Contopirea pedepselor. Hotărâre definitivă desfiinţată ca urmare a admiterii recursului în anulare. Inaplicabilitatea disp.Art.36 din Codul penal
| Comentarii |
|
Contopirea pedepselor. Hotărâre definitivă desfiinţată ca urmare a admiteriirecursului în anulare. Inaplicabilitatea disp.art.36 din Codul penal
Cod penal, art.33, art.34, art.36
Pentru a fi aplicabile dispoziţiile art.36 din Codulpenal, trebuie ca pedepsele supuse contopirii să fieexecutabile. Hotărârea instanţei supreme printre cares-a dispus, între altele, suspendarea executăriipedepsei ce face obiectul contopirii, casarea hotărârilorprin care a fost pronunţată respectiva pedeapsă şitrimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond,face inoperante prevederile art.33, 34, 36 din Codulpenal.
(dec.pen. nr.173/R/21 aprilie 2005).
Prin sentinţa penală nr.2455 din 11 noiembrie 2004 pronunţată deJudecătoria Piteşti a fost respinsă cererea de contopire a pedepselor,formulată de petenta - condamnată P.E.C.
Instanţa de fond a reţinut că prin sentinţa penală nr.99 din 21iunie 2001 pronunţată de Tribunalul Buzău, rămasă definitivă prin deciziapenală nr.4342/15octombrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, petentaP.E.C. a fost condamnată la 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilorprev.de art.64 lit.a, b, c Cod penal pentru săvârşirea infracţiunii prev.deart.215 alin.1, 2, 3, 5 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal şi la o altăpedeapsă, tot de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev.deart.64 lit.a, b, c din Codul penal, pentru infracţiunea prev.de art.215 alin.2, 3,4, 5 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 din Codul penal.
În baza art.33, 34 lit.b din Codul penal s-a dispus contopirea celordouă pedepse, P.E.C., urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 aniînchisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b, c din Codulpenal, în condiţiile art.57, 71 din Cod penal, pentru fapte săvârşite în perioadanoiembrie 1999 - mai 2000.
Împotriva sentinţei penale susmenţionate, petenta a formulatrecurs în anulare ce a format obiectul dosarului nr.62/2004 al Înaltei Curţi deCasaţie şi Justiţie, care la data de 26 aprilie 2004, în complet de 9 judecători a dispus suspendarea executării sentinţei penale nr.99/2001 a TribunaluluiBuzău, a deciziei penale nr.402/12 septembrie 2001 a Curţii de Apel Ploieştişi a deciziei penale nr.4342 din 15 octombrie 2002 a Curţii Supreme deJustiţie cu privire la latura penală, până la soluţionarea recursului în anularedeclarat în cauză.
Instanţa Supremă a dispus, totodată, punerea în libertate apetentei de sub puterea mandatului de executare a pedepsei, emis în baza hotărârilor menţionate, dacă nu este arestată în altă cauză.
Prin sentinţa penală nr.1047 din 12 mai 2003 a JudecătorieiPiteşti, rămasă definitivă prin decizia penală nr.290/R/10.06.2004 a Curţii deApel Piteşti, petenta P.E.C. a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani şi 6 luniînchisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.215 alin.1, 2 şi 4 din Codulpenal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal ( fapte comise în prima perioadă aanului 2000).
Prin aceeaşi hotărâre, în baza art.85 din Codul penal, s-a dispusanularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 ani închisoare,aplicată prin sentinţa penală nr.1194 din 31 mai 2002 a Judecătoriei Piteşti,pedeapsă care în baza art.36 din Codul penal a fost contopită cu pedeapsa de3 ani şi 6 luni închisoare menţionată mai sus, dispunându-se ca petenta săexecute 3 ani şi 6 luni închisoare în condiţiile art.57, 71 din Codul penal.
În raport de cele prezentate, Judecătoria Piteşti a constatat căinfracţiunile pentru care petenta a fost condamnată prin sentinţele penale susmenţionate sunt concurente, în cauză fiind astfel incidente prevederile art.33,34 din Codul penal.
Dar, potrivit art.36 din Codul penal, se impune ca pedepselesupuse contopirii să fie executabile.
Or, pedeapsa de 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilorprev.de art.64 lit.a, b, c din Codul penal, aplicată petentei prin sentinţa penalănr.99 din 21 iunie 2001 a Tribunalului Buzău, rămasă definitivă prin deciziapenală nr.4342/2002 a Curţii Supreme de Justiţie nu este executabilă,deoarece în privinţa acesteia, prin încheierea din data de 26 aprilie 2004 aÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus suspendarea executării.
În consecinţă, instanţa de fond a respins cererea prin care petentaa solicitat contopirea pedepselor, soluţie menţinută şi de Tribunalul Argeş,care prin decizia penală nr.64 din 24 februarie 2005 a respins ca nefondatapelul declarat de aceasta.
Împotriva deciziei a declarat recurs petenta, criticând-o pentrunelegalitate şi netemeinicie în sensul că în cauză sunt întrunite condiţiileprev.de art.36 din Codul penal relative la contopirea pedepselor.
Recursul este nefondat.
Din actele dosarului rezultă că, prin decizia penală nr.338/2004pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a admis recursul în anularedeclarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie şi s-au casat sentinţa penală nr.99/2001 a TribunaluluiBuzău, decizia penală nr.402/2001 a Curţii de Apel Ploieşti şi decizia penalănr.4342/2003 a Curţii Supreme de Justiţie, dispunându-se trimiterea cauzeiprivind pe inculpata P.E.C. la Tribunalul Buzău în vederea rejudecării cauzei.Urmare casării în întregime a hotărârilor menţionate a fost înlăturată şipedeapsa principală de 8 ani închisoare, aplicată petentei în condiţiile art.57,71 Cod penal, cum şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilorprev.de art.64 lit.a, b, c din Codul penal, pedeapsă ce face obiectul contopiriiîn cauza dedusă judecăţii.
De altfel, petenta a solicitat contopirea acestei pedepse de 8 aniînchisoare cu pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţapenală nr.1047/2003 a Judecătoriei Piteşti ( pedeapsă ce a rezultat dincontopirea unei pedepse de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiuneaprev.de art.215 alin.2 şi 4 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal şi a uneialte pedepse de 3 ani închisoare pentru care s-a dispus anularea suspendăriicondiţionate).
Cum sentinţa penală prin care petentei i s-a aplicat pedeapsa de 3ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev.de art.215 alin.2 şi 4 Codpenal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, care se identifică cu pedeapsarezultantă, aplicată prin aceeaşi sentinţă, urmare a anulării suspendării uneipedepse anterioare, a rămas definitivă la data de 10 iunie 2004, o atarepedeapsă este executabilă.
Dar, cealaltă pedeapsă, de 8 ani închisoare aplicată pentruinfracţiunea prev.de art.215 alin.2, 3, 4, 5 cu aplic.art.41 alin.2 din Codulpenal, pentru care se cere contopirea, nu mai există, având în vedere, deciziaÎnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 13 decembrie 2004 prin care,urmare admiterii recursului în anulare, s-a trimis cauza spre rejudecare lainstanţa de fond.Aşa fiind, neexistând una dintre pedepsele pentru care se solicită contopirea,nu mai poate opera o atare contopire în conformitate cu disp.art.36 dinCodul penal, iar recursul declarat de petentă a fost respins ca nefondat.
