Dare de mită. Jurisprudență Dare de mită

Tribunalul BACĂU Sentinţă penală nr. 360 din data de 12.10.2016

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 657/P/2015 din 21.12.2015 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inc. D.M.R. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.p. raportat la art.6 din Legea 78/2000 și la art.7, lit. c din Legea 78/2000, constând în aceea că la 25 august 2015, în jurul orei 18,30, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu conferite de lege și evidențiate în fișa postului, a pretins de la martorul denunțător, H.I., suma de 200 de lei, din care a primit de la acesta suma de 100 de lei, pentru a nu își îndeplini atribuțiile de serviciu, constând în constatarea și sancționarea unor contravenții prevăzute de OUG 195/2002. și C.A.I. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.p. raportat la art.6 din Legea 78/2000 și la art.7, lit. c din Legea 78/2000, constând în aceea că la 25 august 2015, în jurul orei 18,30, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu conferite de lege și evidențiate în fișa postului, a primit de la martorul denunțător, H.I., suma de 100 de lei pentru a nu își îndeplini atribuțiile de serviciu, constând în constatarea și sancționarea unor contravenții prevăzute de OUG 195/2002.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la nr. 4354/110/2015 la data de 21.12.2015.

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpații: C.A.I., D.M.C. fila 11-14, 80 martorii: H.I., B.A.D., F.M., D.G., D.B. fila 54-63.

În apărare inculpatul C.A.I. prin apărătorii aleși au depus la dosar xerocopia , primită de A.C. la 30.05.2013, fila 15.

Au solicitat ca probe în apărare: emiterea unei adrese către Sc T. SRL prin care să comunice dacă martorul denunțător H.I. avea calitatea de salariat al societății la data de 25.08.2015 și în caz afirmativ să înainteze contractul de muncă al acestuia și fișa postului, a se solicita de la Sc T. foile de parcurs din data de 25.08.2016 ( sau alte documente ale societății care să ateste cele solicitate), pentru microbuzul M. cu nr de înmatriculare .... din data de 25.08.2015 din care să rezulte ora plecării în cursa a microbuzului precum și ora ajungerii pe ruta de retur Adjud -Bacău, să fie înaintate satele tahografului pentru microbuzul menționat în condițiile în care există. Emiterea unei adrese către IPJ Bacău prin care să fie comunicate: buletinul posturilor în extras din data de 25.08.2016- document menționat la capitolul mijloace de probă, din rechizitoriu dar care nu se regăsește în dosarul de urmărire penală, cazierele rutiere ale martorilor denunțători H.I. și D.B., având în vedere afirmațiile martorului H. că a mai fost oprit de poliția rutieră, procesele de contravenție menționate în rapoartele de activitate ale agenților, respectiv procesul-verbal de contravenție seria/nr ....(raport C.), procesul-verbal de contravenție seria/nr ... ( raport D.), procesul-verbal de contravenție seria/nr ...( raport C.) precum și înregistrările video aferente acestor procese -verbale de contravenție. Aceste înscrisuri au fost atașate la dosarul cauzei, aflându-se la filele 33-53.

Apărătorul ales al inculpatului D.M.C. a solicitat, în apărare emiterea de adrese la locul de muncă al martorului D.B., adresă către O. pentru a verifica apelurile telefonice între cei doi soți D., adresă la Poliția Rutieră pentru comunicarea de informații vizând indicativul autoturismului de serviciu, în ziua de 25.08.2015, și procesul-verbal, adresă către S.A. pentru a preciza dacă a fost înregistrat denunțul lui D.B. în perioada 25.08.22015-10.09.2015. Au fost atașate informațiile cerute la filele 72-80, 112-118, 127-128. La ultimul termen de judecată s-a atașat un extras electronic vizând situația lucrărilor ce se desfășurau în perioada supusă analizei dosarului, pe str. Xdin municipiul Bacău (fila- 141).

De la IPJ - a fost atașat și un CD conținând înregistrarea video din data de 25.08.2016 provenită din aparatul radar montat pe autoturismul de serviciu și pe care au lucrat în acea zi cei doi inculpați.

Apărătorii aleși pentru inc. C., au depus la dosar Ordonanța de clasa, urmare a dispoziției de disjungere, pentru efectuarea în continuare de cercetări sub aspectul bănuielii comiterii de alte infracțiuni de luare de mită, dată inițial în rechizitoriul nr. 657/2015 și care face obiectul cauzei pendinte.

În virtutea rolului activ,în baza dispozițiilor art.376 alin.4 C.pr.pen. instanța, din materialul probator acumulat până atunci precum și din urma informațiilor furnizate de inculpatul D., la ultima sa audiere din data de 07.04.2015, a dispus audierea în calitate de martori a șefului ierarhic al acestuia, d-l N.A., B.M.G. și B.C.. De asemenea a dispus atașarea listingului telefonic în ceea ce privește apelurile telefonice trimise/primite de inc. D. pentru ziua de 25.08.2015, de la O.. Acești trei martori au fost audiați în zilele de 12.05.2016 (fila 108), 09.06.2016 (filele 122-123). De asemenea s-au atașat convorbirile telefonice efectuate în cursul zile de 25.08.2015 de către inc. D., filele 98-106.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

I. LATURA PENALĂ

1. În fapt :

Inculpatul D.M.R. este angajat al IJP începând cu data de 28.09.1996, având gradul profesional de agent șef de poliție. Inculpatul, C.A.I. este angajat al IJP începând cu data de 01.12.2005, având gradul profesional de agent șef de poliție.

Astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei , la data de 25 august 2015 cei doi inculpați au fost de serviciu în schimbul doi. Inculpatul D.M.R. a preluat la ora 14,00 autoturismul dotat cu aparat radar, și l-a predat la ora 22,00 . Întrucât semnăturile inculpatului D.M.R. apar în documentul intitulat "; foia de parcurs din data de 25 august atât la rubricile referitoare la ora plecării și ora sosirii în și din schimb, cât și la rubrica privitoare la rulajul efectuat de autovehicul, rezultă cu certitudine că autovehiculul a fost condus de către acesta.

Echipajul format din cei doi agenți a avut ca traseu următoarele străzi din intravilanul municipiului Bacău : strada E., ( orele 14,00-15,00), C.M., C. ( orele 15,00-17,00 ), U. ( orele 17,00-18,00 ), str. G. ( orele 18,00-19,00 ), C.M. ( orele 19,00-20,00 ), C.M. ( 20,00 - 21,00 ), și B.U. ( 21,00-22,00 ).

Potrivit Raportului de activitate zilnică, la 25 august 2015, în intervalul 14,00-22,00, agentul șef D.M., a parcurs un itinerariu în zona din nord a municipiului Bacău, în intervalul 14:00-18:00 a ";soluționat"; o ";tamponare"; în Bacău între ";două autotiruri";, a efectuat activități de ";patrulare, îndrumare, control trafic rutier"; și a aplicat șase amenzi contravenționale, dintre care prima la ora 18,33 .

De asemenea, potrivit Raportului de activitate zilnică, la 25 august 2015, în intervalul 14,00-22,00, agentul principal D.M., a parcurs un itinerariu pe "; raza municipiului Bacău";, a desfășurat activități de patrulare, dirijare și control trafic rutier și a aplicat șase amenzi contravenționale. Lipsește din Raportul de activitate al agentului C.A.I., mențiunea participării în intervalul 14,00-18,00 la ";soluționarea"; unui accident , respectiv tamponarea dintre două autotiruri.

La data de 25 august 2015, la o oră care nu poate fi stabilită cu precizie, dar situată în jurul orei 18,30, autoturismul, în care se aflau cei doi inculpați, a oprit în zona intersecției dintre străzile A.P. și D. din mun. Bacău, sesizând comiterea unei contravenții, respectiv faptul că martorul denunțător, H.I., conducătorul microbuzului marca M., parcase neregulamentar pe contrasens. Autoturismul poliției a venit dinspre strada Ș., a trecut pe lângă microbuzul parcat neregulamentar, a întors în intersecția din apropiere și a parcat pe celălalt sens, în dreptul microbuzului.

Martorul denunțător H.I., este angajat al SC T. SRL în funcția de conducător auto, transportând salariații acestei societăți la începutul și sfârșitul programului de muncă, din municipiul Bacău în municipiul Adjud. La întoarcere, arată martorul că ajunge în Bacău de obicei în jurul orei 18,00 și se deplasează până la capătul liniei, respectiv în comuna L., județ Bacău.

La 25 august a.c., în jurul orei 18,30, martorul, H.I., arată că a parcat într-o stație de autobuz situată pe strada A.P. din municipiul Bacău, pentru ca una dintre cele două pasagere pe care le transporta în acel moment, B.A.D., să poată să își cumpere medicamente de la o farmacie din apropiere. În scurt timp, H.I. a observat în oglinda retrovizoare un autobuz care intenționa să oprească în stație și care nu ar fi avut loc suficient pentru această manevră din cauza faptului că stația era ocupată de microbuz. În acel moment, H.I. a luat decizia să părăsească stația și să parcheze într-un loc din imediata vecinătate a acesteia unde să o aștepte pe B.A.D. până când aceasta va ieși din farmacie. Prima dată a încercat să parcheze lângă stație pe același sens de deplasare, însă nu a putut să efectueze această manevră, iar atunci, întrucât singurul loc liber unde putea parca se afla pe contrasens, după intersecția cu strada D. din imediata apropiere a stației de autobuz, a luat decizia să traversesze intersecția, să încalce linia continuă din zonă și să parcheze microbuzul în locul pe care îl observase liber.

Astfel cum arată conducătorul auto, martorul denunțător H.I., polițistul din dreapta, respectiv agentul principal de poliție C. A.I. ( așa cum am arătat anterior, din înscrisurile cauzei, rezultă că la volan s-a aflat agentul șef, D.M.R. ) a coborât și s-a deplasat la microbuz, comunicându-i șoferului faptul că a oprit neregulamentar și că are luminile de drum ( faza scurtă ) aprinse și în consecință, i-a cerut permisul de conducere, certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a autovehiculului.

Agentul principal de poliție C. A.I. i-a solicitat conducătorului auto să îl urmeze la mașina de poliție, unde a început să se pregătească pentru a scrie un proces - verbal de sancționare contravențională.

În acest moment, martorul H.I., aflat în zona portierei din dreapta față a autovehiculului de poliție, le-a explicat polițiștilor că a fost nevoit să oprească neregulamentar și să încalce astfel regulile de circulație și le-a cerut să nu aplice sancțiunea suspendării dreptului de a conduce.

Martorul denunțător a arătat în declarația sa că a avut reprezentarea faptului că încălcarea marcajului longitudinal continuu ar atrage în mod obligatoriu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce, situație care ar fi dus la pierderea locului de muncă, aspect care însă nu corespundea realității. Fapta martorului denunțător de a încălca marcajul longitudinal continuu înainte de a se opri pe sensul contra direcției de deplasare într-un loc de parcare pe care îl găsise liber, constituie contravenție și se sancționează cu amendă din clasa a-2-a de sancțiuni, potrivit art.100,al.1 pct. 3 din OUG 195/2002. De asemenea, fapta aceleiași persoane de a opri neregulamentar, pe contrasens, constituie, de asemenea contravenție, și se sancționează cu amendă și aplicarea unui număr de două puncte de penalizare, potrivit dispozițiilor art.108,al.1 lit.a pct.8 din OUG 195/2002.

În acel moment, a intervenit lucrătorul de poliție aflat la volan, respectiv agentul șef de poliție D.M.R., care i-a comunicat martorului că au fost anunțați de către un superior, care le-a cerut să aplice măsurile legale care se impuneau și că au venit special din cartierul G., pentru a constata și să sancționa contravenția.

Inculpatul D.M.R. a sesizat momentul de confuzie și spaimă în care se afla martorul denunțător și l-a amplificat intenționat cu intenția de a obține bani în legătură cu neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Astfel, mai întâi i-a spus martorului că se va ";odihni 90 de zile";, moment în care, martorul, întărindu-și convingerea falsă că își va pierde locul de muncă, i-a rugat pe ambii lucrători de poliție să nu aplice sancțiunea suspendării dreptului de a conduce. Atunci inculpatul D.M.R. a exploatat situația evidentă de vulnerabilitate a martorului denunțător, pretinzând bani în forma unei solicitări voalate, făcând pe un ton mai scăzut remarca ";putem mânca o friptură";, din care martorul denunțător a înțeles că trebuie să dea o sumă de bani.

La început, martorul denunțător a scos din portofel o bancnotă de 100 de lei și a așezat-o în palmă, pe interiorul portierei din dreapta autovehiculului de poliție care avea geamul coborât. Observând acest gest, D.M.R. i-a cerut conducătorului auto să aducă asigurarea, din această solicitare reieșind că pretinde o sumă suplimentară.

Martorul denunțător H.I. s-a întors la microbuz, a luat asigurarea, iar în interiorul acesteia a pus bancnota de 100 lei și a adăugat din portofel o altă bancnotă tot de 100 de lei, după care s-a întors la autovehiculul de poliție tot în zona portierei din dreapta și i-a înmânat agentului șef de poliție D.M.R. asigurarea, în interiorul căreia se afla suma de 200 lei.

Inculpatul D.M.R., după ce a luat asigurarea, a scuturat-o deasupra consolei dintre scaune, iar cele două bancnote au căzut în acel loc.

Inculpatul C. A.I. i-a returnat martorului permisul de conducere, certificatul de înmatriculare și cartea de identitate, iar inculpatul D.M.R., i-a returnat martorului asigurarea.

Înainte de a pleca, martorul H.I. a auzit cum cei doi polițiști discutau despre faptul că urmau să spună superiorului care i-a trimis în acea zonă că nu au găsit nici un microbuz la locul indicat.

Martorul H.I., după ce a revenit la microbuz a spus celor două pasagere despre incident.

Martora D. G. a declarat că H.I. i-ar fi spus că ";…polițistul a vrut să îi rețină permisul de conducere și a zis că i-a dat 200 de lei polițistului care i-a cerut actele ca să nu îi rețină permisul de conducere";. De asemenea, aceeași martoră declară că ";..la microbuz a revenit colega mea, B.A., iar H.I. a discutat ceva cu aceasta. Deoarece ocupam un loc în spatele microbuzului, nu am auzit discuția respectivă și nu pot relata ce au discutat cei doi. După aceasta, H.I. și-a continuat deplasarea spre Ș., iar când a plecat din locul respectiv am văzut că mașina de poliție avea indicativul 140 pe zona din partea stânga - spate a autoturismului, iar în autoturism se aflau un număr de doi polițiști.";

Acest aspect, esențial pentru identificarea inculpaților, indicativul X al autovehiculului de poliție, este confirmat fără echivoc prin declarația martorului denunțător D.B. soțul martorei D.G.. Astfel, acesta arată că în după amiaza zilei de 25 august 2015 a fost sunat de către soția sa care i-a relatat despre faptul că microbuzul în care se afla oprise în zona străzii A.P. din municipiul Bacău și că șoferul fusese contolat de către un echipaj de poliție care îi adusese la cunoștință că este posibil să i se ridice permisul de conducere în vederea suspendării. De asemenea, martorul declară că soția sa a auzit cum H.I. povestit că a dat 200 de lei polițiștilor și că în acest fel nu a mai fot sancționat. Martorul declară ";..am aflat că echipajul de poliție se afla într-o autospecială marca X, pe care a observat-o la plecarea de pe loc. Ulterior, am întrebat la ofițerul de serviciu și am aflat că ar fi fost de serviciu sau planificat în serviciu pe respectiva autospecială un anume polițist pe nume C..";.

Faptul că D.B. vorbise la telefon cu soția sa înainte de a ajunge la domiciliul din L. este confirmat și în declarația de martor a lui H.I. din 16 decembrie 2015 în care, la întrebarea procurorului, acesta a răspuns următoarele : "; Când a coborât în L., a fost întâmpinată de soțul ei care știa deja cele întâmplate, iar din aceasta eu am tras concluzia că vorbise la telefonul mobil cu soțul ei cât timp eu eram la mașina de poliție și reținuse probabil date cu privire la această mașină, întrucât nu a mai vorbit pe drum la telefon cu nimeni, iar singura ipoteză era că soțul aflase de cele întâmplate dintr-o discuție purtată în timp ce eram lângă polițiști.";

Martora, B.A.D. a declarat că ";..l-am întrebat ce s-a întâmplat și acesta mi-a răspuns ";Am luat două sute";.Eu am înțeles faptul că a luat o amendă de 200 lei deoarece a încălcat vreo regulă de circulație din cauza mea, când l-am rugat să oprească în stația de autobuz. H.I. și-a continuat traseul pe direcția strada Ș.-C.M., iar în acest timp eu am văzut că este supărat și i-am dat suma de 100 de lei constând într-o bancnotă de 100 de lei, deoarece mă simțeam vinovată pentru acest incident, iar acesta a primit-o la insistențele mele, refuzând această sumă de bani inițial. (…) După câteva zile eu am auzit că numitul H.I. nu a fost sancționat la regimul rutier în ziua de 25.08.2015, iar polițistul i-a cerut suma de 200 de lei cu titlu de mită pentru a nu lua măsurile legale împotriva acestuia. ";

Din coroborarea depozițiilor testimoniale, rezultă fără nici o îndoială că membrii echipajului de poliție care au oprit în dreptul microbuzului condus de către H.I. și care au primit de la acesta suma totală de 200 de lei, sunt inculpații, D.M.R. și C. A.I.. Aceștia nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, însă poziția lor procesuală este în totală contradicție cu ansamblul materialului probator și, ca atare, nu poate servi la aflarea adevărului în cauză.

Martorul denunțător nu îi poate recunoaște pe cei doi inculpați, însă acest fapt nu este de natură a avea o importanță semnificativă în sensul exonerării acestora de la răspunderea penală, atâta timp cât întreg probatoriul administrat impune concluzia certă că aceștia se fac vinovați de comiterea infracțiunilor. De altfel, susținerea martorului denunțător potrivit căreia s-ar fi concentrat exclusiv asupra situației sale și deloc asupra persoanelor polițiștilor poate fi veridică, dată fiind starea de tensiune autoindusă în care se găsea inițial, menținută, augmentată și exploatată pe parcurs de către inculpatul D.M.R., în vederea ușurării săvârșirii infracțiunii.

De asemenea, faptul că în Raportul de activitate al inculpatului D.M.R., apare mențiunea aplicării unei amenzi la ora 18,33, nu poate impune concluzia obligatorie că nu este persoana care a pretins suma de 200 de lei și a primit suma de 100 de lei de la martorul denunțător. Toate persoanele audiate nu au putut indica cu precizie ora comiterii infracțiunilor. Astfel, martorul H.I. a indicat cu aproximație ora 18,30, la fel și toți ceilalți martori care au făcut referire la acest aspect. În declarația din 16.12.2015, H.I. arată că de obicei intră în muncipiul Bacău la ora 18,00 după care ajunge la capătul liniei în L. și se deplasează la domiciliul din comuna C., unde microbuzul rămâne peste noapte. Nici una dintre persoane nu poate preciza ora precisă a intervenției echipajului de poliție, acest lucru fiind de altfel imposibil în orice situație similară, în absența unor elemente exterioare obictive la care persoanele interogate să se poată raporta cu certitudine ( de exemplul începutul sau sfârșitul programului de lucru, începerea oficială a unei manifestații artistice, etc). De asemenea, nu există nici certitudinea înserării corecte în procesul verbal a orei întocmirii sau constatării contraveției de către inculpatul D.M.R.. Este cert însă că echipajul aflat în autovehicolul X. a pretins și primit suma de 200 lei, posibil înainte, posibil după ora 18,30, formula corectă în funcție de care urmează a se raporta activitățile infracționale descrise în prezentul rechizitoriu, fiind cea indicată în denunțul martorului H.I. și anume "; în jurul orei 18,30";.

Cu referire la participația fiecărui inculpat, se vor reține următoarele, pornind de la depoziția martorului denunțător H.I., singura probă directă care poate clarifica și stabili acțiunile fiecăruia dintre inculpați :

Inculpatul D.M.R., este cel care a invocat o pretinsă intervenție a unuia dintre superiorii agenților de poliție care le-ar fi cerut sancționarea martorului denunțător, observând locul unde parcase acesta microbuzul, spunându-i martorului că au venit special pentru a constatata contravenția din cartierul G., unde s-ar fi aflat în momentul în care au fost anunțați de către respectivul superior. De asemenea, tot inculpatul i-a spus martorului că se va "; odihni 90 de zile";. În momentul în care martorul a insistat să nu se aplice sancțiunea suspendării, inculpatul D.M.R. a făcut pe un ton mai scăzut remarca ";putem mânca o friptură";. De asemenea, după ce același agent a observat că H.I. le-a oferit suma de 100 de lei, a solicitat asigurarea autovehiculului. Tot agentul D.M.R. a primit ulterior asigurarea, a scuturat-o deasupra consolei autovehicolului, în zona dintre scaune, iar după ce cele două bancnote de 100 de lei au căzut în acel loc, i-a dat-o înapoi martorului. Toate aceste activități ale inculpatului sunt specifice elementului material al infracțiunii de luare de mită în formele pretinderii și primiri de sume de bani în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Situația de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală declarații martorilor denunțători H.I. și D.B., precum și declarațiile martorilor, B.A.D. și D. G. ; înscrisuri, respectiv raporturile de activitate ale agenților de poliție D.M.R. și C. A.I. din ziua de 25 august; încrisuri, respectiv fișele posului agenților de poliție D.M.R. și C. A.I.; procesul- verbal privind analiza documentului înaintat de către Poliția municipiului Bacău atașat adresei nr. 57.507 din 17.12.2015 intitulat ";Buletinul posturilor din data de 25 august 2015";; declarațiile dte în caitate de isuspecți și de inculpațim de către D.M.R. și C. A.I. + probatoriul administrat pe parcursul cercetării judecătorești cercetării judecătorești când au fost audiați inculpații: C.A.I., D.M.C. fila 11-14, 80 martorii: H.I., B.A.D., F.M., D.G., D.B. fila 54-63.

În apărare inculpatul C.A.I. prin apărătorii aleși au depus la dosar xerocopia , primită de Ag.pr. A.C. la 30.05.2013, fila 15.

Au solicitat ca probe în apărare emiterea unei adrese către Sc T. SRL prin care să comunice dacă martorul denunțător H.I. avea calitatea de salariat al societății la data de 25.08.2015 și în caz afirmativ să înainteze contractul de muncă al acestuia și fișa postului, a se solicita de la Sc T. foile de parcurs din data de 25.08.2016 ( sau alte documente ale societății care să ateste cele solicitate), pentru microbuzul M. cu nr de înmatriculare .... din data de 25.08.2015 din care să rezulte ora plecării în cursa a microbuzului precum și ora ajungerii pe ruta de retur Adjud -Bacău, să fie înaintate satele tahografului pentru microbuzul menționat în condițiile în care există. Emiterea unei adrese către IPJ Bacău prin care să fie comunicate: buletinul posturilor în extras din data de 25.08.2016- document menționat la capitolul mijloace de probă, din rechizitoriu dar care nu se regăsește în dosarul de urmărire penală, cazierele rutiere ale martorilor denunțători H.I. și D.B., având în vedere afirmațiile martorului H. că a mai fost oprit de poliția rutieră, procesele de contravenție menționate în rapoartele de activitate ale agenților, respectiv procesul-verbal de contravenție seria/nr ....(raport C.), procesul-verbal de contravenție seria/nr ... ( raport D.), procesul-verbal de contravenție seria/nr ...( raport C.) precum și înregistrările video aferente acestor procese -verbale de contravenție. Aceste înscrisuri au fost atașate la dosarul cauzei, aflându-se la filele 33-53.

Apărătorul ales al inculpatului D.M.C. a solicitat, în apărare emiterea de adrese la locul de muncă al martorului D.B., , adresă către O. pentru a verifica apelurile telefonice între cei doi soți D., , adresă la Poliția Rutieră pentru comunicarea de informații vizând indicativul autoturismului de serviciu, în ziua de 25.08.2015, și procesul-verbal, adresă către S.A. pentru a preciza dacă a fost înregistrat denunțul lui D.B. în perioada 25.08.22015-10.09.2015. Au fost atașate informațiile cerute la filele 72-80, 112-118, 127-128. La ultimul termen de judecată s-a atașat un extras electronic vizând situația lucrărilor ce se desfășurau în perioada supusă analizei dosarului, pe str. Xdin municipiul Bacău (fila 141).

De la IPJ - Poliția municipiul Bacău a fost atașat și un CD conținând înregistrarea video din data de 25.08.2016 provenită din aparatul radar montat pe autoturismul de serviciu și pe care au lucrat în acea zi cei doi inculpați.

Apărătorii aleși pentru inc. C., au depus la dosar Ordonanța de clasa nr. 837/P/2015 din 22.06.2016 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău filele 131-136(în două exemplare), urmare a dispoziției de disjungere, pentru efectuarea în continuare de cercetări sub aspectul bănuielii comiterii de alte infracțiuni de luare de mită, dată inițial în rechizitoriul nr. 657/2015 și care face obiectul cauzei pendinte.

În virtutea rolului activ,în baza dispozițiilor art. 376 alin.4 C.pr.pen. instanța, din materialul probator acumulat până atunci precum și din urma informațiilor furnizate de inculpatul D., la ultima sa audiere din data de 07.04.2015, a dispus audierea în calitate de martori a șefului ierarhic al acestuia, d-l N.A., B.M.G. și B.C.. De asemenea a dispus atașarea listingului telefonic în ceea ce privește apelurile telefonice trimise/primite de inc. D. pentru ziua de 25.08.2015, de la O.. Acești trei martori au fost audiați în zilele de 12.05.2016 (fila 108), 09.06.2016 (filele 122-123). De asemenea s-au atașat convorbirile telefonice efectuate în cursul zile de 25.08.2015 de către inc. D., filele 98-106.

Apărătorul ales pentru inculpatul D. M.R. a solicitat achitarea întrucât fapta nu există, subsidiar art 16 lit c Cpp fapta nu a fost săvârșită de inculpați. A apreciat că dosarul a fost instrumentat în mod defectuos. A fost necesar ca instanța să efectueze multe adrese pentru a lămuri mai multe aspecte. În continuare există acel dubiu care profită inculpatului și care nu a fost înlăturat. Nu este o situație din care să rezulte data și ora la care s-a săvârșit fapta. A fost comunicat un CD de la locul de muncă pentru D. în care se arată momentul în care au dat sancțiuni. Sunt la dosar mai multe procese- verbale, se reține că fapta s-ar fi săvârșit în jurul orei 18,30. În momentul 18,06 când s-a dat prima sancțiune erau pe C.M. și veneau de pe C.R. unde a avut loc o tamponare. Fapta de contravenție a fost verificată, aplicată sancțiunea, nu a fost contestată, se poate verifica înregistrarea radarului. De la 18,06 la 18,30 nu s-a făcut dovada că s-au deplasat pe str A.P.. Au plecat pe str E. cu F. și la 18,33 erau pe C.M.. La acea vreme str X era în reparații, nu aveau timp să îl sancționeze să îi dea proces-verbal și apoi să fie în cealaltă locație să dea sancțiunea. Apreciază că martorul H. nu ar trebui să fie martor. Există un denunț din 04.09 al lui D., organele de cercetare știau deja de faptele de corupți iar H. trebuia să aibă altă calitate nu aceea de martor. Cercetările se finalizează numai pentru infracțiunea de luare de mită și se trimite în judecată, pentru dare de mită nu se mai întâmplă nimic. Martorul H. arată că D. vorbea la telefon, însă nu există nicio convorbire până la 19,12.

Martora H. arată că ajunge acasă în jur de 18,10-18,20 , iar acum a stat doar 5 minute la farmacie. Ea a arătat că nu a vorbit cu nimeni de H., însă a vorbit cu martora D. care i-a spus că soțul va face plângere. În prima declarație a arătat că a formulat plângere în aceeași zi, apoi la o săptămână. Este posibil ca H. să fi fost sancționat însă de alți polițiști. A arătat că martorul D. avea o problemă cu inculpatul C.. Inculpații au mai fost sub supraveghere și nu au greșit. Aceștia doar s-au prezent la serviciu și au făcut ce scrie în fișa postului. Probele nu demonstrează o certitudine a faptelor și a persoanelor care au comis. Martorii sunt persoane puțin credibile, H. nu îi poate recunoaște. Probele nu au formulat convingeri asupra vinovăției. Nu s-a probat despre ce persoană e vorba, ce oră. Inculpatul are 3 copii, a avut o comportare ireproșabilă. A solicitat achitarea, va depune concluzii scrise. În concluziile scrise a precizat că menține în totalitate concluziile orale din momentul dezbaterilor finale, iar prin prezenta, doresc să punctez unele aspecte pe care le apreciez ca fiind importante:

- calitatea de denunțător a lui H.I. este cel puțin discutabilă. Urmare a discuțiilor pe care le-am făcut la ultimele două termene, trebuia ca dl. H. să fie trimis în judecată pentru dare de mită, și atunci poate și-ar fi amintit mai multe. Ori această poziție de martor îi este foarte comodă, sens în care își permite să se joace cu libertatea și chiar viața lui.

- Culmea este faptul că, acest denunțător nu poate să spună cu certitudine că se aflam în mașina de poliție care susține că a fost implicată în povestea lui. Spun acest lucru deoarece, cu trecerea timpului, denunțătorul nu a făcut decât să nuanțeze și mai mult declarația inițială, astfel că s-a ajuns în situația să avem două declarații date în cadrul urmăririi penale și cea din instanță, care cuprind aspecte total diferite, găsind totuși o singură chestiune constanță, și anume faptul că nu poate să precizeze dacă mă cunoaște. Totuși vorbim de un mare dubiu care se accentuează și mai tare deoarece acest domn precizează ca era vorba despre doi polițiști tineri.

Acești martori mint în mod intenționat, atât martora D. care spune că la momentul când H. a avut acel incident în trafic, soțul său era acasă, aspect confirmat și de martorul H., însă înscrisul venit de la Poliția TF, arată în mod clar faptul că dl. D.B. nu era acasă în acea seară, fiind de serviciu. Asa fiind, se începe cu minciuna și martorii o țin tot așa.

Martora B. arată la urmărirea penală că nu a știut de problema lui H. până nu a fost chemată de poliție, când la instanță arată că la câteva zile a vorbit cu d-na D. care i-a spus ce a pățit H. și că va fi chemată la Poliție. Deci, când spun adevărul acești martori.

Nu discutăm despre faptul că sunt doar probe indirecte, dar pot fi ele în măsură a convinge instanța că se face vinovat de faptele pentru care sunt trimis în judecată?

Solicită a se observa depoziția martorului F. care vă prezintă situația de fapt din ziua de 25.08.2015, martor credibil care poate fi verificat prin acele procese verbale întocmite de către echipajul de poliție compus din mine și C., pentru că ele nu sunt trucate, acest aspect rezultând chiar din CD-ul cu înregistrarea de pe aparatul Radar, care înregistrează inclusiv ora.

Martorele nu se hotărăsc dacă au văzut sau nu echipajul de poliție, mașina, indicativul sau dacă era unul sau doi polițiști. Astfel, H. spune că erau doi polițiști, pe când B. la urmărirea penală a afirmat că a văzut un singur polițist în mașina poliției și nu poate afirma dacă mai era vreunul. Doamna B. pare mai credibilă decât d-na D., care a pus la cale tot acest circ împreună cu justițiarul său soț. Mai mult decât atât, doamna B. a stat în partea din față a mașinii, deci avea vizibilitate mai bună decât D. care a văzut printre perdeluțele opace!! Mai mult, doamna B. venea de la Farmacie deci a trecut chiar pe lângă echipajul de poliție, având posibilitatea ca după H., să ofere cele mai multe detalii.

Toate aceste dubii, fac imposibilă răsturnarea prezumției de vinovăție, motiv pentru care solicită achitarea sa.

Pentru inculpatul C.A.I., apărătorii aleși au solicitat achitarea inculpatului întrucât fapta nu există, în subsidiar arată că nu a fost săvârșită de inculpat. Inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție. Parchetul reține ca dată 25.08 iar ca oră 18,30. Potrivit aparatului tahograf între 18,14-18,25 este singura pauză a mașinii martorului. Inculpații au întocmit procese-verbale la 18,06; 18,33; 18,45, fizic nu puteau fi la locul indicat de H.. Martorul F. a mers cu polițiștii pe C.M. care l-au așteptat și l-au dus pe E. unde au ajuns la 18,20, nu puteau ajunge înapoi pe A.P.. Versiunea Parchetului care preia versiunea martorului denunțător și a unei persoane care nu a fost acolo nu este concludentă.

Inscripționarea mașinilor nu se face acolo unde au zis martorii. Fapta nu a fost săvârșită de inculpați. Faptul că nu i-a putut identifica arată că nu este acea persoană. solicită achitarea în baza art 16 lit a Cp sau 16 lit a Cp. Trebuie avute în vedere persoana martorului denunțător și credibilitatea acestuia.

Versiunea martorului denunțător a fost preluată fără rezerve fără nicio verificare. Niciunul dintre martori nu pot identifica inculpatul, niciunul dintre martori nu a simțit pretinderea de mită. H. a arătat că a vorbit de față cu toată lumea, martora D.G. arată că a vorbit doar ea, aceasta nu avea cum să observe indicativul mașinii. Martorul D. nu a avut intenții bune.

Nu pot fi condamnați inculpații în condițiile în care este vorba de declarația unui martor care a vorbit cu alți martori. A solicitat achitarea.

Au depus și concluzii scrise în care au solicitat pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului C. A.I., in principal pe temeiul prevăzut de art. 16, alin. 1, litera a C.P.P. - fapta nu exista - iar in subsidiar pe considerentul prevăzut in art. 16, alin. 1, litera c C.P.P. - fapta nu a fost săvârșita de către acesta.

Considera ca din întreg materialul probator administrat atat in faza de urmărire penala cat si in faza ce cercetare judecătoreasca nu a fost demonstrata fara umbra de dubiu existenta in cauza a unei fapte prevăzute de legea penala si cu atat mai puțin identificarea unei persoane care sa fi săvârșit o astfel de fapta.

Au solicitat sa aveți in vedere in principal prezumția de nevinovăție - singura prezumție acceptata in cadrul procesului penal - precum si adevărul rezultat din probele administrate in cauza si coroborarea acestora, incapabile sa răstoarne aceasta prezumție.

Astfel, versiunea avansata de către acuzare reprezintă o preluare generoasa a susținerilor martorului denunțător H., susțineri care nu prezintă o situație de fapt consistenta raportat atat la declarațiile successive date de către acesta cat si la coroborarea declarațiilor sale cu declarațiile celorlalți martori din cauza. De altfel, probele administrate in apărare in faza cercetării judecătorești contrazic afirmațiile rechizitoriului, dovada a lejeritatii in adminstrarea probatoriului care susține soluția de trimitere in judecata. Instanța a considerat in faza cercetării judecătorești necesara adminstrarea de probe din oficiu, in încercarea de a stabili situația de fapt, sancționând astfel acuzarea penru lipsa de diligenta probatorie in verificarea versiunii martorului denunțător H.

Desi atat incupatul C. cat si inculpatul D. au negat inca din faza de urmărire penala cele afirmate de către rechizitoriu, probând in fata instanței de judecata cu probe tehnice cat si prin declarații de martor cele întâmplate in intervalul 18,00 - 19,00 al zilei de 25.08.2015, trebuie analizata versiunea avansata de către acuzare si capacitatea sa de a răsturna prezumția de nevinovăție atat sub aspectul dovedirii faptei cat si a identificării pretinșilor autori ai acesteia.

Inca de la inceput trebuie avut in vedere particularități ale prezentei cauze ce au relevanta pe taram probatoriu.

In primul rand, au solicitat sa aveți in vedere prezenta in cauza a "martorului denunțător" - nu unul ci doi in prezenta cauza - noțiune ambigua prin paradoxul procedural creat.

In literatura de specialitate se conturează ideea ca, denunțătorul insusi trebuie sa-si dovedească denunțul - ca act de sesizare penala, el neputand fi dovada propriilor afirmații. (H.D., R.R. "Reflecții cu privire la calitatea procesuala a denuntatoruluF Dreptul nr. 10/2011; F.R., C.R. "Considerații referitoare la cumularea calităților de denunțător si martor"). Se pornește de la observația ca denunțătorul este " indiscutabil interesat in a da declarații care sa confirme denunțul, acuzațiile formulate prin acesta" (T. C.R., B. C.R. - Probele in procesul penal. Aspecte teroretice si jurisprudenta in materie, Editura Universul Juridic, Buc. 2006, p. 79).

Din acest motiv, interpretarea acestei probe impune coroborarea stricta cu alte elemente obiective ale cauzei, depoziția martorului denunțător creând suspiciuni justificate atat sub aspectul obiectivitătii si sincerității martorului. Astfel se evita situația in care denunțătorul ar fi propriul sau martor, in sprijinirirea acuzațiilor formulate de el prin denunț, mai ales cand acesta are un rol in desfășurarea evenimentelor. Va solicitam de asemenea sa aveți in vedere si concluziile Opiniei exprimata de Prof. univ. dr. G.A., Director științific onorific al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Romane, Președintele Asociației Romane de Drept Penal, care, la 10 septembrie 2012, făcea următoarea observație : " Avem indoieli asupra justeții procedeului folosit de organele de ancheta de a transforma un posibil invinuit in martor, spre a-l determina sa formuleze acuzații la adresa inculpaților. De asemenea, nu credem ca merita încrederea acordata acestor asa zisi martori, preocupați sa-si acopere propriile ilegalități decât sa exprime adevărul".

Or, in cauza, afirmațiile denunțătorului H. trebuie cenzurate sub aspectul credibilității lor, in condițiile in care acesta, in prezenta cauza, a afirmat ca ar fi dat mita, a devenit apoi denunțător, apoi martor si in final, beneficiar al unei soluții de clasare pe clauza de nepedepsire.

In al doilea rand, au solicitat sa aveți in vedere raționamentul pe care se bazează acuzarea. Astfel, situația de fapt stabilita prin rechizitoriu ca temei al trimiterii in judecata o consitituie in principal declarația martorului H.. Spunem acest lucru, deoarece ceilalți martori din prezenta cauza nu au observat elemente materiale obiective ale infracțiunii de dare/luare de mita si tot ceea ce cunosc, au aflat de la martorul H. in cadrul unei presupuse discuții. Cu atat mai mult, martorul denunțător D.B. ar fi aflat de la soția sa detalii ale cauzei, fiind deci un martor terțiar.

Este cert insa faptul ca, nici in faza de urmărire penala si nici in faza de judecata nici unul dintre martorii audiați (incluzandu-1 aici pe H.) nu au fost in măsura sa identifice pesoanele cărora sa-ar fi dat mita si nici nu au observat nemijlocit elemente materiale obiective (pretindere, primire, s.a) specifice infracțiunii de luare de mita.

In lipsa acestor elemente, acuzația se sprijină pe o presupusa "discuție despre mita" pe care ar fi purtat-o martorul H., discuție asupra existentei căreia avem semne de întrebare. De pilda, in legătura cu persoanele presupus a fi fost de fata, martorul H. pretinde in toate cele patru declarații date in cauza ca discuția ar fi avut loc in prezenta ambelor martore - D. si B.. Cu toate acestea, martora B. afirma ca nu a rămas dupa presupusa discuție cu reprezentarea ca șoferul ar fi dat mita, ci doar ca ar fi fost amendat.

Considera ca martora D.G. nu prezintă credibilitate pentru ca, desi aflata pe scaunul din spate, aude pretinsa discuție despre mita dar nu aude discuția dintre B. si șofer cu privire la suma de 100 de lei pe care aceasta i-ar fi returnat-o si nici nu vede remiterea acestei sume, desi banii ar fi fost pusi pe bordul mașinii (declarație instanța H., fi. 55 verso). La fel, afirmația martorei cum ca ar fi observat indicativul mașinii in care se aflau agenții de politie este pusa la indoiala chiar de declarația martorei B., care afirma in declarația data la instanța ca ea ar fi avut vizibilitate mai buna decât D. pentru a observa mașina de politie si ca microbuzul in care se aflau, avea la acel moment perdelele trase - de culoare gri - si nu crede ca prin ele se vedea in exterior. Martora D., de altfel, nici nu a putut indica in mod corect unde este situat indicativul pe mașinile de Politie tip X..

La fel, nu poate fi crezut martorul H.I., șofer profesionist oprit de mai multe ori de politia rutiera. In legătura cu evenimentele zilei de 25.08.2015, martorii au declarat ca drumul Adjud - Bacău durează cea 1 ora si 20 de minute (martora B.) sau 1 ora si 30 - 40 minute (martorul D.B.) si ca pe langa acest drum șoferul obișnuiește sa conducă angajații pana acasă (6 sau 8 colegi). Simpla observare a acestui interval orar ar face improbabila prezenta lui H. pe str. A.P. in jurul orei de 18,30. Consideram ca martorul denunțător nu are o poziție sincera si prin faptul ca in foaia de parcurs a acestuia nu consemnează la sfârșitul zilei ca ar fi trecut pe str. A.P., fiind consemnat traseul de retur : U. -X- L. - C.. De asemenea, desi tahograful arata ca a condus pana la ora 19,27 si pe foaia de parcurs consemnează ca a parcat la orele 19,00. Martorul pretinde de asemenea ca ar fi avut impresia ca permisul urmează sa ii fie suspendat pe 90 de zile, doar pentru a reveni in fata instanței si sa afirme ca politia nu 1-a văzut călcând linia continua (fi. 56, dosar fond) si deci nu exista un astfel de pericol.

Mai mult, martorul pretinde, la fel ca si martora D.G. (fi. 61 dosar fond) -afirmația fiind preluata si de rechizitoriu - ca la finalul cursei ar fi avut o discuție cu martorul D.B., dupa telefonul primit de acesta de la soția sa. O simpla adresa la solicitarea apărării a infirmat insa aceasta afirmație a martorilor, D.B. fiind de serviciu in seara in cauza.

De asemenea, desi retine amănunțit ziua de 25.08.2015, martorul H. nu retine ca a fost amendat de politia rutiera chiar in ziua ce a urmat pretinsului incident, in 26.08.2015, conform procesului verbal atașat la dosar. Toate aceste contradicții si inexactități la care se adaugă faptul ca martorul nu a depus denunțul imediat si este beneficiarul unei clauze de nepedepsire fac ca acest martor sa nu fie unul credibil in susținerea acuzației.

Nu considera credibil nici pe martorul D.B., care in calitatea sa de polițist a formulat un denunț împotriva propriilor colegi dupa o investigație sumara din care, inca de la inceput, a aflat numele de C. desi mașina fusese preluata in acea zi de către inculpatul D. (fi. 41 dosar up). Desi a acreditat in faza de urmărire penala ideea ca a aflat despre incident de la un telefon al soției aflata in microbuz, in declarația data in faza de cercetare judecătoreasca martorul D. afirma ca nu a discutat la telefon cu soția despre o pretinsa mita, ci doar despre faptul ca șoferul a fost oprit in trafic de un echipaj de politie.

In ceea ce privește poziția inculpatului C. - ca si cea a inculpatului D., de altfel -acesta si-a demonstrat nevinovăția. Procesele verbale întocmite la orele 18,06 (pentru o contravenție săvârșita la 18,01) pe C.M. si cel întocmit la 18,35 (pentru o contravenție săvârșita la 18,33) pe C.M., înregistrările video aferente (probe tehnice) si declarația martorului F.M. la care se adaugă si durata necesara întocmirii proceselor verbale si durata drumurilor făcute de la un loc la altul, justifica pe deplin versiunea nevinovăției inculpatului C.. Intervalele orare si locurile corespunzătoare rapoartelor zilnice a celor doi inculpați se impun a fi coroborate cu evidenta tahograf de pe mașina condusa de H.I. din care rezulta ca in intervalul orar 18,14 min - 18,25 min., mașina s-a aflat staționata corespunzător modului "lucru".

In condițiile in care suntem obligați sa verificam ambele versiuni reieșite din cercetarea judecătoreasca, se poate observa ca versiunea martorului H. este necredibila, ca urmare a faptului ca echipajul de politie nu s-ar fi putut afla in locul in care martorul pretinde ca s-a săvârșit fapta in intervalul 18,14 - 18,25. In acelesi timp, vesiunea prezentata de inculpat este credibila si susținuta de probele administrate in cauza, cu referire in special la declarația martorului F.M. si rapoartele zilnice de activitate ale inculpaților. Astfel, daca la aproximativ 5 minute scurse de la 18,06 - cand incepe agentul constatator sa scrie procesul verbal - echipajul de politie ar fi inceput deplasarea către str. E., este posibil ca aceștia sa ajungă acolo la 18,20 - 18,25, si apoi, sa se deplaseze pe C.M., unde sa constate la ora 18,33 contravenția indicata in raport.

Nu in ultimul rand, au solicitat sa aveți in vedere si înscrisurile depuse la dosar de către acesta precum si declarațiile superiorilor din care rezulta ca a avut o activitate profesionala fara reproș si ordonanța de clasare ce atesta ca in urma cercetărilor intreprinse nu au existat fapte de corupție săvârșite de către inculpat.

Cu privire la temeiul subsidiar de achitare, prevăzut de art. 16, alin. 1, litera c C.P.P. având in vedere ca nicio persoana din cele audiate (inclusiv martorul H.) nu a putut identifica presupușii făptuitori, socotesc ca acest dubiu trebuie sa profite inculpaților, si acest principiu sa-1 coroborați cu restul probelor administrate in apărare si sa aveți in vedere indoiala generate de declarațiile martorilor acuzării.

Instanța nu poate reține apărarea formulată având în vedere toate declarațiile pe care le-au dat inculpații pe parcursul urmăririi penale și la instanța de judecată,

Cu privire la calitatea de denunțător al martorului H.I.,, de faptul că acesta ar fi trebuit trimis în judecată pentru infracțiunea de dare de mită, instanța are în vedere ordonanțele procurorului. Prima din 11.09.2015 prin carte s-a început urmărirea penală pentru două infracțiuni de luare de mită (fila 7 ds. urm.pen.) și o infracțiune de dare de mită . Cei patru: H.I., D.B., D.G. și B.A. au fost audiați în calitate de martori (filele 12-28 ds. urm.pen.).

La data de 14.12.2015, procurorul emite ordonanța de efectuare în continuare a urmăririi penale față de suspecții D.M.C. și C. A., dobândind în acest moment calitatea de suspect, declarațiile lor fiind atașate de filele 61, 66 ds. urm.pen. Și H.I., este audiat după această dată, însă tot în calitate de martor la 16.12.2015.

Urmează ca la 17.12.2015 să fie emisă Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale față de cei doi D. M. și C. A.., moment la care devin inculpați, și dau declarații în cauză, filele 76 și 81 ds. urm.pen.

La 21.12.2015 este emis rechizitoriul nr. 657/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, fiind trimiși în judecată cei doi inculpați, și totodată dispunându-se clasare pentru infracțiunea de "luare de mită";, prev. de art. 290 alin 3 C.pen. Așadar clasarea a vizat fapta, situația "în rem"; și nu persoana H.I., el având pe tot parcursul desfășurării urmării penale calitatea de martor, nici de suspect nici de inculpat.

Cu privire la faptul că denunțătorul nu a recunoscut, nu a reținut fizionomia celor doi agenți de poliție din ziua de 25.08.2015 și care l-au amendat, instanța are în vedere toate înscrisurile depuse la dosar, provenite de la locul de muncă al inculpaților, și din care rezultă, fără nici un fel de dubiu că de serviciu în ziua respectivă, pe traseul indicat,în intervalul orar arătat, era numai și numai echipajul format din polițiștii D. M. R. și C.A.I.: declarații martorilor denunțători H.I. și D.B., precum și declarațiile martorilor, B.A.D. și D. G. ; înscrisuri, respectiv raporturile de activitate ale agenților de poliție D.M.R. și C. A.I. din ziua de 25 august; încrisuri, respectiv fișele posului agenților de poliție D.M.R. și C. A.I.; procesul- verbal privind analiza documentului înaintat de către Poliția municipiului Bacău atașat adresei .

Prin urmare nu ne aflăm fața vreunui dubiu. Ba mai mult, apărarea a atașat la dosar un CD în care sunt prezentați cei doi, în ziua de 25.08.2015, în intervalul orar 18,02,-18,45. Aceste imagini se coroborează cu înscrisurile de la dosar, respectiv procesele verbale de amendare ce le-au aplica cei doi polițiști - filele 37-39 ds. instanță, și cu declarația martorului H.I.. Despere acuzațiile formulate de apărătorii aleși ai inculpaților față de declarațiile martorilor D.G., D.B., B.A., despre așa zise controverse rezultate din declarațiile ce le-au dat de-a lungul urmăririi penale, față de aspectul fizic al polițiștilor, ( faptul că au indicat ca fiind tineri, că nu li s-a văzut fața), față de poziția indicativului pe mașina de poliție, (pe capotă, pe portieră), despre unele amănunte vizând faptul că au observat sau din mașina condusă de H.I., prin perdeluță, pe lângă perdeluță, de pe scaunul din față, de pe cel din spate, și alte asemenea "inadvertențe minuscule";, instanța urmează a le respinge întrucât din înscrisurile oficiale aflate la dosare rezultă fără nici un dubiu care a fost traseul acestui echipaj al poliției, din cine a fost format: declarații martorilor denunțători H.I. și D.B., precum și declarațiile martorilor, B.A.D. și D. G. ; înscrisuri, respectiv raporturile de activitate ale agenților de poliție D.M.R. și C. A.I. din ziua de 25 august; încrisuri, respectiv fișele posului agenților de poliție D.M.R. și C. A.I.; procesul- verbal privind analiza documentului înaintat de către Poliția municipiului Bacău atașat adresei .

Variațiile de declarații ale martorilor s-ar putea datora faptului că acestea nu au fost suficient de atente la acel moment, nu au înregistrat toate amănuntele, pentru faptul că totul s-a petrecut în foarte puțin timp, și fără ca cele două martore B.A. și D.G. să acorde atenție incidentului.

Cu privire la depoziția martorului în apărare F., prezentat la instanță de către inculpați, reținem că acesta declarat ceea ce a știut, depoziția sa situându-se în intervalul orar, 18,02,-18,45, situație de fapt care se întrepătrunde cu "evenimentul H.I.";, moment la care martorul F. nu era de față.

Apărarea scoate în evidența probitatea morală a martorului H.I., a faptului că a mai fost anterior amendat de poliție, și după data de 25.08.2015, că nu poate fi luată în considerare situația de fapt expusă de el în plângere, situație de fapt care face obiectul dosarului de față. Instanța are în vedere și aceste aspecte vizând comportarea sa, de amenzile contravenționale primite de-a lungul carierei sale de șofer de profesionist însă "incidentul"; din 25.08.2015 relatat de el apreciem că este pe deplin dovedit cu înscrisurile oficiale aflate la dosar.

Este adevărat faptul că urmărirea penală a avut oarecare deficiențe în materie de probatorii, lucru care a fost remediat pe parcursul cercetării judecătorești, instanța, în virtutea rolului activ a admis toate probatoriile în apărare cerute de inculpați, precum și probe dispuse din oficiu.

Martorul H. declară că la momentul opririi sale, polițistul care se afla la volan ar fi declarat că șeful lor l-a văzut pe șofer parcând neregulamentar și că din acest motiv sunt nevoiți să-l sancționeze neregulamentar. Apoi după finalizarea "anchetei";, martorul i-a auzit vorbind între ei despre ce urmează să-i spună șefului lor în privința șoferului, despre faptul că nu a mai fost amendat. Cei doi s-ar fi sfătuit să-i spună că "nu l-au mai găsit la fața locului";. Din oficiu, instanța a efectuat demersuri, fiind aduși în vederea audierii cei doi superiori ai inculpaților: B.M., N. și B.C.. Din declarațiile lor rezultă evident faptul că nu l-au văzut pe conducătorul auto cu încălcarea regulamentului, de pe C.M. tocmai pe str. A.P.. Nu l-au văzut deloc fiindcă la ora aceea nu au fost la fața locului. Se pare că a fost "o sperietură"; pentru a crea impresia că inculpații sunt nevoiți a-l amenda pe șofer, spre a se supune ordinului șefului (declarații filele 108, 122-123). De asemenea cu titlu de circumstanțiere, superiorii inculpaților au declarat că nu cunosc despre inculpați lucruri rele sau excepționale (în sens pozitiv) sunt niște elemente medii (fila 124).

Astfel, în declarația pe care a dat-o în fața instanței, martorul H.I., răspunde la întrebarea instanței despre starea motorului, dacă era pornit sau oprit în timpul discuției cu polițiștii, acesta afirmă că ."; Cât am vorbit cu echipajul de poliție , mașina avea motorul pornit, în timpul acesta tahograful arată <ciocănele>, dacă nu apeși pe șofer 1";. La cererea apărării s-au atașat la dosar foile de parcurs din data de 25.08.2015 (sau alte documente ale societății care să ateste cele solicitate), pentru microbuzul M. cu nr de înmatriculare .... din data de 25.08.2015 din care să rezulte ora plecării în cursă a microbuzului precum și ora ajungerii pe ruta de retur Adjud -Bacău, precum și să fie înaintate datele tahografului pentru microbuzul menționat .... în condițiile în care există. Toate acestea au fost atașate dosarului la filele 42-52.

La fila 43 se găsește atașată xerocopia unui document intitulat "Activități conducători auto";, pentru H.I. din data de 25.08.2015, începând cu ora 03.00 la 03.00. Între intervalul orar 17.14-18.14 a condus. Acest lucru corespunde cu declarațiile pe care lea- dat el , susținând că a plecat din Adjud " În jur de 17-17,10"; (fila 55 verso ds. instanță).Pe același document, următoarea poziție, de la ora 18.14 la 18,25 este înregistrat "LUCRU";, în dreptul său un indiciu, o "iconiță"; reprezentând două "ciocănele";. Acest lucru coincide cu declarația pe care a dat-o martorul înainte și unde afirma că în timpul discuției cu cei doi polițiști, motorul era pornit, iar tahograful înregistrează <CIOCĂNELE>.Cu alte cuvinte tot evenimentul, toată situația de fapt s-a petrecut pe strada A.P. din mun.Bacău, în intervalul orar 18,14-18,25.

Prin acel CD atașat dosarului s-a încercat a se demonstra că la ora 18,02 echipajul s-a aflat pe C.M., ulterior pe la ora 18,33 s-a oprit pe C.M. unde într-adevăr a amendat autoturismul X (potrivit procesului verbal de contravenție atașat la fila 38 ds. fond). Ulterior este redat un alt traseu parcurs de echipaj la data de 25.08.2015, ora 18.45. NU se specifică nimic despre etapa 18,02-1833, pe unde și ce activități au desfășurat cei doi inculpați. Potrivit înscrisului de la dosar, rezultă clar că între 18.14-18,25 a fost oprit H.I. și s-a desfășurat incidentul care face obiectul dosarului de față. Nu prezintă relevanță faptul că in zile respective strada X din mun.Bacău se afla în reparație, atâta vreme cât se putea circula pe un singur fir și pentru faptul că pornind sistemele acustice și vizuale echipajul putea să se deplaseze cu ușurință. De pe strada A.P., pe alt traseu, spre satul L., spre stânga spre M., ar fi putu ajunge în max. 7 min. pe C.M., unde la 18,33 au aplicat acea amendă. Din vizionare se deduce clar direcția de mers inițială, către intrarea în mun. Bacău, spre Podul M. și văzând autoturismul X - echipajul întoarce în îl oprește pentru control.

Așadar, pentru toate argumentele expuse, instanța apreciază să solicitările de achitare cerute pe temeiurile dispozițiilor art. 16 lit.a și c C.pr.pen. nu pot fi promite , probatoriul a avut puterea să răstoarne prezumția de nevinovăție.

2. Î n drept

Fapta inculpatului D.M.R., care la 25 august 2015, în jurul orei 18,30, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu conferite de lege și evidențiate în fișa postului, a pretins de la martorul denunțător, H.I., suma de 200 de lei din care a primit de la acesta suma de 100 de lei, pentru a nu își îndeplini atribuțiile de serviciu, constând în constatarea și sancționarea unor contravenții prevăzute de OUG 195/2002, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, faptă prev. și pe. de art.289,al.1 Cod penal raportat la art.6 și 7 lit. c din Legea 78/2000, și pentru care urmează a fi angajată răspunderea penală.

Fapta inculpatului C. A.I., care la 25 august 2015, în jurul orei 18,30, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu conferite de lege și evidențiate în fișa postului, a primit de la martorul denunțător, H.I., suma de 100 de lei pentru a nu își îndeplini atribuțiile de serviciu, constând în constatarea și sancționarea unor contravenții prevăzute de OUG 195/2002, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, faptă prev. și pe. de art.289,al.1 Cod penal raportat la art.6 și 7 lit. c din Legea 78/2000, și pentru care urmează a fi angajată răspunderea penală.

Având în vedere suma mică de bani pe care a primit-o fiecare dintre inculpați, câte 100 lei, urmează să reținem în favoarea lor dispozițiile art. 75 alin.2 lit.b C.pen. cu titlu de circumstanță atenuantă. Limita de pedeapsă urmează a fi majorată cu o treime întrucât așa este prevăzut în mod obligatoriu de art. 6 din Legea nr. 78/2000, pentru ca apoi, prin aplicarea circumstanței atenuante, limita minimă sa fie din nou coborâtă cu 1/3, potrivit art. 76 alin.1 C.pne. Astfel se ajunge la o limită minimă a pedepsei de 3 ani închisoare.

La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 74 C.pen.

Privitor la persoana și conduita inculpatului D. M.R. se reține că este căsătorit, are trei copii minori, are studii superioare, stagiul militar satisfăcut, a fost agent șef de poliție la - B.R. , nu a mai fost condamnat. Din extrasul de cazier judiciar, reținem că a mai făcut obiectul unei anchete sub aspectul comiterii infracțiunii de "";neglijență în serviciu";, prev. de art. 249 C.pen. 1969, la data de de 24.05.2012 când Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a emis Ordonanța nr. 5724/P/2011 și când i-a fost aplicată o amendă administrativă de 200 lei în baza art. 18 ind.1 cu art. 91 lit.c C.pen.1969.

Referitor la persoana și conduita inculpatului C.A.I. se reține că este căsătorit, are un copil minor, are studii superioare, stagiul militar nesatisfăcut, a fost agent șef de poliție la Poliția municipiului Bacău - B.R. , nu a mai fost condamnat. Dar, din extrasul de cazier judiciar, reținem că a mai făcut obiectul unor anchete sub aspectul comiterii infracțiunilor de "luare de mită"; prev. de art. 254 C.pen. 1969, și "corupție";, pre. de art 7 din Legea nr. 78/2000, la data de de 18.12.2012 și 03.02.2014 când Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a emis Ordonanța nr. 862/P/2012 și 559/P/2013 și când i-a fost aplicată o amendă administrativă de câte 700 lei și respectiv. 1000 în baza art. 18 ind.1 cu art. 91 lit.c C.pen.1969. De asemenea, a suferit și o condamnare în străinătate la confiscare pentru falsificarea de documente publice sau administrative conform art 477,482 C.P 2 luni 20 zile închisoare pentru falsificarea de documente publice sau administrative de către o persoană fizică cf art 477,482 Cp prin sentința penală din 19.03.2008 dosar 3388/2007 a Tribunalului Court of Busto Arsizio- Suboffice of Gallarate din Italia definitivă la 17.09.2008.

Așadar, cel puțin pentru inculpatul C., constatăm că acesta nu este la prima abatere, a mai avut contact cu legea penală, pentru același gen de infracțiuni. Cu toate că a depus la dosar o xerocopie a unei "diplome de integritate"; obținută în cursul anului 2013, următorul an a "obținut"; acest art.18 ind.1 C.pen.1969 în mai puțin de un an de "integritate";.

Art. 71 cod penal , astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. "a-c "se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa închisorii sau a detențiunii pe viață, este de observat că potrivit art. 11 alin. 2 și art. 20 alin. 2 din Constituție, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern și au prioritate atunci când privesc drepturile omului și sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicția absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie . Indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o , nu se justifică excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicția votului și scopul pedepsei, acela de a prevenii săvârșirea de noi infracțiuni și de a asigura reinserția socială a infractorilor .În consecință inculpatului i se va interzice numai drepturile prevăzute de art. 66 lit.a,b,d,g C.pen., în condițiile art. cod penal, potrivit art.65 C.pen., pentru fiecare dintre inculpați.

Urmează, obligatoriu a-i aplica fiecărui inc. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. . 66 lit.a,b,d,g C.pen., în condițiile art. cod penal, potrivit art.65 C.pen.,

Sub aspectul modalității executării pedepsei, tribunalul apreciază că fiecare inculpat poate beneficia de o suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, în noua sa reglementare prevăzută de art. 91 C.pen., pe durata termenului de încercare de trei ani.

Pe durata termenului de încercare, inculpatul va fi supus unor măsuri de supraveghere, așa cum sunt ele indicate de art. 93 C.pen, să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. urmează a impune inculpaților obligația de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen.,pe parcursul termenului de supraveghere, inculpații vor presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei mun. Bacău, jud. Bacău pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. se va atrage atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

Urmează ca în conformitate cu dispozițiile art. 112 lit.d C.pen. raportat la art. 289 alin.3 C.pen. să fie confiscată de la fiecare inculpat câte 100 lei, bani obținuți în urma comiterii infracțiunii.

Vom con stata că inculpații au avut apărători aleși.

Fiind în culpă procesuală, urmează ca fiecare inculpatul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat, atât pe parcursul urmării penale cât și în faza de cercetare judecătorească, potrivit art. 274 alin.2,4 C.pr.pen. Instanța,

I. 1.În temeiul art.289 alin.1 C.pen.,rap. la 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 7 lit.c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 alin.2 lit.b C.pr.pen.și art. art.76 alin.1 C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită"; condamnă pe inculpatul D. M. R. la pedeapsa de 3 (trei) închisoare și 2 (doi) pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) și g) C. pen.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) ,d) și g) C. pen. interzice inculpatului D.M.C. , ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de a exercita profesia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 (trei) ani conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul D.M.C. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune inculpatului D.M.C. să execute următoarea obligație: să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei mun.Bacău, jud.Bacău pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului D.M.C. asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

II. 1.În temeiul art.289 alin.1 C.pen.,rap. la 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 7 lit.c din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 75 alin.2 lit.b C.pr.pen.și art. art.76 alin.1 C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de "luare de mită"; condamnă pe inculpatul C.A.I. la pedeapsa de 3 (trei) închisoare și 2 (doi) pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) și g) C. pen.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) ,d) și g) C. pen. interzice inculpatului C.A.I., ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de a exercita profesia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 (trei) ani conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul C.A.I. ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune inculpatului C.A.I. să execute următoarea obligație: să nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului C.A.I. asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 112 lit.d din Codul penal și art. 289 alin.3 C.pen. dispune confiscarea de la fiecare inculpat a câte 100 lei.

Constată că inculpații au avut apărători aleși.

În temeiul art. 274 alin.2,4 C.pr.pen. obligă pe fiecare inculpat la plata a câte 300 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus și cheltuielile efectuate pe parcursul urmării penale în valoare de 200 lei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Dare de mită. Jurisprudență Dare de mită

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Dare de mită. Jurisprudență Dare de mită