Fapta care nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni Existenţa pericolului social
| Comentarii |
|
C.A. Piteşti, nr. 401 din 03.07.2007
Nu este justificată aplicarea art. 181C.pen. faţă de un inculpat care a fost surprins conducând un autoturism pe drumul public, având o alcoolemie de 0,70 mg/l în aerul expirat, a refuzat recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, a determinat medicul de familie să-i elibereze, în fals, o adeverinţă din care să rezulte că are alergie la tratament injectabil, pe care, apoi, a folosit-o, în apărare la organele judiciare.
Prin sentinţa penală nr. 1512 din 21 noiembrie 2000, pronunţată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, a fost condamnat inculpatul la 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 79 alin. (4) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 74 lit. c) C.pen.; 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 25 C.pen., raportat la art. 289 C.pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) C.pen., şi 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 291 cu aplicarea art. 74 lit. c) C.pen.
În baza art. 33, art. 34 C.pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, în condiţiile art. 81-83 C.pen.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că inculpatul a fost surprins de organele de poliţie conducând autoturismul pe drumurile publice, după ce consumase băuturi alcoolice. Fiind testat cu aparatul alcooltest, inculpatul avea o alcoolemie de 0,70 mg/l în aerul expirat. În aceste condiţii, deşi a fost condus la Spitalul Judeţean Vâlcea, în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea concentraţiei de alcool în sânge, inculpatul a refuzat acest lucru, susţinând „că îi este teamă de injecţie”.
În timpul cercetărilor penale, inculpatul a solicitat medicului de familie să-i elibereze o adeverinţă în care să se menţioneze că este alergic la tratamentul injectabil. Deşi nu existau indicii care să ateste antecedenţa unor asemenea reacţii, medicul de familie a eliberat actul la simpla solicitare a inculpatului, act pe care, ulterior, acesta, deşi cunoştea că cele menţionate în el nu sunt reale, l-a prezentat, ca probă, organelor judiciare, solicitând să fie absolvit de răspundere penală.
Apelul formulat de inculpat, prin care a susţinut că a fost condamnat nelegal, deoarece nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor imputate, a fost respins prin decizia penală nr. 28/A din 7 februarie 2007, pronunţată de Tribunalul Vâlcea.
Împotriva deciziei tribunalului, a declarat recurs inculpatul, susţinând că refuzul de a i se recolta probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei a fost justificat, invocând actul medical prezentat, din care rezultă că are alergie la tratament injectabil, iar concentraţia de alcool consumată nu depăşea limita legală. În subsidiar, inculpatul a precizat că faptele săvârşite nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni, solicitând aplicarea art. 181C.pen.
Prin decizia penală nr. 401/R din 3 iulie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, s-a respins ca nefondat recursul şi a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel curtea a constatat că în cauză a fost reţinută în mod corect situaţia de fapt.
S-a reţinut, că refuzul inculpatului de a accepta recoltarea probelor biologice nu este întemeiat, deoarece din biletul de externare întocmit la data de 14 noiembrie 2006 şi, potrivit foii de observaţie medicală, depuse la dosar în recurs, rezultă că acesta a fost supus unui tratament medical complex, inclusiv injectabil.
În raport de cele ce preced, în mod corect s-a apreciat că în cauză nu este justificată aplicarea art. 181C.pen., faţă de inculpat care a fost surprins după ce consumase băuturi alcoolice, conducând autoturismul pe drumurile publice, a refuzat să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, a determinat medicul de familie să-i elibereze, în fals, o adeverinţă pe care, apoi, a folosit-o în scopul de a se disculpa, la organele judiciare.
