la data publicării sale asupra cauzelor în care își are incidența textul legal declarat neconstituțional.
Curtea nu a condiționat aplicarea deciziei sale în litigiile aflate în curs de ridicarea unei excepții de neconstituționalitate anterior publicării deciziei, întrucât ceea ce are relevanță în privința aplicării acesteia este ca raportul juridic guvernat de dispozițiile legii declarate neconstituționale să nu fie definitiv consolidat. De altfel, prin admiterea excepției, efectele deciziei Curții Constituționale se produc erga omnes, iar publicarea efectivă a deciziei este doar o chestiune de timp.
O neaplicare a deciziei Curții Constituționale anterioară momentului publicării ar crea o situație discriminatorie între persoane în aceeași situație juridică ce au cauze în curs până la momentul publicării și cele cu cauze ulterioare acestui moment, cu atât mai mult cu cât efectele sunt definitive și sunt relative la exercitarea căilor de atac.
Neaplicarea la acest moment a deciziei Curții Constituționale ar priva inculpatul din cauză de o cale de atac și s-ar da valențe unui text declarat neconstituțional până la publicarea efectivă a deciziei, aspect pur formal, dar cu efect discriminatoriu pentru acesta.
De altfel și practica constantă a instanțelor de judecată a fost de a face aplicarea imediată a deciziilor Curții Constituționale, chiar anterior momentului publicării lor. Faptul că acestea nu sunt obligatorii nu semnifică că nu sunt aplicabile.
Astfel, se impune ca prezenta cauză să fie declinată la instanța investită cu fondul cauzei pentru a se proceda la verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive, asigurându-se astfel subiecților procesuali o cale de atac în acord cu dispozițiile instanței de control constituțional.
Prin încheierea din data de 07.07.2017 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei în dosarul nr. nr.725/334/2017/a1.4, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vatra Dornei, invocată din oficiu.
S-a declinat competența de judecare a cauzei având ca obiect verificare măsuri preventive înregistrată cu nr. 725/334/2017/a1.4 la Tribunalul Suceava în favoarea Tribunalului Suceava.
S-a constatat intervenit conflictul negativ de competență și s-a sesizat Curtea de Apel Suceava în vederea soluționării acestuia.
Pentru a dispune astfel, a reținut judecătorul de cameră preliminară că prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei din 14 iunie 2017, în baza art. 346 alin. 4 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării Judecătoriei Vatra Dornei cu rechizitoriul nr. 306/P/2017 din 14/4/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei privind pe inculpatul A., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de colectare, deținere, transport, preluare a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prev. de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006.
S-a constatat că prin încheierea din 06 iunie 2017 s-a dispus excluderea declarației inculpatului A. inserată în cuprinsul procesului verbal din data de 27.03.2017 (fila 17 d. u.p.) și s-a constatat nulitatea relativă parțială a procesului verbal din data de 27.03.2017 (fila 17 d. u.p.).
S-a constatat legalitatea administrării celorlalte probe și a efectuării celorlalte acte de urmărire penală întocmite în cauza penală nr.306/P/2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei și s-a dispus începerea judecății cauzei.
Față de această încheiere, a formulat contestație inculpatul A., fiind înregistrat astfel dosarul 725/334/2017/a1 cu termen la data de 09 august 2017.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 348 alin.2 Cod procedură penală și având în vedere faptul că acesta se află sub măsura arestării preventive, completul investit cu soluționarea contestației formulate de inculpat față de încheierea din 14.06.2017 a dispus la data de 20 iunie 2017 crearea de dosar asociat pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive, dispunând termen de judecată pentru 05.07.2017.
Prin încheierea din data de 05.07.2017 a Tribunalului Suceava s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Suceava, invocată de reprezentantul Ministerului Public și s-a declinat competența de judecare a dosarului nr. 725/334/2017/a1.4 în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
În motivare s-a avut în vedere comunicatul Curții Constituționale din 22 iunie 2017 prin care s-a arătat că "în urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.348 alin.(2) din Codul de procedură penală și a constatat că sintagma "sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației"; din cuprinsul acestora este neconstituțională";. S-a mai susținut că neaplicarea la acest moment a deciziei Curții Constituționale ar priva inculpatul din această cauză de o cale de atac și s-ar da valențe unui text declarat neconstituțional până la publicarea efectivă a deciziei, aspect pur formal, dar cu efect discriminatoriu pentru acuzat.
Contrar susținerilor din încheierea din 05.07.2017 a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Suceava, se impune a se avea în primul rând în vedere disp. art.31 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe, ori dispoziției unei legi sau unei ordonanțe în vigoare este definitivă și obligatorie și produce efecte de la data publicării sale asupra cauzelor în care își are incidența textul legal declarat neconstituțional. per a contrario, anterior publicării deciziei Curții Constituționale la care se face referire în comunicatul Curții Constituționale din 22 iunie 2017, respectiva decizie nu produce efecte, fiind încă în vigoare disp. art. 348 alin.2 Cod procedură penală, care stabilesc fără echivoc competența de verificare a legalității și temeiniciei măsurilor preventive în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară atunci când respectiva cauză se află în faza procesuală a judecării contestației formulate împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu s-a pronunțat asupra cererilor și excepțiilor formulate. Încălcarea disp. art. 348 alin.2 Cod procedură penală prin judecarea cauzei nr. 725/334/2017/a1.4 a Tribunalului Suceava de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța inferioară atrage incidența disp. art. 281 alin.1 lit. b Cod procedură penală referitoare la nulitatea absolută a actului procedural prin care se soluționează cauza de către o instanță inferioară celei competente.
Mai mult, din înseși considerentele încheierii mai sus indicate rezultă că dispozițiile art. 348 alin.(2) teza a doua din Codul de procedură penală urmează a deveni neconstituționale deoarece încalcă prevederile constituționale ale art.16, art.21 alin.(1)-(2), art.23, art.24 și art.129, întrucât nu prevăd o cale de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate cu rechizitoriul ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației. Este de observat că în cuprinsul comunicatului oficial la care face referire judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară nu se face nicio referire cu privire la faptul că în aprecierea Curții Constituționale competența de verificare a legalității și temeiniciei măsurilor preventive ar trebui să revină judecătorului de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul și în situația în care acesta s-a dezinvestit cu privire la respectiva cauză, iar acesta se află în faza procedurală a judecării contestației. Comunicatul indicat face doar referire la faptul că disp. art. 348 alin.(2) din Codul de procedură penală nu prevăd și o cale de atac pentru situația indicată. Apare astfel ca lipsită de fundament, cel puțin până la publicarea și motivarea Deciziei Curții Constituționale la care face referire comunicatul Curții Constituționale din 22 iunie 2017, concluzia judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară potrivit căreia soluția legislativă și procedurală care se impune în mod obligatoriu în situația declarării neconstituționale a disp. art.348 alin.(2) din Codul de procedură penală este aceea ca judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriul să devină competent a soluționa o cerere accesorie cauzei cu care a fost investit judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate cu rechizitoriu, în contextul în care prezentul judecător de cameră preliminară este dezinvestit cu privire la judecarea prezentei cauze.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curții constată că revine judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava competența soluționării cauzei având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive sub incidența căreia se află inculpatul A..
În conformitate cu art. 348 alin.2 Cod procedură penală care reglementează măsurile preventive în procedura de cameră preliminară, "În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată cu rechizitoriu sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației, verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207";.
Potrivit comunicatului emis la data de 22 iunie 2017, "În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.348 alin.(2) din Codul de procedură penală și a constatat că sintagma "sau, după caz, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației"; din cuprinsul acestora este neconstituțională";.
Pentru a pronunța soluția mai sus menționată, Curtea a reținut că "dispozițiile art.348 alin.(2) teza a doua din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art.16, art.21 alin.(1)-(2), art.23, art.24 și art.129, întrucât nu prevăd o cale de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate cu rechizitoriul ori completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție, învestit cu soluționarea contestației, se pronunță, în primă instanță, asupra unor măsuri preventive dispuse în cauză";.
Această decizie nu fost însă publicată până în prezent în Monitorul Oficial.
În ce privește momentul de la care deciziile Curții Constituționale devin obligatorii, producându-și astfel efectele, acesta este cel al publicării lor în Monitorul Oficial și nu cel al pronunțării lor.
Această concluzie reiese din interpretarea dispozițiilor art. 147 alin. 1 din Constituția României, potrivit cărora "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept";.
Alin. 4 al aceluiași articol stipulează că "Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.";
În același sens sunt și prevederile art.31 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau a unei ordonanțe, ori dispoziției unei legi sau unei ordonanțe, în vigoare, este definitivă și obligatorie. Dispozițiile declarate neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Acest punct de vedere a fost de altfel exprimat de Curtea Constituțională, în mod explicit, în conținutul unora dintre hotărârile sale.
Astfel, în considerentele deciziei nr. 54/2014 se menționează că:
"Curtea reține că autorii excepției de neconstituționalitate, prin criticile lor, pleacă de la premisa greșită că deciziile Curții Constituționale produc efecte de la data pronunțării acestora. Or, conform art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile de constatare a neconstituționalității ale Curții Constituționale produc efecte juridice erga omnes de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, data pronunțării deciziei fiind opozabilă exclusiv Curții Constituționale.
În acest sens, Curtea constată că, din momentul în care o dispoziție legală a intrat în vigoare, potrivit Constituției, acea dispoziție legală beneficiază de prezumția de constituționalitate. Această prezumție este, însă, relativă, ea putând fi răsturnată în urma unei decizii a Curții Constituționale de constatare a neconstituționalității, care produce efecte de la data publicării sale (...).
Curtea reține că deciziile Curții Constituționale se aplică de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, inclusiv cauzelor soluționate, dar în care s-a admis o excepție de neconstituționalitate (...).
Odată cu admiterea excepției de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională, această prezumție de constituționalitate a fost înlăturată. Față de părțile din procesul în care s-a ridicat excepția, decizia Curții se aplică. În ceea ce privește celelalte procese care nu fuseseră soluționate, decizia Curții urmează a se aplica de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.";
La data de 17.12.2015 s-a pronunțat decizia Curții Constituționale nr.895/2015 prin care s-a constatat neconstituționalitatea art.666 din Codul de procedură civilă, și care a fost publicată la data de 04.02.2016.
În considerentele deciziei se rețin următoarele:
"Cu privire la efectele pe care urmează a le produce prezenta decizie, Curtea constată că, pe perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința procedurilor de executare silită încuviințate până la data publicării sale, aplicându-se, în schimb, în privința contestațiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data publicării prezentei decizii, precum și în cele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data sus-menționată. De asemenea, odată cu publicarea deciziei Curții Constituționale, legiuitorul, în temeiul art. 147 alin. (1) din Constituție, are obligația de a pune de acord întreaga procedură de încuviințare a executării silite cu dispozițiile Constituției constatate a fi încălcate prin prezenta decizie, așadar, implicit, cu decizia Curții Constituționale, ale cărei considerente și dispozitiv sunt general obligatorii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 77), și să procedeze, în consecință, la respectarea exigențelor constituționale. Până la adoptarea soluției legislative corespunzătoare, ca o consecință a prezentei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că instanțele judecătorești urmează să aplice în mod direct art. 21 alin. (3), art. 124 și art. 126 alin. (1) din Constituție, devenind, astfel, competente să încuviințeze executarea silită [a se vedea mutatis mutandis, cu privire la aplicarea directă a Constituției, Decizia nr. 186 din 18 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 16 mai 2000, sau Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015, nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii]. Așadar, din ziua publicării prezentei decizii, competența executorilor judecătorești de a încuviința executarea silită încetează.";
În considerentele deciziei nr. 126/2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 88 alin. (2) lit. d), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1) lit. f), precum și ale art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală, se evidențiază că:
"23. Curtea constată că jurisprudența anterior menționată este o reflectare a dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora "Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor";. Aceste prevederi constituționale, reluate, la nivel legal, prin art. 11 alin. (3) și art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, consacră efectele deciziilor Curții Constituționale, respectiv aplicarea pentru viitor și caracterul general obligatoriu al acestora. (...)
25. În aceste condiții, Curtea reține că o decizie de admitere a excepției de neconstituționalitate se aplică în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării acesteia - cauze pendinte, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile - indiferent de invocarea excepției până la publicarea deciziei de admitere, întrucât ceea ce are relevanță în privința aplicării deciziei Curții este ca raportul juridic guvernat de dispozițiile legii declarate neconstituționale să nu fie definitiv consolidat. În acest mod, efectele deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional se produc erga omnes. În privința cauzelor care nu se află pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării deciziei de admitere a Curții, fiind vorba despre un raport juridic epuizat - facta praeterita, Curtea reține că partea nu mai poate solicita aplicarea deciziei de admitere, întrucât decizia de admitere a Curții nu poate constitui temei legal pentru o acțiune în justiție, în caz contrar consecința fiind extinderea efectelor deciziei Curții pentru trecut.";
Prin decizia nr. 884 din 10 iulie 2008, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 81-85 de la articolul unic pct. 19 (art. 53 pct. 5) din Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări, excepție ridicată, din oficiu, în Dosarul nr. 24.059/3/2007 al Tribunalului București - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal.
În această speță, reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece prin decizia nr. 823 din 7 iulie 2008 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 22 iulie 2008, s-a constatat neconstituționalitatea acelorași dispoziții normative.
Se observă așadar că la data pronunțării acestei soluții, textele de lege vizate fuseseră deja declarate neconstituționale printr-o altă decizie a Curții Constituționale, dar care nu fusese însă publicată în Monitorul Oficial.
Or, potrivit art. 29 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioara a Curții Constituționale";. Prin urmare, dacă ar fi apreciat că decizia de neconstituționalitate este aplicabilă încă de la pronunțare, soluția ar fi fost de respingere, ca inadmisibilă, a excepției.
Din analiza celor mai sus arătate, se desprinde concluzia că decizia de constatare a neconstituționalității unui text legal înlătură, practic, aplicarea acestuia (care își pierde astfel forța juridică), însă nu de la data pronunțării, ci numai de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial.
Prin urmare, până la acel moment, instanțele sunt obligate să aplice dispoziția normativă în vigoare, în forma existentă, chiar dacă a fost declarată neconstituțională, cu atât mai mult în situația în care decizia pronunțată de Curtea Constituțională nu este una interpretativă.
Pentru considerentele arătate, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curții, raportat la prevederile art. 348 alin. 2 Cod procedură penală, în temeiul art. 51 alin. 6 Cod procedură penală va stabili competența de soluționare a cauzei care formează obiectul dosarului nr. 725/334/2017/a1.4 (verificare măsură preventivă) privind pe inculpatul A., în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul X, în favoarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanței investite cu soluționarea contestației, respectiv cel de la Tribunalul Suceava, căruia îi va trimite dosarul în vederea judecării ei.
