Distrugere. Infracţiune continuată. Amendă penală. Răspundere civilă delictuală.
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU BUJOR Sentinţă penală nr. 154 din data de 10.07.2015
Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal. Distrugere. Infracțiune continuată. Amendă penală. Răspundere civilă delictuală..
Termenele de reabilitare de drept și judecătorească se socotesc de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris, conform art. disp. 167 alin.1 C.pen.
Judecătoria Târgu Bujor, secția penală, sentința penală nr. 154/10.07.2015
Prin rechizitoriul nr.12…/P/2012 din 23.01.2015, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria T. B. și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr. ../316/2015 din data de 27.01.2015, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M M, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 253 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru fapta săvârșită în perioada 03.06.2012 - 27.09.2012, de a introduce cu aceeași rezoluție infracțională turma sa, formată din aproximativ 400 de ovine, în culturile de floarea soarelui (Tarlaua 4 M, suprafețele de 5,00 și 4,50 ha) și porumb (Tarlaua 8 M, 18,00 ha), ale persoanei vătămate N V, cauzându-i un prejudiciu total de 36402,75 lei, realizându-se, astfel, conținutul constitutiv al infracțiunii de distrugere în formă continuată, prevăzută de art. 253 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen.
În cauză, au fost audiați martorii încuviințați pentru inculpat, respectiv: D I și I M , martorii încuviințați pentru persoana vătămată, respectiv: P I și s-a readministrat proba cu martorii din timpul urmăririi penale, respectiv: I F-C, N M, I N , N D-N, M V, A T, B D, M S, M I, D M.
Prin adresa nr. 21… /28.05.2015, au fost comunicate informațiile solicitate Direcției pentru Agricultură G .
Analiza coroborată a probelor nu confirmă susținerile singulare ale persoanei vătămate reținute în actul de sesizare privind fapta săvârșită de inculpat, în seara zilelor de 03.06.2012 și 20.07.2012, de a introduce cu aceeași rezoluție infracțională turma sa de oi în culturile de floarea soarelui din tarlaua 4 M (suprafețele de 5,00 și 4,50 ha) ale persoanei vătămate N V, cauzându-i un prejudiciu total de 19878,75 lei, având în vedere că nu rezultă cu certitudine că turma de oi aparținând inculpatului a fost introdusă cu intenție de către acesta din urmă, cauzând, astfel, un prejudiciu persoanei vătămate.
Instanța reține pe de o parte din declarația martorului I N că zona R-C se confruntă cu distrugeri de oi supravegheate deficitar sau nesupravegheate și furturi în aceeași măsură, iar pe de altă parte, la data de 05.06.2012 și data de 25.07.2012, comisiile din cadrul Primăriei Comunei C, care s-au deplasat la fața locului în T4- M, la suprafațele cultivate cu floarea soarelui aparținând persoanei vătămate, au constatat că acestea au fost pășunate de ovine și caprine, contrazicând, astfel, susținerile persoanei vătămate că în tarla erau urme de oi, și nu de capre.
Declarația persoanei vătămate necoroborată cu alte probe din care să rezulte cu certitudine că inculpatul M M a fost cel care a introdus în seara zilelor de 03.06.2012 și 20.07.2012, cu aceeași rezoluție infracțională, turma sa de oi în culturile de floarea soarelui din tarlaua 4 M, nu este în măsură să reflecte realitatea obiectivă, motiv pentru care instanța nu-și poate forma convingerea pe probabilitate, astfel că în lipsa probelor certe privind fapta de distrugere a culturii de floarea soarelui a persoanei vătămate din 03.06.2012 și 20.07.2012, nu va reține forma continuată a infracțiunii de distrugere, ci forma sa simplă, prevăzută de art. 253 alin. 1 C.pen., constând în: fapta inculpatului M M, săvârșită la data de 27.09.2012, de a introduce turma sa de oi, formată din aproximativ 200 de ovine, în culturile de porumb situate în tarlaua 8- M, în suprafață de 18,00 ha, aparținând persoanei vătămate N V, cauzându-i acesteia un prejudiciu de 12960 lei.
Instanța nu poate reține solicitarea de achitare a inculpatului M M pe temeiul disp. art. 16 alin.1 lit.a C.pr.pen., respectiv că fapta de distrugere săvârșită la data de 27.09.2012 nu există, o astfel de soluție fiind infirmată de ansamblul probator, și anume: declarația persoanei vătămate din ambele faze procesuale coroborate cu: declarația martorului I F C; declarația martorului N M; declarația martorului N D N; declarația martorului I N
Declarațiile martorilor propuși de inculpat prezintă elemente de subiectivism care, fie nu se coroborează cu alte probe din dosar sau cuprind date contradictorii, fie nu sunt relevante în cauză: martorul D I a precizat că nu știe nici măcar unde sunt amplasate culturile de porumb și floarea soarelui ale persoanei vătămate , iar martorul I M a precizat că persoana vătămată a făcut inclusiv martorului o plângere învinovățind pe nedrept anumite persoane, adevăratul motiv fiind neobținerea recoltelor dorite pentru că nu lucrează corespunzător suprafețele avute în arendă, motivând că nu poate plăti arenda pentru că i-au fost distruse în mod culpabil de alții culturile, aspecte infirmare de Postul de Poliție C, care prin adresa nr. …330038 din 26.05.2015 a comunicat instanței că în evidențele sale, din anul 2010 până în prezent, nu au fost înregistrate reclamații ale numitului N V împotriva lui I M.
Din analiza coroborată a materialului probator, instanța constată că fapta inculpatului M M, săvârșită la data de 27.09.2012, de a introduce turma sa de oi, formată din aproximativ 200 de ovine, în culturile de porumb situate în tarlaua 8- M, în suprafață de 18,00 ha, aparținând persoanei vătămate N V, cauzându-i acesteia un prejudiciu de 12960 lei, întrunește elementele constitutive la infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 253 alin. 1 C.pen.
Pe latură subiectivă, inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție în forma intenției directe deoarece a prevăzut și urmărit rezultatul păgubitor constând în distrugerea de către turma sa de oi a culturii de porumb aparținând persoanei vătămate (art. 16 alin.3 lit.a C.pen.)
Raportat la dispozițiile art. 5 C.pen., care prevăd aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, instanța constată următoarele: pedeapsa amenzii este prevăzută pentru infracțiunea de distrugere în ambele legi, iar limitele între care poate fi aplicată pedeapsa amenzii sunt mai ridicate în noul Cod penal. Privitor la limitele de pedeapsă în cazul închisorii, se constată că minimul special prevăzut de Codul penal din 1969 este mai mic (1 lună) decât cel prevăzut de noul Cod penal (3 luni), însă maximul special prevăzut de Codul penal din 1969 este mai mare (3 ani) decât cel prevăzut de noul Cod penal (2 ani). În procesul de individualizare judiciară a pedepsei, instanța constată că termenele de reabilitare sunt mai reduse conform noului Cod penal, aspect important pentru reținerea sau nu a stării de recidivă postexecutorie a inculpatului, având în vedere că din fișa de cazier judiciar a acestuia, rezultă că are antecedente penale, prin sentința penală nr. …./07.02.2001 pronunțată de Judecătoria T B, definitivă prin decizia penală nr.2…./24.05.2001 a Curții de Apel G , inculpatul M M fiind condamnat la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 197 alin. 2 lit. a, art. 201 alin. 2 și art. 200 alin. 3 C.pen.-1969, fiind arestat la data de 14.07.2000 și eliberat condiționat la data de 23.12.2003, rămânând un rest neexecutat de 933 zile. Potrivit noului cod penal, inculpatul nu este recidivist întrucât fapta din prezenta cauză a fost săvârșită după împlinirea termenului de reabilitare judecătorească, calculat conform disp. art. 166 alin.1 lit.b C.pen. Potrivit Codului penal- 1969, inculpatul este recidivist întrucât termenul de reabilitare judecătorească calculat conform disp. art. 135 alin.1 lit. b C.pen.- 1969 nu se împlinise la data săvârșirii infracțiunii de distrugere (27.09.2012).
Având în vedere că termenul de reabilitare judecătorească, prevăzut de noul Cod penal este mai scurt, având drept consecință nereținerea stării de recidivă postexecutorie, instanța constată că noul Cod penal este mai favorabil inculpatului, neimpunându-se schimbarea încadrării juridice.
La individualizarea pedepsei principale pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, instanța are în vedere criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 NCP, respectiv: gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c)natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Având în vedere situația de fapt, modalitatea săvârșirii infracțiunii, gradul mediu de pericol social al acesteia, consecința infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului, cu antecedente penale, dar nerecidivist, cu studii profesionale, integrat în mediul familial, fiind căsătorit, instanța, în baza art. 253 alin.1 C.pen., va condamna pe inculpatul M M, la pedeapsa amenzii în număr de 150 zile-amendă pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.
Instanța stabilește valoarea unei zile-amendă, ținând seama de situația economică a inculpatului, care nu are un venit lunar cert, fiind crescător de animale, motiv pentru care suma corespunzătoare unei zile-amendă este de 15 lei, rezultând, astfel, amenda penală de 2250 lei.
Inculpatul va depune recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, iar în caz de neexecutare cu rea-credință a plății amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare.
Sub aspectul laturii civile, instanța constată că au fost formulate pretenții civile în cauză, de către persoana vătămată, N V, în cuantum de 35402,75 lei reprezentând daune materiale produse prin săvârșirea infracțiunii de distrugere de către inculpatul - M M
Ȋn dovedirea pretențiilor materiale, partea civilă a avut ca reper raportul de expertiză tehnică-agricolă din data de 10.06.2013, efectuat de expertul autorizat în specialitatea agricultură, F J, desemnat de către Postul de Poliție C în vederea stabilirii prejudiciului creat în urma distrugerii prin pășunare a mai multor suprafețe cultivate cu porumb și floarea soarelui, ce aparțin persoanei vătămate, , de către oile ciobanului M M.
La termenul de judecată din data de 14.05.2015, în vederea stabilirii prejudiciului persoanei vătămate, instanța, în baza disp. art. 172 alin.7 C.pr.pen., a solicitat informații Direcției pentru Agricultură G pentru a comunica informații privind anul agricol 2012, producția medie realizată pe raza comunei C, jud. G, la cultura de porumb și floarea soarelui în anul agricol 2012 și prețul mediu de vânzare-cumpărare.
Prin adresa nr. 2….6/28.05.2015, au fost comunicate informațiile solicitate, în sensul că anul agricol 2011-2012 a fost unul deficitar în precipitații; producția medie de porumb în anul agricol 2011/2012 este de 800 kg/ha, iar cea de floarea soarelui este de 903kg/ha; prețul mediu nu este monitorizat, având în vedere că acesta este reglat de raportul dintre cerere și ofertă; cultura de floarea soarelui, în condiții naturale, nu poate fi înființată de două ori pe an, în plus în condițiile anului 2011/2012 o cultură de floarea soarelui însămânțată în luna iulie nu putea garanta realizarea unei producții care să reprezinte valoarea investiției .
Prețul mediu de valorificare din raportul de expertiză din data de 10.06.2013, efectuat de expertul autorizat în specialitatea agricultură, F J, pentru porumb este de 1,0 lei/kg, iar producția medie de porumb în anul agricol 2011/2012 este de 800 kg/ha, conform informațiilor transmise de Direcția pentru Agricultură G.
Instanța, având în vedere situația de fapt reținută prin coroborarea materialului probator din care a rezultat în mod cert distrugerea în proporție de 90% de către inculpatul M M prin introducerea turmei sale de oi, a culturii de porumb în suprafață de 18 ha situată în T8 M, aparținând persoanei vătămate, va stabili cuantumul pretențiilor materiale raportat la prețul mediu de valorificare din raportul de expertiză din data de 10.06.2013 (1 leu/kg) și producția medie de porumb în anul agricol 2011/2012 de 800 kg/ha, conform informațiilor transmise de Direcția pentru Agricultură G, cu un procent de distrugere de 90%, constatat prin procesul-verbal nr. 1416/28.09.2012 încheiat de Comisia Primăriei C , rezultând suma de 12960 lei.
Drept urmare, instanța, în temeiul art. 19 C. pr. pen. și art. 397 C. pr. pen., în referire la art. 1357 C.civ., va admite în parte acțiunea civilă și va obliga inculpatul la plata către partea civilă, N V, a sumei de 12960 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând contravaloarea porumbului distrus. Instanța va respinge ca neîntemeiate restul pretențiilor materiale în cuantum de 23442,75 lei ale părții civile.
