Exercitare autoritate părintească . Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia)
| Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 532 din data de 27.03.2017
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:JDONE:2017:002.000532
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ONEȘTI
JUDEȚUL BACĂU
Dosar nr. 2535/270/2016 exercitare autoritate părintească
Înreg. 27.04.2016
SENTINȚA CIVILĂ NR. 532
Ședința publică din data de 09.03.2017
Instanța constituită din:
Președinte - Liliana Bădău
Grefier - Mihaela Andrei
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta …, cu domiciliul ….u, în contradictoriu cu pârâtul …, cu domiciliul în …., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta personal și asistată de avocat Băncilă Marius - Alexandru, martora …., lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită; după care,
Instanța, în temeiul art. 318 Cod procedură civilă, procedează la identificarea martorei …, care se legitimează cu Cartea de identitate seria … nr. …, C.N.P. …, după care, în temeiul art. 321 al.1 Cod procedură civilă, după depunerea jurământului potrivit art. 319 Cod procedură civilă, audiază martora …., declarația acesteia fiind consemnată potrivit dispozițiilor art. 321- 323 Cod procedură civilă și atașată la dosarul cauzei.
Instanța dispune atașarea dosarului nr. 4077/270/2016 la dosarul nr. 2535/270/2016.
Nemaifiind formulate alte cereri, chestiuni prealabile de discutat, excepții de invocat ori probe de administrat, instanța, potrivit art. 244 Cod procedură civilă, constată terminată cercetarea judecătorească și pune în vedere petentei, să precizeze dacă solicită ca dezbaterea fondului să urmeze la acest termen sau în altă zi.
Avocat Băncilă Marius - Alexandru pentru reclamantă precizează că nu solicită fixarea unui alt termen pentru dezbaterea fondului.
Instanța potrivit art. 392 C. pr. civilă, deschide dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat Băncilă Marius - Alexandru pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii, exercitarea autorității părintești cu privire la minora …. să revină în comun ambilor părinți, stabilirea locuinței minorei la domiciliul reclamantei, stabilirea unei pensii de întreținere în sarcina pârâtului , raportat la venitul minim pe economia națională, având în vedere că pârâtul a alungat-o pe reclamantă din domiciliul comun împreună cu miora, a lovit-o pe reclamantă, după care, a mers la domiciliul reclamantei, a provocat scandal și a luat minora de la reclamantă. În prezent, minora nu merge la școală, este în vârstă de 11 ani, iar pârâtul nu are condiții de trai pentru minoră, nu lucrează.
Instanța în temeiul art. 394 al. 1 din Codul de procedură civilă, declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
I N S T A N Ț A
-deliberând-
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Onești la data de 27.04.2016 sub nr. 2535/270/2016, reclamanta … a chemat în judecată pe pârâtul … solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună stabilirea locuinței minorei la …, născută la data de 27.07.2004, la domiciliul său, exercitarea autorității părintești față de minoră de către ambii părinți cu obligarea pârâtului la o contribuție lunară în favoarea minorei raportat la venitul minim pe economie.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că din relația de concubinaj a părților a luat naștere minora …. și datorită neînțelegerilor survenite în urma comportamentului deviant al pârâtului, în vara anului 2008 părțile au încetat să mai formeze o familie. La momentul separării minora a rămas la locuința pârâtului împotriva voinței reclamantei fiind forțată să accepte situația datorită temerilor insuflate de pârât prin tot felul de amenințări și prin acte de violență fizică la care fusese supusă în repetate rânduri. A mai arătat reclamanta că pârâtul nu i-a permis să i-a legătura cu minora fiind nevoită să lase minorei hăinuțe dulciuri sau bani la diverse persoane printre care și surorii pârâtului. Mai arată în continuare că în momentul în care i-a fost permis să viziteze minora a constat că acesta este în căutarea afecțiunii părintești, aspectul său era extrem de neîngrijit derivat din condițiile precare în care trăiește, condițiile de trai fiind greu de descris, minora locuind împreună cu alți cinci copii ai pârâtului din relația cu actuala concubină într-o locuință cu o singură cameră. A mai arătat reclamata că minora, deși este în vârstă de 12 ani, nu frecventează cursurile unei unități de învățământ, nu știe să scrie și să citească, este atașată de mama sa care dispune de condiții cu mult peste ceea ce îi poate oferi pârâtul.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 496, art. 499 și art. 503 Cod civil.
În susținerea cererii au fost depuse la dosar înscrisuri și s-a solicitat proba cu înscrisuri, anchetă psihosocială și proba testimonială, probe admise de către instanța de judecată.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, minora …. s-a născut la data de … din relația de concubinaj a părților … și ….
Datorită neînțelegerilor dintre părți în vara anului 2008 părțile au încetat să mai formeze o familie iar la momentul separării minora a rămas la locuința pârâtului împotriva voinței reclamantei fiind forțată să accepte această situație datorită temerii insuflate de pârât prin tot felul de amenințări și prin acte de violență fizică. Minora trăiește în condiții precare, împreună cu alți 5 copii ai pârâtului din relația cu actuala concubină într-o locuință compusă dintr-o cameră și deși are 12 ani nu frecventează cursurile unei unități de învățământ, nu știe să scrie sau să citească.
Din referatul de anchetă socială efectuată la domiciliul reclamantei rezultă că aceasta locuiește pe raza comunei … la familia …. într-o casă formată din două camere, bucătărie, baie, mobilate corespunzător și întreținute curat, cresc în gospodărie animale domestice, au condiții bune de locuit.
Din referatul de anchetă psihosocială efectuat la domiciliul pârâtului rezultă că acesta trăiește cu fiica sa și actuala concubină cu care mai are trei copii într-o casă compusă din două camere sărăcăcios mobilate și întreținute, pârâtul fiind beneficiar de ajutor social conform Legii 416/2001. Tot din referatul de anchetă psihosocială rezultă că minora nu este înscrisă la școală, nu desfășoară activități în timpul liber, este atașată atât de tată cât și de bunicii paterni, iar pârâtul a refuzat accesul reclamantei în locuință.
Martorul audiat în prezenta cauză a relatat faptul că minora nu merge la școală, pârâtul nu are o situație bună și nici minora, pârâtul nu a lăsat-o pe reclamantă să vadă fetița. Tot martorul relatează faptul că atunci când cei doi concubini s-au separat reclamanta nu a putut lua copilul pentru că pârâtul a făcut scandal, acesta este un tip agresiv și reclamantei îi este teamă de acesta, reclamanta dispune de condiții pentru a crește copilul, muncește ocazional și ar avea sprijinul fraților săi care au și mijloace financiare.
De menționat că deși pârâtul a fost legal citată în prezenta cauză înregistrată la data de 27.04.2016, acesta nu s-a prezentat în instanță, nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a exprimat vreun punct de vedere. Deasemeni a refuzat să prezinte minora în fața instanței pentru a fi audiată.
În drept:
Conform art. 483 din Codul civil autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.
Noțiunea de autoritate părintească este nouă în dreptul românesc. Exercițiul comun al autorității părintești atunci când părinții sunt căsătoriți sau, fără a fi căsătoriți, conviețuiesc, presupune exercitarea tuturor drepturilor și obligațiilor părintești împreună și în mod egal de către ambii părinți, în fiecare zi. Astfel, dacă părinții conviețuiesc, ei vor exercita împreună și de comun acord toate drepturile și îndatoririle părintești, între aceștia fiind aplicabilă și prezumția mandatului tacit reciproc, prevăzută de art. 503 alin. (2) din Codul civil.
Dacă însă aceștia nu conviețuiesc, exercitarea în comun a autorității părintești se concretizează în consultarea acestora, în luarea deciziilor importante cu privire la creșterea și educarea copiilor, actele curente privind creșterea și educarea acestora fiind îndeplinite de părintele la care copiii locuiesc. Aceasta deoarece atunci când părinții sunt despărțiți, fie că sunt divorțați, fie că sunt părinți naturali care nu conviețuiesc, exercițiul autorității părintești este prevăzut de lege ca aparținând ambilor părinți în comun, însă modalitatea concretă de exercitare diferă față de ipoteza exercitării autorității de către părinții care locuiesc împreună, întrucât, în concret, copilul va locui cu unul din părinți, iar aceștia nu pot fi împreună alături de copil pentru a se putea ocupa de creșterea și educarea lui zilnică și pentru a coordona actele sale curente.
Conținutul autorității părintești ce constituie punctul de plecare în stabilirea modalității de exercitare a legăturilor personale cu minorul este reglementat de art. 487 cod civil care prevede că "părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia";.
Potrivit art. 43 lit. a și b din Legea 272/2004 "Instanța judecătorească este singura autoritate competentă să se pronunțe, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
a) persoana care exercită drepturile și îndeplinește obligațiile părintești în situația în care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea părinților săi;
b) modalitățile în care se exercită drepturile și se îndeplinesc obligațiile părintești;";
Legiuitorul a reglementat cu titlu de regulă custodia părintească comuna și cu titlu de excepție, custodia exclusivă, așa cum rezultă din dispozițiile art. 503 Noul Cod civil: "Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească."; coroborat cu art. 398 Noul Cod civil: " (1)Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.’
Dispozițiile legii speciale enumera enunțiativ cazurile în care instanța poate dispune ca exercitarea autorității părintești să revină doar unuia dintre părinți, cazuri care nu se regăsesc în speța de față.
Art. 36 alin 7 Noul Cod de Procedura Civila statuează: "(7) Se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.";
Pentru a aprecia asupra capetelor de cerere privind relația părinți minor, instanța va avea în vedere interesul superior al copilului, așa cum este el definit de dispozițiile legale în materie.
Legea nr.272/2004 prevede ca orice alte reglementari adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat in acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătura cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Astfel, atât legea română, prin dispozițiile înscrise în Codul Civil si Legea nr.272/2004, cât și legislația internațională în materia ocrotirii minorilor au ca punct de plecare principiul enunțat anterior, ceea ce presupune obligația părinților de a veghea la creșterea și educarea copilului în mod efectiv, iar, în cazul în care părinții sunt despărțiți, cel căruia nu i-a fost încredințat minorul trebuie să păstreze legăturile personale cu acesta, aceste legături putând fi limitate numai în situații strict determinate.
Pe de altă parte, trebuie precizat că dispoziția menționată, în opinia instanței este în concordanță cu disp.art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. Deși prin deciziile Curtea E.D.O. nu a definit ce este aceea viață de familie, în cuprinsul deciziei Lebbnik c. Olandei,viața de familie este înțeleasă ca fiind o legătură biologică și/sau juridică (rudenie, căsătorie, adopție etc.) peste care se suprapune o relație personală reală, efectivă. Dacă așa este văzută noțiunea de viață de familie, nu este mai puțin adevărat că prin dispozițiile art.8, paragraful 2 sunt consacrate obligațiile statului respectiv aceea de a face toate demersurile pentru a proteja viața de familie, dar în același timp nu este admisă nicio ingerință în această viață de familie. Așadar prin măsurile pe care statul le ia trebuie respectată viața de familie a unei persoane, iar pentru un părinte și copilul său a fi împreună (cauza Ticli și Mancuso c. Italiei, hotărârea din 23.03.1999), ca și exercițiul drepturilor părintești (cauza R c. Marii Britanii, hotărârea din 08.07.1987), sunt elemente esențiale al vieții de familie.
Instanța constată că din probele administrate rezultă că reclamanta are posibilitatea de a asigura copilului condiții bune de creștere, îngrijire și educare a minorului iar pe de altă parte condițiile de locuit ale pârâtului sunt precare acesta având alți trei copii în întreținere rezultați din actuala relație de concubinaj
Având în vedere cele de mai sus, instanța apreciază că este în interesul minorei să determine exercitarea autorității părintești de către ambii părinți și să stabilească locuința minorei la domiciliul reclamantei în comuna …
În ceea ce privește întreținerea minorului, potrivit dispozițiilor art. 499 alin. 1 C civ "tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională";, iar potrivit art. 402 alin. 1 C.civ. "Instanța de tutelă, prin hotărârea de divorț, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor";.
Având în vedere că locuința minorei va fi stabilită la mamă, pârâtul are obligația de a contribui sub forma unei sume de bani la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor.
Potrivit art. 529 alin. 2 C.civ. " când întreținerea este datorată de un părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său net lunar pentru un singur copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii";.
În consecință, întrucât din probele administrate nu a rezultat că pârâtul are un loc de muncă, instanța va obliga pârâtul la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei … în cuantum de 150 lei raportat la venitul minim pe economie începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta …., cu domiciliul în …, în contradictoriu cu pârâtul …, cu domiciliul în …
Exercitarea autorității părintești cu privire la minora …, născută la data de … revine în comun ambilor părinți.
Stabilește locuința minorei …, născută la data de … la domiciliul reclamantei, în …..
Stabilește pensia de întreținere în cuantum de 150 lei lunar pentru minora …., născută la data de …, în sarcina pârâtului, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la majoratul minorei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședința publică de la 09.03.2017.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.- jud. L.B. - 12.04.2017
Tehnored.-M.L. - 12.04 .2017
Ex.- 4/ comunicat părți - 14.04 .2017
