Divort. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia)
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 966 din data de 29.04.2015
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal, la data de 07.01.2015, sub nr. …../207/2015, reclamanta O. R. M. a chemat în judecată pe pârâtul O. G., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părți în principal raportat la prevederile art 373 lit. b cod civil din culpa exclusivă a pârâtului, iar într-o teză subsidiară să se constate că sunt despărțiți de mai mult de 2 ani, fiind incidente prevederile literei c din același articol; să se stabilească locuința minorilor S. G. și L. M., la mamă; să se dispună ca autoritatea părintească față de cei doi minori să se exercite în comun de cei doi părinți; să se stabilească contribuția la cheltuielile de creștere și educare ale celor 2 minori, urmând ca reclamanta să îndeplinească această obligație în natură, iar pârâtul să fie obligat la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea acestora, raportat la venitul minim pe economie; să se dispună revenirea sa la numele avut anterior căsătoriei, respectiv acela de "NICOLA".
În fapt, reclamanta arată că s-a căsătorit cu pârâtul la data de 12.05.2002 , căsătoria fiind înregistrată sub nr. 2 / 2002 la Primăria Comunei Stoenești, jud. Olt și din relația de căsătorie au rezultat minorii L. M., născuta la data de 14.06.2003 și S. G., nascut la data de 19.12.2007, pe durata căsătoriei având domiciliul în comuna Stoenești, în locuința părinților pârâtului.
Căsnicia a decurs în condiții normale timp de circa 4 ani, după care relația s-a tensionat, problemele pornind de la neajunsurile de ordin material, în condițiile în care pârâtul nu obținea nici un venit. Ulterior , situația s-a agravat datorită faptului că pârâtul pe fondul consumului de alcool, o agresa fizic pe reclamantă, acest mod de viață erodând grav și ireversibil relația de căsătorie.
Reclamanta a precizat că în perioada 2009-2012 , cu acordul soțului său a muncit în străinătate, câteva luni pe an, iar la revenirea în țară își relua serviciul, în acest interval de timp, pârâtul obținând venituri ocazionale, pe care le folosea în interes personal. La începutul anului 2013 reclamanta a plecat in Spania, pentru onorarea unui contract de durată mai mare, iar după circa o lună s-a produs despărțirea în fapt a părților, în prezent căsătoria fiind iremediabil vătămată.
Se mai precizeaza ca celor doi minori, chiar dacă reclamanta lucrează in afara țării pentru a le asigura cele necesare, le este favorabilă șederea în locuința sa ( a bunicii materne), pârâtul neputându-le oferi material, educațional condiții superioare de dezvoltare, fapte care se vor constata prin intermediul anchetelor sociale.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicita probele cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, efectuarea de anchete sociale și audierea martorilor N. A. și M. P..
În drept au fost invocate art. 373 lit. b , c, cod.civ., art. 397, art 400, 402 c.civ.
Reclamanta a depus la dosar copia certificatului de căsătorie, certificate de naștere minori, acte de identitate, taxa judiciara de timbru.
Pârâtul O. G. a formulat întâmpinare, depusă la dosar la data de 02.02.2015, solicitând respingerea cererii, întrucât începând cu anul 2013 și până în prezent a depus diligențe pentru împăcarea cu reclamanta, nefiind de acord cu divorțul și nu acceptă că relația dintre soți este iremediabil vătămată, cu obligarea reclamantei la cheltuieli de judecată.
Pârâtul a solicitat prin cererea reconvențională, în măsura in care in urma administrării probatoriilor instanța va considera ca relația de căsătorie este compromisa irevocabil, desfacerea căsătoriei din culpa exclusiva a reclamantei; să se stabilească locuința minorei O. L. M. la mama reclamanta, iar locuința minorului O. S. G. sa fie stabilita la tată; să se dispună ca autoritatea părinteasca fata de cei doi minori sa fie exercitata in comun de ambii părinți; reclamanta sa revină la numele avut anterior căsătoriei, acela de "NICOLA", iar în condițiile in care nu se va stabili locuința minorului O. S. G. la pârât, solicită obligarea reclamantei sa-i permita sa aibe legaturi personale cu cei doi minori astfel: sa ia pe minori din locuința mamei in primul si al treilea week-end al fiecărei luni, de vineri orele 17 pana duminica la orele 17, in vacanta de vara sa ia pe minori pentru 30 de zile (luna august) si in vacanta de iarna 7 zile.
În susținerea cererii reconvenționale, ce are un caracter subsidiar fata de poziția exprimata in întâmpinare, legat de cererea principala, pârâtul solicită sa fie admisa doar in parte, cat privește revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei.
In fapt, pârâtul arata ca intr-adevăr părtile s-au casatorit la data de 12.05.2002, căsătorie ce a fost înregistrata in registrul stării civile la nr.2/2002 al comunei Stoenesti, jud.Olt, localitate unde si-au stabilit domiciliul conjugal in casa părinților acestuia, iar din relația de căsătorie au rezultat doi minori, respectiv Obogeanu L. M., născuta la data de 14.06.2003 care se afla in domiciliul reclamantei si O. S. G., născut la data de 19.12.2007 care se află în domiciliul tatălui de la naștere și în prezent.
Menționează pârâtul că, minora a locuit in domiciliul conjugal pâna la vârsta de 7 ani când a mers la Scoala din com.Stoenesti, circa 3 luni de zile, după care parata a considerat ca trebuie sa-i despartă pe cei doi copii prin mutarea domiciliului minorei la bunicii materni si înscrierea acesteia la Scoală din com.Gostavatu, jud.Olt, motivat de faptul ca îi este greu sa-i îngrijească pe amândoi.
Pârâtul a precizat ca reclamanta dorea desfacerea căsătoriei înca de acum 5 ani când a separat-o pe minora L. M. de fratele sau, S. G. pe care de fapt nici nu a dorit sa-i dea naștere si care a rămas in domiciliul conjugal unde este bine îngrijit de tată si bunicii paterni.
Arată pârâtul că, susținerile reclamantei nu sunt reale, nici cu privire la activitatea sa, întrucât a prestat de-a lungul anilor diverse munci ocazionale contribuind astfel la creșterea si educarea minorilor împreună cu părinții săi care sunt pensionari.
Pe de alta parte, parata a plecat la munca in Spania cu acordul său, insa ajunsa acolo a luat legătura foarte rar cu pârâtul si minor, ba mai mult a intrat in relații de concubinaj cu mai mulți bărbați, lucru pe care l-a recunoscut, nu a mai revenit niciodată in domiciliul conjugal, astfel comportamentul acesteia nu a făcut decât sa erodeze grav relația dintre părți.
Pârâtul a arătat că, desi a depus numeroase diligente in vederea împăcării si continuarea căsătoriei de dragul minorilor, reclamanta nu a fost de acord si nu a mai dorit sa revină in domiciliul conjugal.
Se mai arată cu privire la solicitarea sa, ca minorului S. G. a sa i se stabilească locuința la tată, că acesta si părinții săi s-au ocupat de minor, de când a fost părăsit si despărțit de sora sa de către reclamanta, poate sa-i asigure o creștere, educare si dezvoltare optimă, iar din punct de vedere material dispune de condiții decente pentru creșterea si educarea acestuia.
Cu probatoriile pe care le va administra in cauza, va rezulta fara dubii faptul ca nu a contribuit la destrămarea relației de căsătorie, reclamanta fiind singura vinovată de destrămarea relațiilor de familie.
În drept, invocă disp.art. 205 cpc, art.373 lit. b, 397, 400-402 C.civ.
În dovedirea celor susținute, pârâtul solicita proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, proba cu anchete sociale și proba cu martorii T. A. si O. E..
Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu taxa judiciara de timbru ( fila 18).
La solicitarea instantei, în cauza au fost efectuate anchetele sociale de catre Autoritatea Tutelara din cadrul Primăriilor comunelor Stoenești și Gostavățu, jud. Olt.
Pârâtul, fiind prezent în instanță la termenul din data de 15.04.2015, a declarat că este de acord cu desfacerea căsătoriei prin acordul părților.
La același termen de judecată au fost ascultati în Camera de Consiliu minorii Obogeanu L. M. si Obogeanu Stefan-Gabriel, care au dorit stabilirea locuinței la domiciliul bunicii materne.
În cauză, au fost audiați martorii N. A., T. F. A., O. E. și M. P., ale căror declarații se află consemnate și atașate la dosar.
Examinând materialul probator administrat in cauză, instanța urmează să rețină situația de fapt :
Părțile s-au căsătorit la data de 12.05.2002, căsătorie ce a fost înregistrată în registrul stării civile sub nr.2/2002 al Primăriei comunei Stoenesti, jud. Olt, localitate unde si-au stabilit domiciliul conjugal in casa părinților pârâtului, iar din relația de căsătorie au rezultat doi minori, respectiv O. L. M., născuta la data de 14.06.2003 si O. S. G., născut la data de 19.12.2007.
În ședința publică din 15.04.2015, instanța a luat act de consimțământul pârâtului, privind desfacerea căsătoriei pe baza acordului, conform disp. art. 373 lit. a. C.Civ., acord manifestat de asemenea în numele reclamantei de către mandatarul ales al acesteia.
Potrivit disp.art.373 C.civ., este reglementat la litera a, motivul de divorț și anume: divorțul poate avea loc prin acordul soților, la cererea ambilor soți, sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț.
De asemenea, potrivit disp.art.374 alin.1 lit. a C.civ., divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie.
Astfel, instanța luând act de singura condiție prevăzută de noua reglementare și anume acordul soților in desfacerea căsătoriei, urmează să admită acțiunea și să dispună desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 12.05.2002, înregistrata in registrul stării civile sub nr.2/2002 al Primăriei comunei Stoenesti, jud.Olt.
Conform art. 400 alin. 2 NCPC, daca până la divorț copilul a locuit cu ambii părinti, instanța-i stabilește locuința la unul dintre ei, tinând seama de interesul său superior.
Potrivit materialului probator administrat in cauza, instanța a luat act de faptul că de la despărtirea in fapt a părintilor, minora Obogeanu L. M. a locuit in permanență cu bunica sa maternă în com. Gostavățu, jud. Olt, iar minorul Obogeanu S. G. a locuit cu tatăl său, în comuna Stoenești, jud. Olt.
Instanța reține că la același termen de judecata din 15.04.2015, pârâtul a fost de acord, cu stabilirea locuinței minorei în domiciliul mamei sale, însă nu și cu stabilirea locuinței minorului Obogeanu S. G. în domiciliul bunicii materne din com. Gostavățu, jud. Olt.
Fiind ascultati în Camera de Consiliu, ambii minorii au învederat instantei ca doresc stabilirea locuinței in domiciliul bunicii materne din com. Gostavățu, sat Slăveni, jud. Olt.
Instanța consideră că întradevăr, interesul superior al minorei L. M. concordă și pe viitor cu stabilirea locuinței acesteia în domiciliul bunicii materne, respectiv domiciliul mamei acesteia din com. Gostavățu, sat Slăveni, jud. Olt
Se apreciază că aceasta înțelegere a celor doi părinți pe timpul cât formau o familie ca minora să locuiască in domiciliul bunicii matern, iar minorul sa rămână sa locuiască in domiciliul tatălui și bunicilor paterni, a condus în urmă cu 5 ani la o stabilire concretă pentru fiecare minor in privința condițiilor de viață, fiecare având atașament față de persoanele cu care a locuit și care s-au ocupat de creșterea și îngrijirea acestora.
Deși, minorul S. G., fiind ascultat în camera de Consiliu la data de 15.04.2015, și-a manifestat dorința de a locui împreuna cu bunica maternă și sora sa, instanța apreciază că aceasta nu concordă interesului superior al copilului cât timp mama acestuia nu se află pe teritoriul României, iar bunica maternă se ocupă deja de cresterea si îngrijirea surorii sale.
Pe de altă parte, din materialul probator administrat în cauză, testimonial și înscrisuri, rezulta că minorul S. G. este bine îngrijit in domiciliul tatalui sau in care a locuit permanent de la naștere și pana in prezent, avand rezultate bune la Școala Generala din Com. Stoenesti, jud. Olt unde este elev în clasa premergătoare, prezentand o dezvolatre in plan fizic, psihic și educațional adecvată vârstei sale.
De asemenea, instanța reține și faptul că mama minorilor având loc de muncă în afara țării vine rar în România, martorul N. A., mama acesteia, declarand ca ultima data fiica sa a avenit in tară cu ocazia sărbătorilor de Crăciun după circa 2 ani de cand plecase, iar in prezent ar fi încheiat un contract de muncă în care 6 luni sa muncească pe teritoriul Angliei, iar 6 luni în țară, în aceste condiții tot bunica maternă urmand sa se ocupe de îngrijirea minorului S. G., in situația in care domiciliul va fi stabilit în locuința acesteia.
Se va avea în vedere și comportamentul bun al tatălui față de cei doi minori, cât și faptul că în prezent cei doi frați au o permanentă legătură în sensul că merg fiecare în vizită în limita timpului disponibil, fie în domiciliul unuia, fie în domiciliul celuilalt, păstrând o relație firească.
Avand in vedere considerentele mentionate mai sus, instanța va admite in parte actiunea și cererea reconvențională, în sensul că va stabili locuința minorei O. L. M., născută pe data de 14.06.2003 în domiciliul mamei sale din comuna Gostavățu, Slăveni, județul Olt, iar pe cea a minorului O. S. G., născut pe 19.12.2007, în domiciliul tatălui său din comuna Stoenești, județul Olt.
Potrivit art. 483 alin. 1 cod.civ autoritatea părinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri, care privesc atat persoana, cât si bunurile copilului și apartine in mod egal ambilor părtinți.
Potrivit dispoz. art.483 alin.3 C. civil ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori.
Cum părinții exercită autoritatea părinteasca numai in interesul minorului, instanța urmeaza sa dispuna exrcitarea in comun a autoritatii părintesti de catre ambii părinti, privind pe cei doi minori.
Cum fiecare părinte are în întreținerea sa câte un minor, instanța va compensa cheltuielile de întreținere datorate celor doi minori .
În baza dispoz. art.383 alin.3 NCC instanța urmează sa dispună ca reclamanta să-și reia numele avut anterior încheierii căsătoriei, anume acela de ,,Nicola";.
Instanța constată că, potrivit art. 401 NCCiv. părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta, iar potrivit alin.2 al textului de lege în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept.
Raportat la cazul de față, instanța apreciază întemeiată cererea reconvenționala formulata de pârât, urmând să încuviințeze acestuia să aibe legături personale cu minora O. L. M. conform programului: în primul si al treilea week-end al fiecărei luni, de vineri orele 17:00 până duminica la orele 17:00, în vacanța de vară pentru 30 de zile (luna august) și în vacanța de iarnă 7 zile.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Postat 29.05.2015
