Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală. Stabilirea alcoolemiei cu un aparat etilotest neomologat.
| Comentarii |
|
Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibaţie alcoolicăce depăşeşte limita legală. Stabilirea alcoolemiei cu un aparat etilotestneomologat.
O.U.G. nr.195/2002, art.79 alin.1, art.80 alin.1, 2.Trimiterea în judecată a inculpatului pentruinfracţiunea prev.de art.79 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002 avându-se în vedere concentraţia de alcoolîn sânge stabilită de un aparat etilotest, neomologatpotrivit legii, fără ca acestuia să i se recolteze probebiologice pentru stabilirea alcoolemiei, aşa cumprevăd dispoziţiile art.79 şi 80 din O.U.G. nr.195/2002este greşită, ca de altfel şi hotărârea instanţei de fond,prin care s-a dispus condamnarea, soluţie menţinută şiîn apel.
(dec.pen.nr.171/R/21.04.2005)
Prin sentinţa penală nr.1636 din 10 decembrie 2004, pronunţatăde Judecătoria Râmnicu Vâlcea, inculpatul M.M.A. a fost condamnat în bazaart.79 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.81 din Codul penal, s-a dispus suspendareacondiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani,stabilit în conformitate cu dispoziţiile art.82 din Codul penal.
În temeiul dispoziţiilor art.359 din Codul de procedură penală, i s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 din Codul penal.
Instanţa de fond a reţinut că la data de 10 august 2004, orele 510,inculpatul M.M.A. a fost oprit pentru control de către organele de poliţie, întimp ce conducea pe strada Calea lui Traian din Râmnicu Vâlcea,autoturismul marca OPEL cu număr de înmatriculare BV-237-NA.
În urma testării cu aparatul alcooltest Drager ARPJ", seria 0649,s-a stabilit că inculpatul avea o concentraţie de 0,65 mg/1 alcool pur în aerulexpirat, peste limita admisă de lege, de 0,40 mg/l.
Apelul declarat de inculpat prin care a solicitat, în principal,achitarea cu motivarea că fapta comisă de el nu prezintă gradul de pericolsocial al unei infracţiuni şi, în subsidiar, reducerea cuantumului pedepseiaplicate de instanţa de fond, a fost admis prin decizia penală nr.43/A/16februarie 2005, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, prin care s-au reţinut înfavoarea inculpatului circumstanţele atenuante prevăzute de art.74 din Codulpenal şi s-a redus sancţiunea la 4 luni închisoare.
Împotriva sentinţei a declarat recurs inculpatu,l care a solicitatachitarea în temeiul dispoziţiilor art.10 lit.d din Codul de procedură penală,cu motivarea că, întrucât aparatul etilotest tip Drager" cu ajutorul căruia i s-a stabilit concentraţia alcoolică, nu face parte din lista oficială a mijloacelorde măsurare supuse controlului metrologic legal emisă de Biroul Român deMetrologie Legală, nu poate constitui o probă certificată în sensul prevăzut deO.U.G. nr.195/2002.
Recursul este fondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiuniiprevăzută de art.79 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, constând în aceea că, îndata de 10 august 2004 a condus pe drumurile publice un autoturism şi, fiindoprit pentru control de organele de poliţie din cadrul serviciului desupraveghere, îndrumare şi controlul circulaţiei rutiere, a fost depistat cu oconcentraţie de 0,65 mg/l alcool pur în aerul expirat, concentraţie stabilită cuaparatul etilotest tip Drager" 7410 cu seria ARPJ 0649.
Deoarece nu a contestat alcoolemia stabilită în urma acesteitestări, inculpatului nu i s-au mai recoltat probe biologice în vederea stabiliriialcoolemiei, fiind astfel trimis în judecată numai pe baza probei de testare cuetilotestul, avându-se în vedere că rezultatul de 0,65 mg/l alcool pur înaerul expirat, depăşeşte limita de 0,40 mg/litru, limită de la care fapta esteconsiderată infracţiune, potrivit prevederilor art.79 alin.1 din O.U.G.nr.195/2002.
Aşa cum susţine însă inculpatul, aparatul etilotest nu poate fiasimilat cu etilometrele aflate în dotarea poliţiei rutiere şi care sunt certificatede către Institutul Naţional de Metrologie din cadrul Biroului Român deMetrologie (pct.II lit.A alin.1 şi 2 din Dispoziţia nr.201091 din 24 aprilie2003, emisă de Ministerul de Interne - Inspectoratul General al PoliţieiRomâne).
De altfel, potrivit dispoziţiei menţionate în lege, referitoare lainterpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art.79 şi 80 din O.U.G.nr.195/2002, când valoarea indicată de aparatul electronic este peste 0,40mg/litru ori reactivul fiolei s-a înverzit mai mult de 40\% din conţinut, înmod obligatoriu, subiectul va fi condus la o unitate sanitară abilitată, unde i sevor recolta probe biologice, potrivit normelor elaborate de Institutul deMedicină Legală şi dacă rezultatul buletinului de analiză indică o îmbibaţiealcoolică de peste 0,80 gr/litru alcool pur în sânge, fapta constituieinfracţiune, conform prevederilor legale".
Rezultă, faţă de cele expres menţionate, că numai după analizaprobelor de sânge, dacă se constată o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80gr/litru alcool pur în sânge, fapta întruneşte elementele constitutive aleinfracţiunii prevăzută de art.79 din O.U.G. nr.195/2002.
Or, cum în cauză a fost constatată concentraţia de 0,65 mg/litru,de un aparat etilotest neomologat potrivit legii, încălcându-se astfelprevederile art.80 alin.1 şi 2 din O.U.G. nr.195/2002 în care se menţioneazăcă stabilirea concentraţiei de alcool în sânge se face numai cu ajutorul unuimijloc tehnic certificat potrivit legii, o atare probă nelegală, nu poate să fieluată în considerare.
În măsura în care inculpatului i se recoltau probe biologice, chiardacă a fost testat cu etilotestul neomologat şi dacă i se stabilea în sânge oconcentraţie de peste 0,80 gr/litru alcool, atunci fapta putea să fie consideratăinfracţiunea prevăzută de art.79 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, aşa cum dealtfel, a fost trimis în judecată.
Prin urmare, cum nu există probe certe care să permită lămurireacauzei sub aspectul laturii obiective, respectiv a elementului material alinfracţiunii prevăzută de art.79 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, cu referire ladovedirea concentraţiei care să depăşească 0,40 mg/l alcool pur în aerulexpirat pentru ca fapta să fie calificată ca şi infracţiune, recursul formulat deinculpat a fost admis şi prin casarea sentinţei şi a deciziei s-a dispus achitareaacestuia în conformitate cu dispoziţiile art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d dinCodul de procedură penală.
