Drept penal. Jurisprudență Luare de mită
| Comentarii |
|
Tribunalul CONSTANŢA Sentinţă penală nr. 175 din data de 09.07.2015
La data de 09.07.2015 s-a înregistrat sub nr.4632/118/2015 propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța în dosarul nr.587/P/2015, prin care s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de 09.07.2015 și până la data de 07.08.2015, față de inculpatul MAC.
În cuprinsul propunerii de arestare preventivă se arată că în sarcina inculpatului MAC se rețin în fapt următoarele:
La data de 7 iulie 2015, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a fost sesizat de către Direcția Generală Anticorupție - Serviciul Județean Anticorupție Constanța cu privire la denunțul formulat de către CV. Acesta a relatat faptul că la data de 12 martie 2014 a fost depistat de către lucrătorii de poliție din cadrul Poliției orașului Ovidiu conducând autoturismul marca Audi A4, cu numărul de înmatriculare XXX, în apropierea orașului Ovidiu, fără a deține permis de conducere, întocmindu-se dosarul penal nr. 3888/P/2014 care a fost soluționat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, prin rechizitoriul din data de 1 aprilie 2015.
În momentul întocmirii dosarului penal, respectiv al constatării faptei la sediul organului de poliție competent din orașul Ovidiu au asistat și lucrătorii din cadrul Poliției locale Ovidiu, în persoana numiților BM și CAC, care au solicitat o sumă de bani nedeterminată pentru a nu se întocmi dosar penal în cauză.
Întrucât denunțătorul CV nu a dispus de nicio sumă de bani i s-a întocmit dosar penal, în prezent cauza aflându-se pe rolul Judecătoriei Constanța.
Ulterior sesizării instanței, denunțătorul CV a fost condus la sediul Poliției XXX de un lucrător de poliție cunoscut după apelativul "Ciochindel";, unde un alt lucrător de poliție, respectiv MAC, l-a întrebat dacă este de acord să contribuie cu o sumă de bani pentru ca lucrătorii de poliție BM și CAC să-și retragă declarațiile de martor depuse în cauză, în caz contrar suportând consecințele refuzului său, respectiv condamnarea. MAC i-a pretins denunțătorului CV suma de 3.000 de lei, echivalentul a 700 de euro, în acel moment nefiind de acord, însă la data de 6 iulie 2015 s-a întâlnit din nou cu MAC și CAC în comuna XXX și le-a promis că în data de 7 iulie 2015 le va da banii ceruți.
La data de 7 iulie 2015, ora 19:09, denunțătorul CV a fost apelat de către MAC care i-a pus în vedere să-și respecte promisiunea de a plăti banii ceruți.
Prin ordonanța din data de 7 iulie 2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art.305 alin.1 Cod procedură penală, începerea urmăririi penale în cauză pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prev. de disp. art. 297 alin.1 Cod penal și șantaj prev. de art. 207 alin. 3 Cod penal.
Prin ordonanța din data de 7 iulie 2015 s-a dispus, în temeiul disp. art. 141 alin.1 și 2 Cod procedură penală, cu referire la art. 138 alin.1 lit. c Cod procedură penală, autorizarea, cu titlu provizoriu, a măsurii de supraveghere tehnică constând în supravegherea video, audio sau prin fotografiere a activităților desfășurate de către MAC, BM și CAC, pe o perioadă de 48 de ore, începând de la data de 7 iulie 2015, orele 2100, până la data de 9 iulie 2015, orele 2100.
Urmare a dispunerii măsurii de supraveghere tehnică sus-menționată, denunțătorul CV s-a deplasat, după un instructaj prealabil, sub supravegherea lucrătorilor de poliție judiciară delegați în cauză, la domiciliul inculpatului MAC din comuna XXX, unde a sosit și inculpatul CAC. Cu această ocazie, inculpatul MAC i-a pretins, în mod expres, denunțătorului, telefonul mobil marca Iphone 6, asigurându-l, în mod ferm, că va garanta realizarea unor acte corespunzătoare de către inculpații CAC și BM. După ce s-au lansat aceste promisiuni a sosit la fața locului și inculpatul CAC, care și-a manifestat nemulțumirea, în primul rând cu privire la amânarea pentru a doua zi a plății unei sume de 700 de euro, de către denunțător și, în al doilea rând, cu privire la reducerea acestei sume la valoarea de 600 de euro, reproșând faptul că suspectul BM va fi deranjat și va bănui că a fost tras pe sfoară cu privire la diferența de sumă.
În finalul discuției, inculpatul MAC i-a pus în vedere denunțătorului CV să se prezinte neapărat în cursul dimineții zilei de 9 iulie 2015, în jurul orei 09:00.
La data de 8 iulie 2015, prin ordonanța acestui parchet, s-a dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, faptă prev. și ped. de disp. art. 6 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 289 Cod penal.
În continuare, la data de 8 iulie 2015, s-a organizat un dispozitiv de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție - Serviciul Județean Anticorupție Constanța în imediata apropiere a imobilului situat în XXX, aparținând suspectului MAC, iar în urma întâlnirii pe care a avut-o denunțătorul CV cu acesta și cu inculpatul CAC a remis suma de 600 de euro acestuia și un telefon marca Iphone 6 inculpatului MAC.
La ieșirea din imobil, inculpatul CAC a fost oprit de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție - Serviciul Județean Anticorupție Constanța, punându-i-se în vedere să predea sumele de bani pe care le are asupra sa.
Inculpatul CAC a predat suma de 400 de euro, precizând că 200 de euro i-a remis, în casă, inculpatului MAC.
La scurt timp, lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție - Serviciul Județean Anticorupție Constanța s-au deplasat la imobilul proprietatea inculpatului MAC, căruia i-au pus în vedere că este cercetat într-un dosar penal având ca obiect infracțiunea de luare de mită, solicitându-i-se să predea telefonul mobil și suma de 200 de euro, obținute de la denunțătorul CV.
Inculpatul MAC a refuzat să se conformeze, motiv pentru care s-a solicitat Tribunalului Constanța autorizarea efectuării percheziției domiciliare la adresa din XXX, județul Constanța, aparținând inculpatului MAC, fiind astfel emis mandatul de percheziție domiciliară nr. 478 din data de 8 iulie 2015, dispus în dosarul nr. 4603/118/2015.
Din momentul refuzului de a pune la dispoziție telefonul mobil marca Iphone 6 și suma de 200 de euro au trecut aproximativ 4 ore, respectiv de la ora 11:30 până la ora 15:40.
Cu ocazia percheziției domiciliare, inculpatul MAC a indicat în una din camerele imobilului, pe o masă, telefonul mobil marca Iphone 6 primit de la denunțătorul CV.
De asemenea, inculpatul MAC a indicat persoanelor care efectuau percheziția vasul de WC din toaleta casei unde a aruncat după ce i-a rupt banii, adică suma de 200 de euro primită în cursul dimineții zilei de 8 iulie 2015 de la denunțătorul CV, prin intermediul inculpatului CAC.
Prin ordonanța din data de 8 iulie 2015 s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 305 alin. 2 și 3 Cod procedură penală, efectuarea în continuare a urmăririi penale față de MAC, BM și CAC sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu și șantaj, totul în concurs real, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 289 Cod penal, art. 297 Cod penal și art. 207 alin.3 Cod penal, totul cu aplic. art. 38 alin.1 Cod penal.
Fiind audiat la data de 8 iulie 2015 la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, inculpatul CAC a recunoscut că a pretins suma de 700 de euro și primit suma de 600 de la denunțătorul CV, din care a remis inculpatului MAC suma de 200 de euro, în scopul de a crea o situație favorabilă în dosarul penal aflat, în prezent, pe rolul Judecătoriei Constanța.
De asemenea, inculpatul CAC a precizat că în zilele precedente a participat la mai multe întâlniri cu inculpatul MAC și denunțătorul CV în care s-au purtat discuții despre primirea sumei de 700 de euro, precum și primirea separată de către inculpatul MAC a unui telefon mobil marca Iphone 6, cu mențiunea că nu a asistat la momentul remiterii acelui telefon, deoarece a venit mai târziu la întâlnirea programată pentru data de 8 iulie 2015, la domiciliul inculpatului MAC.
Cu ocazia audierii inculpatului MAC, acesta n-a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, motivând că a avut o înțelegere anterioară cu denunțătorul CV cu privire la cumpărarea telefonului mobil marca Iphone 6, iar suma de 200 de euro a fost primită de la inculpatul CAC ca un simplu act de bunăvoință. Totodată, inculpatul MAC a precizat că în urmă cu o săptămână i-a dat dispoziție martorului CF, lucrător de poliție în cadrul Poliției locale XXX ca să-l cheme pe denunțătorul CV la sediul Postului de Poliție XXX, întrucât îl folosea ca sursă ocazională de informații în legătură cu scandalurile ce aveau loc în cartierul romilor din localitate.
Afirmațiile inculpatului MAC nu sunt sincere în condițiile în care nu există nicio dovadă a întocmirii unor acte legate de munca de culegere de informații. De asemenea, modul de lucru cu sursele de informații exclude contactarea acestora la domiciliul sau în orice alt loc care i-ar expune pe informatori unui pericol din partea persoanelor monitorizate, cu atât mai mult utilizarea unei proceduri de citare prin intermediul unui cadru de poliție. Este de menționat faptul că nu rezultă din nicio probă că inculpatul MAC avea în lucru, în acel moment, vreo cauză penală ori contravențională care să implice necesitatea audierii denunțătorului CV în calitate de suspect/persoană vătămată/martor, astfel încât determinarea unui lucrător de poliție să realizeze procedura de citare și conducerea la sediul poliției a denunțătorului CV încalcă flagrant atribuțiile de serviciu ale inculpatului, fiind circumscrise infracțiunii de abuz în serviciu.
De asemenea, nici justificarea inculpatului MAC cu privire la acceptarea telefonului mobil marca Iphone 6 și a sumei de 200 de euro nu este pertinentă deoarece pe parcursul discuțiilor purtate în mediul ambiental la datele de 7 iulie 2015 și 8 iulie 2015 nu s-a făcut nicio mențiune legată de prețul achitat pentru o eventuală achiziționare a telefonului, iar suma de 200 de euro a fost primită, cu titlu de plată al demersurilor pe care le-a efectuat inculpatul MAC pe lângă inculpatul CAC pentru a-i crea o situație favorabilă denunțătorului.
Prin ordonanța din data de 8 iulie 2015 s-a dispus în temeiul dispozițiilor art. 309 alin.1 Cod procedură penală, punerea în mișcare a acțiunii penale față de suspecții MAC și CA pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, șantaj și luare de mită, totul în concurs real, prev. de disp. art. 297 alin.1 Cod penal, art. 207 alin. 3 Cod penal și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal.
Prin ordonanța din data de 8 iulie 2015 dispusă în dosarul nr.587/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța s-a dispus reținerea pe o perioadă de 24 de ore, față de inculpatul MAC, începând de la data de 8 iulie 2015, ora 2310, până la data de 9 iulie 2015, ora 2310.
Aspectele prezentate mai sus sunt dovedite prin următoarele mijloace de probă:
- denunțul formulat de către CV
- procesul verbal de percheziție domiciliară;
- procese verbale cu notele de redare ale convorbirilor audio video în mediul ambiental;
- declarație martor;
- declarație denunțător;
- declarații inculpați.
- planșe foto privind aspectele constatate cu ocazia percheziției domiciliare.
S-a susținut că în cauză se impune luarea măsurii arestării preventive a inculpatului MAC, ținând cont că acesta a săvârșit mai multe infracțiuni grave care afectează încrederea populației privind derularea activităților de serviciu și protecția drepturilor persoanelor, iar în raport de gravitatea faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică este motivat și de împrejurarea că, cercetarea inculpatului în stare de libertate ar crea un sentiment de insecuritate în rândul comunității, care ar avea reprezentarea că organele judiciare care concură la înfăptuirea justiției nu acționează cu suficientă fermitate pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor învinuite de săvârșirea unor astfel de infracțiuni grave.
S-a apreciat că măsura arestării preventive are caracter necesar și proporțional față de circumstanțele cauzei, în acest stadiu procesual, pentru asigurarea desfășurării în condiții bune a procedurii judiciare conform art.202 alin.1 Cod procedură penală pentru protejarea publicului împotriva pericolului de repetare a faptelor de natura celor față de care se efectuează cercetări, precum și faptul ca luarea unei alte masuri preventive ar avea caracter insuficient.
În susținerea propunerii de arestare preventivă s-au avut în vedere următoarele:
-denunțul penal formulat de CV prin care acesta a arătat următoarele: la data de 12.03.2015 a fost depistat de organele de poliție din cadrul Poliției Ovidiu conducând autoturismul marca Audi A4 cu numărul de înmatriculare XXX, în apropierea orașului Ovidiu, fără a avea permis de conducere; înainte ca lucrătorii de poliție de la Poliția Ovidiu să procedeze la întocmirea procesului verbal de depistare, polițiștii locali CAA și BM care au asistat la depistarea sa, au discutat cu el și i-au spus că dacă are bani să le dea polițiștilor de la Poliția Ovidiu pentru ca aceștia să nu-i întocmească actele de depistare; întrucât nu a avut să le dea bani aceștia i-au întocmit actele de depistare, ulterior formându-se dosarul și fiind sesizată Judecătoria Constanța; în urmă cu două săptămâni a primit prin poștă citație de la Judecătoria Constanța, pentru data de 20 iulie 2015; după aproximativ o săptămână a susținut că a fost căutat acasă de inculpatul MAC care l-a întrebat dacă vreau să mă împac cu polițiștii locali CAA și BM, întrucât primiseră și ei citații, adică să le dea bani, fără să precizeze suma; după aproximativ două zile a arătat că a fost luat de acasă de un polițist și fără să-i spună despre se este vorba l-a condus la sediul Poliției XXX, unde se aflau inculpatul MAC și CAA; a arătat că lucrătorul de poliție care îl luase de acasă nu a intrat în birou; aici inculpatul i-a spus să se împace cu CAA întrucât a primit citație și să-i dea 3000 de lei, adică echivalentul a 700 de euro, ca să nu meargă în instanță să depună mărturie împotriva sa; în acest timp fiind apelat de cineva a scos telefonul din buzunar, și fiind observat de inculpatul M, acesta i l-a cerut spunându-i că este dreptul lui ca polițist și pentru că intermediază discuțiile cu polițiștii locali; nu a fost de acord arătând că și-a recuperat cu greu telefonul; în continuare a mai arătat că la data de 06.07.2015, s-a întâlnit cu CAA și cu MAC, care erau de serviciu, acesta din urmă spunându-i că numitul C s-a supărat pe el pentru că nu i-a dat banii, motiv pentru care le-a spus că îi va da banii a doua zi; în ziua de 07.07.2015, în jurul orelor 19.09 a fost apelat de inculpatul M care i-a spus să-și respecte promisiunea de a aduce banii, după care a susținut că a mai fost apelat la ora 20.32 însă nu i-a mai răspuns.
-declarația denunțătorului CV din data de 08.07.2015 în care acesta a relatat următoarele: după ce a depus denunțul, la data de 07.05.2015 s-a întâlnit cu lucrătorii de poliție din cadrul DGA care i-au instalat tehnică de interceptare apoi, sub supravegherea unui polițist, s-a deplasat la domiciliul inculpatului M; a arătat că anterior acesta îl sunase pentru a reproșa că nu mai vine la întâlnirea cu el și cu CAA și BM; deși nu i-a spus la telefon despre ce este vorba, acesta a bănuit că se referea la promisiunea de a-i achita drept mită telefonul Iphone 6 și suma de 700 euro celor doi polițiști locali, pentru a-l ajuta să scape de dosarul penal pe care îl avea la judecătoria Constanța, în sensul de a-și modifica declarațiile; după e a ajuns la domiciliul inculpatului i-a spus acestuia că nu are 700 de euro, inculpatul spunându-i însă că despre bani va discuta cu CAA; la scurt timp a ajuns și acesta și când i-a spus că nu poate face rost decât de 600 de euro, acesta i-a reproșat că BM, colegul său, o să-l suspecteze că și-a oprit din bani, respectiv diferența de 100 euro; în acest timp inculpatul M insista să-i dea telefonul, motiv pentru care i-a spus că i-l va da a doua zi;
A doua zi după ce a primit tehnica de interceptare de la lucrătorii de poliție, sub supravegherea acestora s-a deplasat din nou la locuința inculpatului M purtând discuții în casă; după de i-a pus la dispoziție telefonul Iphone 6, au stabilit să scoată cartela după ce îi va aduce și încărcătorul; imediat a apărut și CAA căruia i-a spus că i-a adus suma de 600 euro și întrucât i-a reproșat din nou că nu i-a adus 700 i-a promis că o să facă rost și de diferență; atât MAC, cât și CAA l-au asigurat că rezolvarea problemei sale cu procesul penal de la Judecătoria Constanța va fi garantat favorabilă; după câteva minute a plecat lăsându-i pe cei doi împreună.
-declarația martorului CF care a arătat următoarele: de aproximativ 8 ani activează ca polițist în cadrul Poliției locale a XXX și cam din aceeași perioadă îi cunoaște pe numiții MAC și CAA , primul fiind polițist la Poliția XXX, iar celălalt la poliția locală; întrucât lucrătorii de poliție din cadrul postului de Poliție XXX colaborează cu cei din cadrul poliției locale, de multe ori aceștia apelează la sprijinul lor pentru efectuarea mai multor acte procedurale, cum ar fi înmânarea de citații, conducerea la sediul poliției, aplanarea conflictelor între diverse persoane; în aceste condiții, în urmă cu 5 zile, MAC i-a solicitat să se deplaseze la domiciliul numitului CV pentru a-l conduce la sediul postului de poliție, fără să-i precizeze motivul, considerând însă că are legătură cu atribuțiile sale de serviciu; după ce l-a condus pe CV la postul de poliție, în biroul lui MAC a ieșit și a rămas pe scările sediului; cel puțin cât a fost prezent a arătat că în birou, în afara celor doi, nu se mai afla o altă persoană.
- procesele verbale din data de 08.07.2015 în care sunt redate în formă scrisă înregistrările ambientale reprezentând discuțiile purtate la domiciliul inculpatului MAC, între aceste, denunțătorul CV și polițistul local CAA, în ziua de 07.07.2015, în intervalul orar 22.20 și 22.45 și la data de 08.07.2015, în intervalul orar 10.46 - 11.03.
Cu privirea la învinuirile ce i se rețin sarcină și pentru care s-a formulat prezenta propunere de arestare preventivă inculpatul a declarat următoarele:
La procuror inculpatul MAC a arătat că, de aproximativ 7 ani, își desfășoară activitatea în cadrul postului de Poliție XXX, cunoscându-i pe inculpatul CAA și pe numitul BM, aceștia fiind polițiști locali la poliția locală din aceeași localitate; în urmă cu aproximativ o săptămână aflând că sunt niște scandaluri în cadrul comunității de rromi din comună, l-a trimis pe lucrătorul de poliție CF din cadrul Poliției locale XXX cu misiunea de a-l anunța pe numitul CV să se prezinte la postul de poliție; a susținut inculpatul că nu-și explică de ce lucrătorul de poliție nu s-a rezumat doar la a-l anunța și l-a condus până la sediul postului de poliție; când CV a ajuns în biroul său discuțiile s-au purtat doar între ei și s-au referit la scandalul rromilor;în acel moment a observat că CV avea asupra lui un Iphone 6 și întrucât i-a plăcut dar nu-și permitea unul nou, i-a propus să i-l vândă, însă acesta i-a spus că telefonul este al soției sale și că nu-i permite să-l vândă; tot cu acea ocazie CV i-a spus că are un dosar pe rolul Judecătoriei Constanța, primind citație și că ar vrea să se întâlnească cu numiții CAA și BM ca să-i convingă să-și modifice declarațiile pe care aceștia le dăduseră în calitate de martori în dosarul respectiv; fiind de acord l-a sunat de CAA și l-a chemat la el la birou fără să-i spună că CV este la el; în momentul în care acesta a ajuns în birul său CV i-a propus să își schimbe declarațiile din dosarul pe care-l avea la Judecătoria Constanța, oferindu-i în schimb suma de 700 euro, pentru el și BM; CAA i-a spus că va vorbi cu BM pentru a-l convinge să-și schimbe în parte declarația, întrucât acesta nu va putea să declare că CV nu a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere, ci doar să nu mai menționeze că nu a oprit la semnalul poliției; a doua zi, fiind în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu a mers în zona unde locuiește CV și văzându-l la poarta casei sale l-a întrebat dacă s-a hotărât să-i vândă telefonul, însă acesta i-a spus că a nu a reușit să vorbească cu soția sa; întrebându-l dacă s-a întâlnit cu CAA acesta a i-a spus că a vorbit cu un avocat care i-a spus că nu se mai pot schimba declarațiile în această fază a procesului penal; în seara zilei de 07.07.2015, CV a mers la domiciliul său și l-a rugat să-l sume pe CAA pentru a discuta cu acesta despre rezolvarea situației sale din dosarul penal; astfel, l-a apelat pe CAA acesta sosind la domiciliu său, unde CV i-a spus că va veni în cursul zilei de 08.07.2015, dar nu cu suma de 700 euro, ci cu 600 euro, deoarece nu are mai mult; întrebându-l din nou despre posibilitatea de a-i vinde telefonul CV i-a spus că vor vorbi la data de 08.07.2015; astfel, în ziua de 08.07.2015 CV a venit la domiciliul său, spunându-i că i-a adus telefonul, fără să-i zică cu ce sumă i-l vinde, după care l-a rugat să-l sune pe CAA; când acest din urmă a ajuns la domiciliul său CV i-a oferit suma de 600 euro, motiv pentru care CAA s-a supărat, reproșându-i că nu i-a dat suma stabilită inițial și că va suspectat de BM că și-a oprit el diferența; după ce CV i-a promis că va face rost și de diferența de bani, a plecat, rămânând cu CAA care i-a lăsat și lui 200 de euro, spunându-i că este mulțumit că a obținut cei 600 de euro; înainte să plece CAA i-a cerut să-i dea autoturismul său marca BMW seria 7, pentru a se întâlni cu BM; l-a scurt timp după plecare acestuia a arătat că au venit lucrătorii de poliție din cadrul DGA care i-au cerut să le pună la dispoziție telefonul mobil primit de la CV și suma de 200 de euro; urcând singur în casă, de frică, a rupt cei 200 de euro și i-a aruncat în WC-ul de la etaj.
A mai arătat inculpatul MAC că, în urmă cu 4 ani, numitului CV și unchiului său le-a întocmit dosare penale pentru conducere fără permis, CV fiind trimis în judecată, iar unchiul său a primit amendă; totodată, a mai susținut că pe numitul CV l-a folosit ca sursă ocazională de informații, deși nu a întocmit acte în acest sens.
Audiat și de judecătorul de drepturi și libertăți, inculpatul a arătat că își menține declarația dată anterior, cu precizarea că în nici un moment nu i-a dat de înțeles numitului CV că l-ar putea ajuta în vreun fel cu dosarul penal pe care îl avea; acesta a luat legătura cu CAA în urmă cu 10 zile și i-a propus să îi ofere o sumă de bani pentru a nu mai declara la instanță că a fugit atunci când a fost depistat; CV i-a înmânat lui CAA suma de 600 de euro, din care acesta din urmă l-a dat și lui 200 de euro, fără nicio explicație, pe care însă de frică i-a rupt și i-a aruncat la WC; în legătură cu telefonul mobil a arătat că a purtat discuții cu denunțătorul pentru vânzare acestuia, spunându-i că va vorbi cu soția sa; la discuțiile pe care le-a avut cu CV referitoare la vânzarea telefonului a arătat că au fost de față Deușteanu Mihai, iar cu alt prilej fratele și unchiul denunțătorului.
Inculpatul CAA a declarat următoarele: de aproximativ 7-8 ani lucrează la Poliția locală a XXX și tot de atunci îl cunoaște pe MAC care este lucrător de poliție la Poliția XXX; în urmă cu un an de zile, împreună cu BM a fost martor în dosarul penal ce i-a fost întocmit lui CV de Poliția Ovidiu; de curând MAC i-a spus că CV vrea să ia legătura cu el, pentru a-i vorbi; astfel s-a întâlnit cu CV și cu MAC atât la domiciliul, cât și la biroul acestuia din urmă; inițial CV i-a propus să-i achite lui și numitului BM dublul amenzii pe care ar fi primit-o dacă și-ar fi schimbat declarația dată în calitate de martor în dosarul penal pe care i-l întocmise Poliția Ovidiu; nu a fost de acord cu această propunere, astfel că la o întâlnire ulterioară, CV i-a propus să-i plătească cu suma de 700 de euro, refuzându-l și de această dată; în cursul serii de 07.07.2015 a fost sunat de MAC care l-a invitat la domiciliul său, unde în curtea casei se afla și CV care i-a propus să-i dea suma de 600 euro, pentru a-și modifica declarația; în aceste condiții i-a spus că propunerea anterioară se referea la 700 de euro și dacă acceptă doar 600 de euro, BM care fusese informat ar putea să considere că diferența de 100 de euro a oprit-o el; atunci CV i-a spus că nu poate obține această suma pentru că fratele său este în stare de ebrietate, dar că va reveni a doua zi;; cu aceeași ocazie MAC l-a întrebat pe CV când se va hotărî să-i dea telefonul, acesta spunându-i că i-l va aduce a doua zi; a arătat inculpatul că cei doi mai discutaseră despre un telefon mobil și cu ocazia întâlnirilor anterioare, la sediul,poliției, dar atunci CV i-a spus că soția sa "îi ia capul"; dacă înstrăinează telefonul; la data de 08.07.2015 după ce a fost sunat de MAC a mers la domiciliul acestuia, unde în casă se afla și CV care i-a înmânat suma de 600 de euro, promițându-i că va mai face rost de încă 100 de euro; în prezența sa nu a văzut să se dea vreun telefon mobil, însă este posibil ca până la sosirea sa CV să-i fi dat telefonul promis lui M; după plecare lui CV și mai înainte să plece și el i-a dat lui M 200 de duro, din bunăvoință față de acesta; întrucât M i-a spus că nu iese în localitate l-a rugat să-i dea mașina sa, un BMW seria 7, pentru 2-3 ore, lucru cu care a fost de acord; după curca 200-200 de metri a fost oprit de un echipaj de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție; a recunoscut că a primit suma de 600 de euro pentru a-și modifica declarația în procesul în care este judecat CV, susținând că nu l-a șantajat niciodată pe acesta.
Verificând propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, judecătorul de drepturi și libertăți constată, în primul rând, că deși în actele și lucrările dosarului se face vorbire despre faptul că împotriva inculpatului MAC s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale prin ordonanța din data de 08.07.2015, nu regăsim la dosarul de urmărire penală această ordonanță.
De altfel, se poate constata că și în cuprinsul propunerii de arestare preventivă procurorul face referire la ordonanțele de începere a urmăririi penale, de extindere a urmăririi penale și de efectuare în continuare a urmăririi penale, nu însă și la ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale.
În acest sens avem în vedere că una dintre condițiile imperative ce trebuie îndeplinită pentru a se putea dispune arestarea preventivă este acea ca pentru infracțiunea săvârșită să se fi pus în mișcare acțiunea penală, condiție care nu poate fi verificată în prezenta cauză.
Această condiție se impune a fi verificată, întrucât dispozițiile privind arestarea preventivă nu mai reglementează posibilitatea luării acestei măsuri față de învinuit, ci numai față de inculpat, calitate care se dobândește numai după punerea în mișcare a acțiunii penale. În acest sens, dispozițiile art.223 alin.1 Cod.proc.pen. prevăd că "Măsura arestării preventive poate fi luată…numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune…
Trecând peste aceste aspecte care vizează legalitatea propunerii de arestare preventivă, pe fondul acesteia, pentru ca judecătorul de drepturi și libertăți să se pronunțe asupra propunerii formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, este necesar să cerceteze dacă la momentul procesual la care s-a făcut această propunere sunt incidente dispozițiile art.202 alin.1 și 3 și art.223 Cod.proc.pen.
Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi și libertăți constată, în conformitate cu dispozițiile art. 223, art. 202 alin. 1 și alin. 3 C. proc. pen., că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatului MAC
Potrivit art. 202 alin. (1) C. proc. pen., "măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.";
Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., "orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia";.
Conform art. 223 alin. (1) C. proc. pen., "măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.";
Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, "măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.";
Din interpretarea dispozițiilor art.223 Cod.proc.pen. rezultă că o primă condiție esențială pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului este să existe probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune; suspiciunea rezonabilă trebuie raportată la sensul oferit de jurisprudența Curții Europene referitor la existența unor date, informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o infracțiune; tot astfel, instanța europeană a reținut că nu este suficient ca suspiciunea rezonabilă să se bazeze pe buna credință a autorităților, cărora le revine obligația să determine dacă, într-un caz dat, arestarea preventivă este justificată.
În cauză s-a susținut în motivarea propunerii de arestare preventivă că din probele administrate până în prezent rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat.
Astfel, o primă infracțiune ce se reține că ar fi fost săvârșită de inculpatul MAC este cea de luare de mită, prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 în ref. la art.289 Cod penal.
Potrivit acestor dispoziții legale constituie infracțiunea de luare de mită fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
La infracțiunea de luare de mită, elementul material se realizează printr-o acțiune de pretindere sau primire de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin subiectului ori de acceptare a promisiunii unor astfel de foloase.
Actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire, urgentare ori întârziere a îndeplinirii acestuia se pretinde, se primește, se acceptă sau nu se respinge, promisiunea unor foloase, trebuie să facă parte din sfera atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public, adică să fie un act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau un act contrar acestor îndatoriri.
Condiția prezintă o importanta hotărâtoare pentru existența infracțiunii, deoarece dacă actul în vederea căruia funcționarul a comis acțiunea - inacțiunea incriminată nu intră în competența sa, nu se poate vorbi despre luare de mită.
Astfel, dacă funcționarul public pretinde ori primește bani sau alte foloase (ori acceptă promisiunea) în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act care nu intră în îndatoririle sale de serviciu, fapta nu constituie luare de mită, ci eventual o altă infracțiune (trafic de influență, înșelăciune, etc.)
În sensul celor de mai sus, în opinia judecătorului de drepturi și libertăți, față de probele existente, nu se poate reține în sarcina inculpatului MAC presupunerea rezonabilă privind comiterea infracțiunii de luare de mită, prev. de art.289 Cod penal., întrucât considerăm că sub aspectul laturii obiective nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Se susține în cuprinsul propunerii de arestare preventivă că inculpatul MAC l-a întrebat pe denunțătorul CV dacă este de acord să contribuie cu o sumă de bani pentru ca polițiștii locali CAA și BM să-și retragă declarațiile date în calitate de martori în dosarul penal pe care acesta îl avea pe rolul Judecătoriei Constanța.
Deși inițial se susține că inculpatul l-a întrebat pe denunțător dacă este de acord să dea o sumă de bani, ulterior se reține că inculpatul MAC i-a pretins acestuia suma de 3000 de lei, echivalentul a 700 de euro, pentru a-i da celor doi polițiști locali.
Cu toate acestea nu rezultă din probele administrate că inculpatul MAC a pretins suma de 700 euro în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act care intră în îndatoririle sale de serviciu, ci pentru a fi dată polițiștilor locali CAA și BM, pentru ca aceștia la rândul lor să revină asupra declarațiilor date în calitate de martori.
Totodată, inculpatul CAA nu a primit suma de 600 de euro pentru îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act care intră în îndatoririle sale de serviciu, ci cu scopul de a reveni asupra declarației dată în calitate de martor în dosarul penal pe care denunțătorul CV îl avea pe rolul Judecătoriei Constanța.
Declarațiile date în calitate de martori de către polițiștii locali CAA și BM nu intră în atribuțiile de serviciu ale acestora. Calitatea de martori îi obligă pe aceștia să declare tot ceea ce știu în legătură cu faptele și împrejurările esențiale cu privire la care sunt întrebați, obligație care nu intră în atribuțiile de serviciu ale acestora.
Împrejurarea că nu se urmărea îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act ce intra în atribuțiile de serviciu ale inculpatului MAC rezultă atât din declarațiile acestuia și declarațiile inculpatului CAA, cât și din declarațiile denunțătorului, din procesele verbale în care s-au consemnat înregistrările discuțiilor dintre aceștia.
În ceea ce privește susținerea că inculpatul MAC ar fi primit de la denunțătorul CV un Iphone 6, pe motiv că ar fi intermediat discuțiile dintre acesta din urmă și inculpatul CAA, judecătorul de drepturi și libertăți consideră că până la acest moment nu s-a dovedit cu certitudine această susținere.
Dacă referitor la suma de 600 euro din transcrierea înregistrărilor ambientale rezultă scopul pentru care a fost înmânată inculpatului CAA, respectiv acela de a reveni asupra declarației date în calitate de martor, cu privire la telefonul mobil Iphone 6 nu rezultă acest lucru, motiv pentru care se impune a fi verificate și susținerile inculpatului MAC.
O altă infracțiunea reținută în sarcina inculpatului MAC și pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventivă este cea prevăzută de art.297 Cod penal, respectiv abuzul în serviciu.
Se constată că în cuprinsul propunerii de arestare preventivă nu se arată de către procuror în ce constă infracțiunea de abuz în serviciu săvârșită de către inculpatul MAC.
Dispozițiile art.297 alin.1 Cod penal prevăd că infracțiunea de abuz în serviciu constă în fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
Termenul de act folosit de legiuitor are înțelesul de operațiune care trebuie efectuată de funcționarul public sau persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită.
Prin urmare, prin neîndeplinirea unui act se înțelege omisiunea făptuitorului de a efectua operația pe care era ținut să o efectueze, iar prin îndeplinirea în mod defectuos a unui act se înțelege efectuarea unei operații altfel decât trebuia efectuată.
În raport de cele expuse din motivarea propunerii de arestare preventivă nu rezultă care este actul pe care inculpatul MAC nu l-a îndeplinit sau l-a îndeplinit în mod defectuos.
Am putea deduce că procurorul pentru reținerea acestei infracțiuni a avut în vedere precizarea pe care denunțătorul CV a făcut-o în cuprinsul denunțului, respectiv că a fost căutat acasă de către inculpatul MAC, precum și declarația martorului CF care în declarația dată a arătat că MAC i-a solicitat să se deplaseze la domiciliul numitului CV pentru a-l conduce la sediul postului de poliție, fără să-i precizeze motivul, considerând însă că are legătură cu atribuțiile sale de serviciu.
Totodată, reținând această infracțiune în sarcina inculpatului nu s-a arătat în ce constă vătămarea drepturilor sau intereselor denunțătorului CV, care prin denunțul formulat nu a înțeles să reclame producerea vreunei vătămări.
Pe de altă parte, deși inculpatul MAC a arătat în declarația sa motivul pentru care l-a chemat la sediul poliției pe CV, respectiv acela că l-a folosit pe acesta ca sursă ocazională de informații, această susținere nu a fost verificată și nici denunțătorul CV nu a fost întrebat dacă a furnizat sau nu astfel de informații
O altă infracțiune reținută în sarcina inculpatului MAC și pentru care s-a formulat prezenta propunere de arestare preventivă este cea de șantaj, prev. de art.207 alin.3 Cod penal.
În opinia judecătorului de drepturi și libertăți nu sunt întrunite elementele constitutive nici pentru această infracțiune.
Astfel, infracțiunea de șantaj prevăzută de art.207 alin.3 Cod penal constă în constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi, în mod injust, un folos patrimonial pentru sine sau pentru altul.
Elementul material al laurii obiective constă în acțiunea de constrângere a unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva. Această faptă se poate săvârși prin exercitarea oricăror acte de violență fizică împotriva unei persoane și prin amenințare, respectiv în săvârșirea de acte care sunt de natură a inspira victimei temerea unui pericol pentru viața, integritatea corporală, sănătatea, libertatea, demnitatea sau avutul său ori al unei alte persoane de care este legată afectiv.
Nici în cazul aceste infracțiuni nu se arată în cuprinsul propunerii de arestare preventivă care au fost actele de constrângere săvârșite de către inculpatul MAC și în ce au constat aceste acte, dacă au fost de violență sau de amenințare, dacă numitului CV i s-a cauzat o stare de temere și pentru ce anume.
În raport de cele expuse, considerăm că, cel puțin până la acest moment, dosarul de urmărire penală nu conține probe, din care să rezulte indicii temeinice, convingătoare privind comiterea infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu și șantaj, prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 în referire la art.289 Cod penal, art.297 Cod penal și art.207 alin.3 Cod penal.
În aceste condiții considerăm că nu se mai impune a fi analizate dispozițiile art.223 alin.2 Cod.proc.pen.
Față de probele administrate până la acest moment judecătorul de drepturi și libertăți consideră că inculpatul MAC, prin maniera în care a înțeles să procedeze, fiind practic un intermediar între inculpatul CAA și denunțătorul CV, asigurându-l pe acesta din urmă că problema sa se va rezolva, a săvârșit o faptă incriminată de legea penală, în opinia noastră infracțiunea de influențarea declarațiilor, însă corecta încadrare juridică urmează a fi stabilită în urma completării materialului probator administrat în cauză.
În acest sens, considerăm că față de inculpatul MAC se justifică luarea unei măsuri preventive, cum este cea a controlului judiciar, măsură care este în concordanță cu activitatea infracțională desfășurată de inculpat, dar și necesară în același timp pentru a se asigura în continuare buna desfășurare a procesului penal.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, în baza art.227 alin.1 Cod.proc.pen., se va respinge, ca nefondată, propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul MAC. si s-a dispus dispune față de inculpatul MAC luarea măsurii preventive a controlului judiciar, măsură care urmează a fi verificată sub aspectul legalității și temeinicie anterior datei de 06.09.2015.cu impunerea obligatiilor prev de art.215 alin.1 și 2 Cod.proc.pen.
