FAPTĂ CARE NU PREZINTĂ GRADUL DE PERICOL SOCIAL AL UNEI INFRACŢIUNI. CRITERII DE APRECIERE. NULITĂŢI DE DREPT SUBSTANŢIAL. APLICAREA GREŞITĂ A DISP. ART. 181 COD PENAL.
| Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 6/R din 14 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Galaţi s-a admis recursul declarat deParchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi.
S-a casat decizia penală nr. 215/A din 25 februarie 2002 pronunţată de Tribunalul Galaţi şi s-a menţinut sentinţa penală nr. 955 din 26 octombrie 2001 a Judecătoriei Tecuci, ca temeinică şi legală.
Pentru a decide astfel, s-iu avut în vedere următoarele :
Infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 13 din Legea nr. 87/ 1994, constă fie în fapta de a nu evidenţia în întregime sau în parte veniturile realizate, fie în fapta de a înregistra cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, dacă au avut qa urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei şi a contribuţiei.
Din probele administrate în cauză (procesul verbal de constatare, actele financiar contabile ale S.C."D.T." SRL Brăhăşeşti şi expertiză
contabilă a rezultat că inculpatul, Dincă Vasile, administrator al societăţii comerciale mai sus menţionate, a săvârşirea infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 în ambele modalităţii prevăzute de lege.
Astfel, s-a reţinut că în perioada ianuarie 1996 - februarie 1998, inculpaţi^ nu a evidenţiat în totalitate în contabilitate veniturile realizate şi a înregistrat în contabilitate cheltuieli nereale în sumă de 141.878.688 lei^aceste fapte având oa urmare diminuarea impozitelor datorate statului.
Prin expertiza contabilă efectuată în cauză s-a stabilit că inculpatul s-a sustras de la plata unui impozit pe profit, în sumă de 22.974.165 lei şi a unui impozit pe dividende în sumă de 1.000.000 lei, la care se adaugă majorări de întârziere în sumă de 39.468.924 lei, rezultând un prejudiciu total de 63.443.089 lei.
In raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză apare ca greşită aprecierea instanţei de apel, în sensul că activitatea infracţională a inculpatului constă doar în neînregistrarea în contabilitate a 3 facturi, prin care acesta s-a sustras de la plata unui impozit pe profit de numai 161.391 lei.
Această apreciere greşită asupra amplorii activităţii infracţionale şi asupra cuantumului prejudiciului au condus instanţa de apel la concluzia - de asemenea greşită - că fapta săvârşită de inculpat nu ar prezenta gradul de pericol social necesar pentru a fi considerată infracţiune şi că s-ar impune achitarea acestuia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în ref. la art. 10 lit. b1 Cod procedură penală.
Hotărârea primei instanţe, prin care inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal este legală şi temeinică atât în ceea ce priveşte latura penală a cauzei, cât şi sub aspectul modului de rezolvare a laturii civile, astfel că în mod nejustificat a fost desfiinţat de către instanţa de apel.
(decizia penală nr. 6/R/14.01.2003)
