Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare

Tribunalul BOTOŞANI Sentinţă penală nr. 32 din data de 12.02.2015

Dosar nr. XXX/40/2015 Contestație la executare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOȘANI

SECȚIA PENALĂ

Ședința publică din xx.xx.xxxx

PREȘEDINTE:

GREFIER:

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani - reprezentat de

PROCUROR -

SENTINȚA PENALĂ NR. XX

La ordine judecarea contestației la executare formulată de contestatorul P. O. I..

La apelul făcut în ședință publică se prezintă avocat A. M., pentru contestatorul lipsă, aflat în Penitenciarul Botoșani.

Procedura legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei, după care, instanța constată că a fost atașat dosarul de fond nr. XXXX/86/2007 al Tribunalului Suceava.

Se constată depus la dosar referatul întocmit de grefierul de ședință privind situația contestatorului ce a fost comunicată de Serviciul Evidență al Penitenciarului Botoșani și fișa din Baza de Date a Administrației Penitenciarelor.

Se constată depuse la dosar concluzii scrise din partea contestatorului, din care un exemplar se înmânează procurorului.

Se constată depusă la dosar declarația condamnatului, dată în fața directorului Penitenciarului Botoșani, prin care arată că nu dorește să fie adus în instanță la nici un termen, iar potrivit art. 364 alin. 4 Cod procedură penală, să fie judecat în lipsă, fiind reprezentat de avocatul său ales.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de ridicat ori probe de administrat, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbari.

Avocat A. M., având cuvântul, solicită admiterea contestației la executare așa cum a fost formulată, să se pronunțe o hotărâre prin care să se descontopească pedepsele contopite prin decizia de condamnare, să se constate că referitor la pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, având în vederea decizia nr. 23 din xx.xx.xxxx a Curții de Apel Suceava, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1419 din xx.xx.xxxx, a intervenit grațierea prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 543/2002, care reglementează grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni.

Să se procedeze la refacerea contopirii, să se aplice condamnatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, să se constate că noua rezultantă a fost executată în totalitate, să se anuleze mandatul de executare emis în cauză și să se dispună punerea în libertate a condamnatului.

În motivarea contestației, arată că prin decizia Curții de Apel Suceava menționată anterior, care a rămas definitivă, contestatorul P. O. I. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de asocierea la săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare; trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 la pedeapsa de 4 ani închisoare și pentru proxenetism prev. de art. 329 alin. 2 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare. S-a dispus contopirea pedepselor în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal 1969 și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Solicită să se aibă în vedere Legea nr. 543/2002, care a fost publicată în Monitorul Oficial la data de xx.xx.xxxx și ale cărei efecte sunt incidente în cauză, întrucât natura infracțiunii nu este exclusă de la grațiere, iar cu privire la regimul sancționator nici aceasta nu este exclusă de legea de grațiere.

Astfel, raportat la momentul săvârșirii infracțiunii, față de modificarea Legii nr. 543/2002, în sensul că dispozițiile legii de grațiere se aplică pentru infracțiunile care au fost săvârșite anterior intrării în vigoare a legii de grațiere, apreciază că sunt date condițiile pentru aplicarea și constatarea grațierii.

Cu privire la actele materiale care au fost reținute în cadrul rechizitoriului, în ceea ce-l privește pe contestatorul P. O. I., acestea au fost săvârșite, așa cum rezultă și din sintagma folosită în rechizitoriu, în următoarele momente: "începutul lunii februarie 2002"; "sfârșitul lunii martie 2002";, "sfârșitul lunii iulie 2002";, "începutul lunii august 2002";, "începutul lunii august 2002";, "începutul lunii octombrie 2002";.

Perioada care a fost reiterată în rechizitoriu și preluată în cele trei hotărâri de condamnare, se încadrează în condițiile legii de grațiere, întrucât aplicarea instituției grațierii a fost reglementată prin modificarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002, la data de 13 iunie 2003, prin Legea nr. 258/2003, care a stabilit chiar modalitatea de aplicare a grațierii.

Arată că nu rezultă cu exactitatea data reținerii ultimului act material și cum orice îndoială profită celui condamnat, conform acestui principiu de drept nu rezultă că nu s-ar încadra în dispozițiile de grațiere.

În subsidiar, în situația în care instanța va interpreta și va avea în vedere ultimul act material al infracțiunii de trafic de persoane, ca fiind poate săvârșit după data intrării în vigoare a legii de grațiere, solicită să aplice dispozițiile art. 16 alin. 2 rap. la art. 14 din Legea nr. 546/2002, care stipulează că există posibilitatea unei grațieri parțiale a pedepsei.

În condițiile în care actele materiale care sunt grațiate sunt în număr de cinci, descontopind pedepsele din decizia de condamnare, apreciază că instanța poate să aplice grațierea parțială, să constate că din pedeapsa de 4 ani, cel puțin 3 ani ori cel puțin 2 ani sunt grațiați - neavând criterii clare cu privire la modul de a grația o pedeapsă, rămâne la latitudinea instanței -, să refacă contopirea cu privire la pedepsele aplicare și care nu sunt grațiate cu pedeapsa pe care se va constata a nu fi grațiată, urmând să se constate că cel condamnat are de executat pedeapsa de 2 ani închisoare și să se constate, față de înscrisurile depuse în probațiune că această pedeapsă a fost deja executată, fiind chiar depășit termenul cu trei luni și, să se dispună punerea în libertate a celui condamnat.

Mai arată că, așa cum rezultă din decizia de speță depusă la dosar, care a rămas definitivă, relevă că această instituție a grațierii a operat în decizia de condamnare a unei alte persoane condamnate alături de contestatorul din prezenta cauză, apreciind că nu se poate să opereze grațierea pentru o persoană condamnată prin aceeași hotărâre și să nu opereze această instituție în favoarea unei alte persoane care a săvârșit aceeași faptă. Acest precedent judiciar demonstrează faptul că și alte instanțe au analizat aceste aspecte, cu privire la aceeași faptă însă referitor la o altă persoană condamnată în aceeași cauză, lucru ce ar trebui avut în vedere.

Pentru aceste motive și față de înscrisurile depuse, practică judiciară și concluziile scrise depuse la dosar, solicită admiterea contestației la executare așa cum a fost formulată, în temeiul art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, care sunt de strictă și de imediată aplicare.

Întrebat fiind, apărătorul contestatorului referitor la faptul că prin hotărâre i s-a dedus o zi de reținere, fiind arestat la data de xx.xx.xxxx se poate aprecia ca fiind împlinit 2 ani la data de xx.xx.xxxx, arată că raportat la pedeapsa efectivă însă contestatorul a beneficiat de un regim sancționat în care a muncit.

Procurorul apreciază contestația la executare formulată în cauză ca fiind nefondată, întrucât din actele dosarului rezultă că nu se poate aplica dispozițiile legii de grațiere, unul din actele materiale al infracțiunii de trafic de persoane fiind săvârșit după data de xx.xx.xxxx.

Arată că din declarația martorei M. M. I. fila 100 Vol. V și a părții vătămate M. E. A. - fila 31 Vol. VII dosar de urmărire penală, din rechizitoriu și decizia penală rezultă că ultimul act material a fost săvârșit la data de xx.xx.xxxx.

În atare situație, contestația la executare formulată în cauză este nefondată, solicitând respingerea acesteia.

În replică, avocat A. M., arată că această chestiune a ultimului act material nu poate pune probleme decât în baza unui text de lege, care este art. 8 din Legea nr. 543/2002, și care a fost reglementat abia în luna 2003, care spune clar că se aplică faptelor care au fost săvârșite până la data intrării în vigoare a legii de grațiere.

Arată că sintagma "începutul lunii octombrie 2002"; care se regăsește în rechizitoriu și în toate hotărârile, neregăsindu-se data exactă a ultimului act material, trebuie avut în vedere de instanță, neputându-se raporta decât la sintagmele folosite de instanțe.

Mai mult, există instituția grațierii parțiale și, o altă instanță a pronunțat o hotărâre definitivă indiferent de poziția parchetului, fiind imposibil ca în aceeași hotărâre judecătorească doi condamnați să primească soluții distincte prin neaplicarea unitară a aceleiași legi, în condițiile în care legiuitorul a reglementat și instituția grațierii parțiale.

Apreciază că concluziile reprezentantului parchetului nu pot fi primite fiind nemotivate.

Deliberând,

T R I B U N A L U L,

Asupra contestației la executare de față;

A.

Situația personală a contestatorului

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține că în prezent contestatorul se află încarcerat în Penitenciarul Botoșani în executarea unei pedepse de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. XX din xx.xx.xxxx a Tribunalului Suceava, în dosarul anexat prezentei contestații, cu numărul XXXX/86/2007 al acestei instanțe, așa cum a fost ea modificată prin decizia penală nr. XX din xx.xx.xxxx a Curții de Apel Suceava, decizie rămasă definitivă prin decizia penală nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a respins, ca nefondat, recursul declarat de contestator, cât și de alte persoane implicate, împotriva deciziei de apel a Curții de Apel Suceava.

Potrivit acestor hotărâri judecătorești, contestatorul P. O. I. a fost condamnat definitiv la pedeapsa de:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a, 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41, alin. 2 și art. 13 Cod penal 1969; 74 alin. 1 lit. a, 76 alin. 1 lit. b Cod penal 1969, deci pentru săvârșirea acestei infracțiuni în formă continuată;

- 2 ani închisoarea pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. 2 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2, 74 alin. 1 lit. a, 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal 1969 s-au contopit toate cele trei pedepse în pedeapsa cea mai grea inculpatul urmând să execute în final pedeapsa principală de 4 ani închisoare.

S-a dedus din pedeapsă durata reținerii de o zi din xx.xx.xxxx, iar după rămânerea definitivă a hotărârilor, contestatorul a fost încarcerat în penitenciarul sus-arătat la data de xx.xx.xxxx, până în prezent executând circa 660 de zile închisoare, adică mai puțin de 2 ani care înseamnă circa 730 de zile, datele fiind rezultate din comunicările Biroului Evidență de la Penitenciarul Botoșani.

Potrivit celor trei sentințe judecătorești; potrivit rechizitoriului de trimitere în judecată din xx.xx.xxxx al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava din dosarul anexat, cât și celorlalte acte de la dosar, în cauză au fost implicate părțile vătămate K. M., I. M., M. M. I., I. N. I. C. L., G. F. D., P. Ș. C., F. C. E., D. F., M. P. I., A. C. A., R. A.-M., B. A. A., J. A., I. M. A., S. I., T. I. M., M. A. E. cât și alte persoane, care au fost transportate și traficate parțial de contestator, împreună cu alți inculpați, în Germania pentru a practica prostituția, în cursul anilor 2002 - 2003.

Strict în legătură cu contestatorul P. O. I., s-a arătat în rechizitoriu cât și în hotărârile de condamnare că acesta a săvârșit cele trei infracțiuni, în legătură cu victimele:

- K. M. traficată în luna februarie 2002;

- M. M. I. racolată în primăvara anului 2002 și traficată în lunile august - octombrie 2002;

- A. C. A. traficată până în luna octombrie 2002;

- B. A. A. traficată începând cu luna august 2002 și până în primăvara anului 2003;

- J. A. traficată în luna august 2002;

- M. A. E. traficată în cursul lunii octombrie 2002.

Aceste date rezultă și din declarațiile părților vătămate de la dosar, în principal M. M. I., B. A. A., M. A. E., care au arătat în declarațiile date că au fost traficate atât anterior datei de xx.xx.xxxx cât și ulterior acestei date, așa cum rezultă din declarațiile lor date în timpul urmăririi penale fila 100 - 103 Vol. V, fila 125 - 129 Vol. IV și fila 31 - 34 Vol. VII, ultimele acte de executare a infracțiunilor consumându-se începând cu xx.xx.xxxx, până la începutul anului 2003, întrucât partea vătămată B. A. A. a arătat că a fost dusă în Germania de contestator în luna august 2002 și a fost exploatată acolo de către acesta și concubina lui D. S. circa 5 - 6 luni.

Potrivit deciziei Curții de Apel fila 49 din decizie, instanța de apel a concluzionat că pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților implicați în cauză, având în vedere datele la care activitatea ilicită pentru fiecare dintre aceștia s-a finalizat, precum și sfera de cuprindere a Legii nr. 543/2002, nu se poate reține că pentru vreuna din sancțiunile aplicare inculpații pot beneficia de grațierea pedepselor.

B.

Conținutul actualei contestații

Aceasta fiind situația personală a contestatorului, instanța reține că la data de xx.xx.xxxx, contestatorul P. O. I. a formulat actuala contestație la executare, solicitând ca potrivit Legii nr. 543/2002, privind grațierea unor pedepse, să se constate grațiată pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestuia în cadrul concursului real de infracțiuni pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, întrucât această pedeapsă și infracțiune nu este exceptată de această lege de la grațiere, iar infracțiunile au fost săvârșite până la data apariției legii xx.xx.xxxx, solicitând să i se recontopească celelalte două pedepse rămase, cu aplicare celei mai grele de 2 ani închisoare, care să se constate ca fiind executată între timp, dat fiind faptul că a fost arestat la data de xx.xx.xxxx și a executat până în prezent și muncă care a avut drept consecință reducerea perioadei de detenție.

Tribunalul Botoșani s-a investit cu judecarea contestației iar prin sentința penală nr. XXX din xx.xx.xxxx a respins cererea de recalificare a contestației la executare privind constatarea aplicării grațierii pedepsei formulate de contestatorul P. O. I., fiul lui I. și E., născut la data de xx.xx.xxxx în Bacău, CNP XXXXXXXXXXXXXXX, prin apărător, din art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, în art. 596 Cod procedură penală.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 598 alin. 2 teza I rap. la art. 597 alin. 1 și 6 Cod procedură penală, a declinat competența de soluționare a prezentei contestații în favoarea Tribunalului Suceava căruia i s-a trimis dosarul spre competentă soluționare.

Tribunalul Suceava, prin sentința penală nr. X din xx.xx.xxxx și-a declinat la rândul său competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, ca instanță de executare și constatându-se ivit conflict negativ de competență între cele două tribunale a sesizat Curtea de Apel Suceava pentru a se pronunța asupra acestui conflict.

Curtea de Apel Suceava prin încheierea nr. X din xx.xx.xxxx a soluționat conflictul de competență și a stabilit competența de soluționare a contestației în favoarea Tribunalului Botoșani mai întâi sesizat, reținând că temeiul legal pe care se sprijină contestația este cel reținut de către tribunal, adică disp. art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.

Această prevedere legală statuează faptul că o contestație împotriva executării hotărârii penale se poate face între altele și în cazul când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, în cauză fiind vorba despre grațiere ca o cauză de stingere a executării pedepsei, rezultată din cuprinsul Legii nr. 543/2002.

Drept urmare, Tribunalul Botoșani s-a reinvestit cu soluționarea contestației pentru termenul de astăzi, când a dispus citarea contestatorului, care a solicitat să fie judecat în lipsa acestuia și în prezența apărătorului său.

Prin concluzii apărătorul său a solicitat admiterea contestației, constatarea grațierii pedepsei de 4 ani închisoare, întrucât ultimul act material al infracțiunii de trafic de persoane s-a consumat înaintea datei de xx.xx.xxxx, când a fost publicată Legea nr. 543/2002 în Monitorul Oficial nr. 726 din xx.xx.xxxx iar legea nu exclude infracțiunea de trafic de persoane de la grațiere, așa încât îi este pe deplin aplicabilă contestatorului.

A mai arătat apărătorul contestatorului că, în subsidiar, în cazul în care instanța va împărtăși un alt punct de vedere în legătură cu situația contestatorului să se aplice acestuia grațierea parțială prev. de art. 16 rap. la art. 14 din Legea nr. 546/2002, privind grațierea și procedura acordării grațierii, arătând că cel puțin din acest punct de vedere contestația este întemeiată.

În sfârșit, s-a adus în discuție faptul că prin sentința penală nr. XXX din xx.xx.xxxx a Tribunalului Suceava, pentru o altă inculpată pe nume P. F. S. s-a admis o contestație la executare similară cu prezenta contestație, constatându-se grațiată pedeapsa ce i s-a aplicat acestei inculpate tot pentru trafic de persoane, așa cum rezultă din cuprinsul sentinței depusă la fila 9 și următoare dosar, așa încât pentru identitate de rațiune se impune admiterea și a prezentei contestații.

C.

Situația de drept

În cadrul situației de drept, instanța reține că potrivit sentinței penale nr. XXX din xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoșani, depusă la dosar, actualul contestator nu beneficiază de aplicarea legii penale mai favorabile odată cu intrarea în vigoare a Noul Cod penal la 1 februarie 2014, contestația acestuia, formulată în legătură cu aplicarea acestei legi fiind respinsă.

Pe de altă parte, instanța reține sub aspectul admisibilității prezentei contestații că o asemenea contestație este admisibilă pe fond dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, dacă este a se avea în vedere art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, conform căruia orice persoană are dreptul al un proces echitabil iar în condițiile în care legislația nu prevede o cale de atac, în cadrul căreia să poată fi înlăturate nelegalitățile existente în hotărârile definitive, cum este și în prezenta cauză, se impune ca practicienii dreptului să dea eficiență acestei dispoziții din Convenție, date fiind și punctele de vedere divergente exprimate în practica judiciară anterioară cât și ulterioară datei de 1 februarie 2014 (fila 56 și următoarele ds.).

Drept urmare prezenta contestație urmează să fie analizată pe fond.

În acest sens, instanța reține că Legea nr. 543/2002 a fost publicată la data de xx.xx.xxxx în Monitorul Oficiala nr. 726 și a fost modificată prin OU.G. nr. 18 din 2 aprilie 2003, aprobată la rândul el prin Legea nr. 258/2003, depuse la dosar.

Aceste dispoziții legale statuează faptul că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă, așa cum rezultă din art. 1 al Legii nr. 543/2002, legea neaplicându-se celor condamnați, pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă, articolul 4 din lege arătând expres și care sunt infracțiunile ale căror pedepse sunt exceptate de la grațiere.

Legea prevede faptul că, se grațiază pedepsele în condițiile sus-arătate pentru fapte săvârșite până la data publicării ei în Monitorul Oficial al României adică xx.xx.xxxx, așa cum rezultă din cuprinsul Ordonanței de Urgență nr. 18/2003.

Privitor la grațiere, coexistă și dispozițiilor de procedură privind grațierea și procedura acordării grațierii, cuprinse în Legea nr. 546/2002, care nu este o lege de grațiere în sine, ci este o lege de procedură, cu privire la grațiere.

Această lege statuează în art. 2 că o grațiere poate fi acordată individual de președintele României sau colectiv de Parlamentul României, prin lege organică.

De asemenea art. 16 din Legea, statuează că o grațiere poate fi totală sau poate fi parțială, atunci când privește pedeapsa în integralitatea lor sau o parte determinată din aceasta, înțelegându-se că acordarea efectivă a uneia sau alteia dintre grațieri, poate fi dispusă de Președintele României sau Parlament prin lege organică.

D.

Concluzii

Comparând situațiile sus-arătate cu situația de drept, instanța deduce că prezenta contestație este neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare, întrucât în cauză nu este aplicabilă Legea nr. 543/2002, ca o cauză de stingere a executării pedepsei, așa cum prevede art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.

Infracțiunea de trafic de persoane invocată în cauză, ca fiind grațiată de lege s-a a săvârșit în mod continuat, sub incidența Codului penal din anul 1969, conform art. 41 alin. 2 din lege, iar potrivit legii, consumarea infracțiunea infracțiunii continuate se săvârșește la ultimul act de executare.

După cum s-a arătat mai sus, ultimele acte de executare ale acestei infracțiuni s-au săvârșit după data de xx.xx.xxxx, până la începutul anului 2003, iar raportând aceste date la prevederile cuprinse în legile de grațiere, se înțelege să infracțiunea este exclusă de la această grațiere.

Cu privire la faptul că pentru altă persoană s-a admis o contestație similară cu prezenta contestație, această situație nu impietează asupra rezolvării actualei cauze iar cu privire la o eventuală grație parțială a pedepsei, instanța reține că în cauză nu este dată o asemenea situație, întrucât nu există nici o lege organică în cauză care să grațieze parțial pedeapsa ce i s-a aplicat contestatorului.

Cum din analiză nu reies elemente de admitere ale contestației, aceasta urmează să fie respinsă.

Văzând și art. 272 și următoarele Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatorul P. O. I., fiul lui I. și E., născut la data de xx.xx.xxxx, CNP XXXXXXXXXXXXXXX, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani.

Obligă contestatorul să plătească statului suma de 30 lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din xx.xx.xxxx.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare