Drept procesual penal. Necitarea comunei în calitate de persoană vătămată.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia penala Decizie nr. 1592 din data de 04.12.2015
Prin necitarea în cauză a persoanei prejudiciate efectiv (comuna Drăguțești), instanța a pronunțat o hotărâre nelegală supusă desființării, aspect ce se constituie în motivul de desființare prevăzut de art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p., în sensul în care instanța a procedat la judecarea cauzei în lipsa unei părți nelegal citate.
Prin sentința penală nr. 562 din 10 martie 2015, pronunțată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr. 19921/318/2012*, s-a constatat că legea penală mai favorabilă în ansamblul său pentru inculpați este codul penal din 1969.
Au fost condamnați inculpații M.I., la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată (3 acte materiale), I.N. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată (3 acte materiale), același inculpat la 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, F.V. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată (3 acte materiale), același inculpat la 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată. S-a aplicat inculpatului M.V. sancțiunea administrativă, respectiv, 1000 lei amendă administrativă și s-a dispus înregistrarea sancțiunii administrative în cazierul judiciar.
S-a constatat recuperat prejudiciul în cuantum de 43406,92 lei pentru care s-a constituit parte civilă Consiliul Local Drăguțești față de inculpatul M.V. și s-a luat act că partea civilă nu se mai constituie parte civilă față de acest inculpat.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale a părților civile Primăria comunei Drăguțești și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului prin Direcția Generală Lucrări Publice și s-a constatat că aceste persoane juridice nu au calitate de parte civilă în prezenta cauză.
În baza art. 25 cpp și art.397 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată în cauză de către partea civilă Consiliul Local Drăguțești și au fost obligați inculpații M.I. , I.N. și F.V. , în solidar, la plata sumei de 251349,76 lei către partea civilă.
Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, inculpații M.I. , I.N. și F.V. și părțile civile Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Consiliul Local Drăguțești.
Prin decizia penală nr. 1592/04.12.2015, pronunțată în dosarul nr. 19921/318/2012*, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, inculpații M.I., I.N. și F.V. și părțile civile Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Consiliul Local Drăguțești, împotriva sentinței penale nr. 562 din 10 martie 2015, pronunțată de Judecătoria Tg. Jiu în dosarul nr. 19921/318/2012*. A desființat sentința penală atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Judecătoriei Târgu-Jiu.
Pentru a decide astfel, Curtea a constatat că apelurile sunt fondate.
Astfel, potrivit Legii administrației publice locale, cu nr. 215/2001:
Primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, neavând deci calitate de autoritate publică locală (art. 77).
Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale (art. 36 alin. 1).
Unitățile administrativ-teritoriale sunt: comunele, orașele, municipiile și județele (art. 1 alin. 2 lit. i).
Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii (art. 21 alin. 1).
În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean (art. 21 alin. 2) ori de către alte persoane în situații de excepție (art. 21 alin. 3, art. 72, etc).
În raport de aceste texte legale, se constată că nici primăria, nici consiliul local nu au calitate de persoane juridice de drept public și nu au capacitate juridică deplină pentru a putea sta în judecată.
În cazul oricărei acțiuni civile sau penale, înainte de a discuta drepturile părților, instanța este obligată să verifice calitatea părților. Verificarea calității părților este obligatorie întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
În speță, inculpații au fost trimiși în judecată pentru fapte săvârșite în legătură cu contractul de achiziție nr. 4553/10.09.2007, încheiat între unitatea administrativ teritorială (Comuna Drăguțești-prin primar) și SC .… SRL (fila 32 vol. I u.p.).
Față de raportul de drept material dedus judecății, se constată că nu are legitimare procesuală Consiliul Local Drăguțești, citat în cauză.
Este greșită, de altfel, și soluția primei instanțe de constatare a calității Consiliul Local Drăguțești pe considerentul că acest contract de achiziție a fost încheiat de către consiliul local, în calitate de achizitor.
Astfel, în contractul de achiziție nu apare decât formal consiliul local la rubrica beneficiar al lucrării, contractul fiind însă încheiat de primar în numele comunei, la rubrica părți semnând primarul și fiind aplicată ștampila comunei, nu a consiliului local. Cele două entități (comuna și consiliul) dețin ștampile diferite, ștampila consiliului fiind aplicată pe diferite acte care nu privesc procedura de achiziție sau contractul de achiziție (filele 105-106, 109-111 vol I, etc).
Mai mult, din cuprinsul contractului de achiziție, rezultă că finanțarea lucrării este realizată din fondurile alocate conform OG 7/2006.
Potrivit art. 8 alin. 1 din OG 7/2006, pentru finanțarea proiectelor care fac obiectul prezentei ordonanțe se acordă bugetelor locale sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (prin buget local, potrivit art. 2 pct. 7 din Legea 273/2006, se înțelege documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale).
Potrivit art. 1 din HG 602/2006 privind normele metodologice de aplicare a OG 7/2006, se pot finanța de la bugetul de stat proiecte de investiții amplasate în comune și sate, iar potrivit art. 2 alin. 1 și 3 din aceeași hotărâre de guvern, beneficiarii direcți ai programului sunt autoritățile administrației publice locale, iar primarul, titular al proiectului, are calitatea de reprezentant legal.
Cu referire la acest motiv de apel, ce privește cadrul procesual, se constată că instanța de fond nu putea hotărî asupra acțiunii penale, dar mai ales a acțiunii civile, până nu dispunea citarea în cauză a persoanei prejudiciate efectiv (comuna Drăguțești). Soluționând cauza în acest fel, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală supusă desființării, aspect ce se constituie în motivul de desființare prevăzut de art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p., în sensul în care instanța a procedat la judecarea cauzei în lipsa unei părți nelegal citate.
În altă ordine de idei, potrivit art. 12 alin. 3 din HG 602/2006, în situația în care beneficiarul nu respectă prevederile legale privind finanțele publice, achizițiile publice și calitatea lucrărilor, Comisia, sesizată de autoritățile de control, solicită Ministerului Finanțelor Publice întreruperea finanțării și recuperarea sumelor plătite.
Din aceste dispoziții legale, rezultă că, în situația în care nu au fost respectate procedurile legale privind finanțele publice, achizițiile publice și calitatea lucrărilor, cum este cazul de față, este prejudiciat, pe lângă unitatea administrativ teritorială, beneficiară a lucrării (comuna Drăguțești), și Statul Român prin Ministerul de Finanțe, cel care a acordat sumele de bani necesare realizării investiției și care are dreptul de a solicita recuperarea plăților efectuate.
Având în vedere însă, că potrivit art. 8 alin. 5 din OG 7/2006, s-a prevăzut posibilitatea, ca pe lângă sumele acordate de la bugetul de stat, bugetele locale să poată contribui la finanțarea lucrărilor aferente programului, trebuia verificat de către instanța de fond dacă întregul proiect a fost finanțat de la bugetul de stat sau numai parțial, pentru a se constata care este partea bugetului de stat și care partea bugetului local de prejudicii.
În raport de aceste acte normative, dar și de cele de modificare ulterioară a acestora (OUG 52/2012), trebuia verificat și dacă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.) avea calitate în cauză de persoană prejudiciată sau calitatea de a solicita recuperarea prejudiciului în numele Ministerului de Finanțe ca reprezentant al Statului Român ori, în caz negativ, dacă se impunea citarea Statului Român prin Ministerul de Finanțe.
Simpla împrejurare că nu este încheiat contractul de achiziție de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu poate conduce la concluzia că acest minister nu are calitate procesuală în cauză, cum greșit a considerat instanța de fond, în condițiile în care nu s-a stabilit, așa cum s-a arătat mai sus, în raport de actele normative invocate, dacă acesta are calitatea de a solicita recuperarea prejudiciului în nume propriu sau se substituie în drepturile Ministerului de Finanțe ca reprezentant al Statului Român.
În raport de aceste considerente, care fac de prisos analiza celorlalte critici de apel, sentința este nelegală, astfel că apelurile au fost admise, a fost desființată sentința în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p. și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, respectiv Judecătoria Tg.Jiu.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va cita în cauză Comuna Drăguțești prin reprezentant legal, în calitate de persoană vătămată sau, după caz, de parte civilă.
Totodată, în raport de actele normative arătate mai sus, va verifica dacă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice are calitatea de a solicita recuperarea prejudiciului în nume propriu sau în numele Ministerului de Finanțe ca reprezentant al Statului Român, iar în cazul în care nu are această calitate, dar și după ce se vor verifica efectiv ce fonduri au fost utilizate pentru plata investiției (de la bugetul de stat sau de la bugetul local), dacă se impune sau nu citarea în cauză a Statului Român prin Ministerul de Finanțe.
Va avea în vedere și celelalte critici de apel, care nu au mai fost analizate de către instanța de control judiciar.
