Exercitarea acţiunii civile în cadrul procesului penal.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 275 din data de 12.03.2018
Rezumat:
Exercitarea de către o persoană a acțiunii civile în cadrul procesului penal, dobândind astfel calitatea de parte civilă, nu este condiționată de participarea sa în acea cauză în calitate de persoană vătămată.
(Decizia nr. 275 din data de 12.03.2018, dosar nr. 1699/334/2017)
Dispoziții legale aplicabile: art. 20 alin. 1,2,3 Cod procedură penală, art. 79 Cod procedură penală, art. 84 alin. 1 Cod procedură penală, art. 85 alin. 2 Cod procedură penală.
Hotărârea rezumată:
Prin sentința penală nr. 163 din data de 14.12.2017 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosar nr.1699/334/2017, s-a stabilit inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, pedeapsa de 8 luni închisoare, persoană vătămată fiind Garda Forestieră S.
În baza art. 83 alin. 1, art. 82 Cod penal, s-a amânat aplicarea pedepsei de 8 luni închisoare și s-a stabilit, conform art. 84 Cod penal, un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Pentru a hotărî astfel, a reținut instanța fondului că prin rechizitoriul nr. 169/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei a fost trimis în judecată inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic.
În descrierea situației de fapt, s-a reținut, în esență, că în perioada 01.09-10.09.2014, în perioada februarie-martie 2015, precum și în luna septembrie 2015, acesta a tăiat fără drept un număr total de 19 arbori de pe suprafața de teren situată în afara fondului forestier în locul numit C. de pe raza comunei D., județul S., având un volum total de 48,708 mc și o valoare de 13,379 lei fără TVA, care depășește de 116 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Datorită faptului că suprafața de teren de pe care au fost tăiați ilegal cei 19 arbori de către inculpat se află în afara fondului forestier pentru care nu există amenajament silvic, nu a fost formulată în cauză cerere de constituire parte civilă.
Pentru termenul la care au avut loc dezbaterile asupra fondului, numita E. a formulat cerere de constituire parte civilă cu suma de 13.378 lei, reprezentând prejudiciul material, cerere respinsă de către instanță, cu motivarea că potrivit dispozițiilor art. 84 Cod procedură penală numai persoana vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal. Or, prin actul de sesizare a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, faptă pentru care E. nu figurează ca persoană vătămată.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, a probatoriului testimonial și cu înscrisuri administrat în faza de urmărire penală, coroborate cu poziția procesuală a inculpatului de recunoaștere a faptei, instanța a constatat că sunt date elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective, ale infracțiunii prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic, fiind dovedită întreaga situație de fapt așa cum a fost reținută prin actul de sesizare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în latura civilă a cauzei, numita E. În motivarea scrisă a căii de atac formulate, aceasta a arătat că în mod greșit instanța fondului a respins cererea sa de constituire parte civilă, în condițiile în care, din interpretarea coroborată a prevederilor art. 18, art. 32 Cod procedură penală, subiectul activ al acțiunii civile este persoana în dauna căreia s-a produs prejudiciul material sau moral și care exercită această acțiune în cadrul procesului penal, dobândind astfel calitatea de parte civilă.
Participarea în cauză a unei persoane în calitate de persoană vătămată nu exclude existența părții civile. Dobândirea calității de parte civilă nu este ținută de participarea ca subiect procesual principal (persoană vătămată), aspect ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 20 alin. 1 Cod procedură penală.
Pe de altă parte, infracțiunea de tăiere de arbori este una de rezultat, subiectul pasiv fiind persoana fizică ori juridică proprietară a terenului de pe care au fost tăiați arborii. Or, cu actele depuse la dosar, a făcut dovada că este titulara dreptului de proprietate, chiar dacă prin rechizitoriu nu s-a stabilit cine are calitatea de persoană vătămată sau de persoană civilă în cauză.
Motivele invocate oral au fost consemnate în încheierea de dezbateri din 05.03.2018.
Prin decizia penală nr. 275 din data de 12.03.2018 a Curții de Apel Suceava, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de apelanta E.
S-a desființat în parte sentința penală și în rejudecare:
S-a înlăturat, din partea introductivă a sentinței, dispoziția de respingere, ca nefondată, a cererii de constituire parte civilă formulată de numita E., pronunțată la termenul de judecată din data de 14.12.2017.
S-a admis cererea de introducere în cauză, în calitate de parte civilă, a numitei E.
S-a trimis cauza primei instanțe în vederea soluționării acțiunii civile formulată de partea civilă E. prin care solicită obligarea inculpatului A. la plata sumei de 13.379 lei, reprezentând daune materiale.
Pentru a decide astfel, curtea a reținut următoarele:
"Prin rechizitoriul nr. 169/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei a fost trimis în judecată inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic.
Prin același rechizitoriu s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, cu referire la art. 314 alin. 1 lit. a rap. la art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, clasarea cauzei referitor la infracțiunea continuată de furt de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 109 alin. 1 lit. d Cod silvic (trei acte materiale), întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.
În descrierea situației de fapt, s-a reținut, în esență, că în perioada 01.09-10.09.2014, în perioada februarie-martie 2015, precum și în luna septembrie 2015, acesta a tăiat fără drept un număr total de 19 arbori de pe suprafața de teren situată în afara fondului forestier în locul numit C. de pe raza comunei D., județul B., având un volum total de 48,708 mc și o valoare de 13,379 lei fără TVA, care depășește de 116 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. În considerentele acestui act procesual se reține, printre altele, că "Din conținutul actelor întocmite de Garda Forestieră S., rezultă că cei 19 arbori tăiați ilegal au un volum de 48,708 mc și o valoare de 13379 lei fără TVA, care depășește de 116 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Din declarația numitei E. rezultă că deține în locul C. o suprafață de 5,17 ha teren împădurit din care doar pentru 4,7 ha este pusă în posesie. Între parcela de 4,7 ha și drumul E. este o fâșie de teren împădurit de-a lungul drumului care de fapt îi aparține, dar nu este pusă în posesie și de pe această suprafață A. i-a tăiat mai mulți arbori, însă l-a lăsat în pace, precizând că l-a găsit de câteva ori tăind arbori în perioada anilor 2012-2015 și că inițial a declarat că nu este pusă în posesie pe acea fâșie, dar după consultarea documentelor consideră că este proprietară. Aceasta a depus la dosar acte pentru fâșia de teren susmenționată.
Fiind audiat inculpatul A. a recunoscut fapta de tăiere ilegală a arborilor și a depus la dosar documentația întocmită pentru punerea în posesie a suprafeței folosite de familia sa de peste 80 de ani și a menționat că nimeni până la acel moment nu i-a contestat proprietatea, precizând totodată că nici numitul F. (tatăl numitei E.) și nici urmașii lui nu au folosit acest teren niciodată";.
În ce privește latura civilă a cauzei, a reținut parchetul că "Întrucât cei 19 arbori au fost tăiați ilegal de pe o suprafață de teren din afara fondului forestier pentru care nu există amenajament silvic și în consecință nu este încheiat nici un contract de pază și administrare, Ocolul Silvic D. a comunicat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.
Cu toate că numiții E. și G. cu ocazia audierilor au menționat că ar fi proprietari ai suprafeței de teren de pe care au fost tăiați ilegal cei 19 arbori, organul de cercetare penală nu a putut să rețină că aceștia au calitatea de subiecți principali (persoane vătămate) în cauză, întrucât E. și G. nu au stabilit nici într-un fel dreptul de proprietate și nu sunt intabulați în cartea funciară ca proprietari ai acestei suprafețe de teren";.
Prin sentința penală supusă analizei (privită ca întreg, cu trimitere în acest sens și la cele dispuse în partea ei introductivă), instanța fondului a stabilit inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 35 alin. 1 Cod penal raportat la art. 107 alin. 1 lit. d Cod silvic, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, pedeapsa de 8 luni închisoare, persoană vătămată fiind Garda Forestieră B.
În baza art. 83 alin. 1, art. 82 Cod penal, a amânat aplicarea pedepsei și a stabilit, conform art. 84 Cod penal, un termen de supraveghere de 2 (doi) ani.
Anterior începerii cercetării judecătorești (14.12.2017), numita E. a formulat în scris (05.12.2017) și a susținut oral, în ședință publică, o cerere de constituire parte civilă îndreptată împotriva inculpatului, solicitând obligarea sa la plata sumei de 13.379 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea celor 19 arbori tăiați (și însușiți) de către acesta de pe suprafața de teren cu privire la care a pretins că-i aparține și pentru care ar deține acte de proprietate, pe care le-a depus la dosar.
Pronunțându-se asupra acesteia, instanța fondului a respins "cererea de constituire parte civilă formulată de numita E., cu motivarea că potrivit dispozițiilor art. 84 Cod proc. penală numai persoana vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal, ori prin actul de sesizare inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii continuate de tăiere fără drept de arbori, fără ca E. să figureze pentru această faptă în calitate de persoană vătămată";.
Prevăd dispozițiile art. 79 Cod procedură penală că persoana vătămată, ca subiect procesual principal, este "persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală";.
Potrivit celor stipulate în art. 20 alin. 1,2 Cod procedură penală, constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești, în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază.
La alineatul 3 se prevede că în cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligația de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
În cazul nerespectării vreuneia dintre condițiile prevăzute la alineatele 1 sau 2, persoana vătămată nu se mai poate constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acțiunea la instanța civilă.
Într-adevăr, la alineatul 1 al art. 84 Cod penal se prevede că "Persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal și se numește parte civilă";. S-ar putea conchide așadar, din interpretarea per a contrario a acestei dispoziții privită în mod singular, că exercitarea acțiunii civile s-ar putea face exclusiv de persoana care are, în procesul penal, calitatea de persoană vătămată.
Or, în acest ultim sens trebuie avute în vedere atât dispozițiile procesual-penale citate în precedent, cât și cele stipulate în art. 85 alin. 2 Cod procedură penală, în care se arată că, "Calitatea de parte civilă a persoanei care a suferit o vătămare prin infracțiune nu înlătură dreptul acestei persoane de a participa în calitate de persoană vătămată în aceeași cauză";.
Așadar, este dreptul unei persoane care se pretinde vătămată printr-o infracțiune să aleagă dacă participă în cauza penală dedusă judecății în calitate de persoană vătămată, de parte civilă sau cumulează cele două calități procesuale. Prin urmare, niciuna dintre ele nu o exclude, dar nici nu o presupune în mod obligatoriu ori automat pe cealaltă.
Relativ la aspectele anterior arătate, deși numita E. nu a declarat că participă în cauză în calitate de persoană vătămată, nu exista niciun impediment să se constituie în mod valabil parte civilă, dacă celelalte cerințe impuse de art. 20 alin. 1,2 Cod procedură penală sunt îndeplinite.
Cum declarația de constituire parte civilă depusă în scris la instanța fondului (10-19 dosar) a fost formulată în termenul legal și conține evidențiate natura și întinderea pretențiilor, fiind însoțită de dovezile pe care se întemeiază, cererea sa formulată în acest sens era pe deplin admisibilă, astfel că judecătoria trebuia, după introducerea sa în cauză, să procedeze, eventual după disjungere, dacă în caz contrar se întârzia soluția din latura penală, la soluționarea ei.
Pentru considerentele arătate, curtea, constatând întemeiat apelul declarat de apelanta E., în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, îl va admite.
Va desființa în parte sentința penală atacată și în rejudecare, va înlătura, din partea introductivă a acesteia, dispoziția de respingere, ca nefondată, a cererii de constituire parte civilă formulată de numita E., pronunțată de instanța fondului la termenul de judecată din data de 14.12.2017.
Va admite cererea de introducere în cauză, în calitate de parte civilă, a numitei E.
Cum prin hotărârea supusă analizei nu s-a pronunțat asupra acesteia, va trimite cauza primei instanțe în vederea soluționării acțiunii civile formulată de partea civilă E.. prin care solicită obligarea inculpatului A. la plata sumei de 13.379 lei, reprezentând daune materiale.";
