Furt. Jurisprudență Furt
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă penală nr. 545 din data de 18.12.2013
Prin rechizitoriul nr. .../P/... întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria ... la data de ..., s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului T.V. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Moinesti la data de ... sub nr. .../260/....
În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut următoarea situație de fapt:
La data de ..., numita B.G. a formulat plângere penală împotriva autorilor necunoscuti, solicitând efectuarea de cercetări penale sub aspectul săvârsirii infractiunii de furt calificat, constând în aceea că, în perioada ... - ..., acestia i-au sustras din curtea locuintei mai multe bunuri, cauzând un prejudiciu în valoare de 600 lei.
S-a constatat din cercetările si din ansamblul probatoriului administrat în cauză că, la începutul lunii noiembrie 2012, inculpatul s-a deplasat la locuinta părtii vătămate pentru a-i vinde o mătură iar în urma discutiilor purtate cu aceasta în curtea locuintei a observat mai multe bunuri.
În noaptea de ..., inculpatul s-a deplasat la locuinta părtii vătămate, a escaladat gardul împrejmuitor pătrunzând în curtea locuintei de unde a sustras un aspirator marca Vortex, un sac de grăunte, o teucă, două răngi metalice, un ciocan si un suport pentru pomul de iarnă. Aceste bunuri au fost transportate de către inculpat la domiciliul său iar ulterior au fost vândute astfel: aspiratorul marca Vortex numitei A.E., prin intermediul martorului A.V. contra sumei de 55 lei, troaca pentru mâncarea păsărilor agentului de pază al SC ... SRL, contra unei cantităti de băuturi alcoolice iar sacul de grăunte martorului C.M., contra sumei de 50 de lei.
Inculpatul a recunoscut fapta, arătând că o regretă.
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: plnngerea penală (fila nr. 5 dos.u.p.), declaratiile părtii vătămate (filele nr. 6-7 dos.u.p.), declarațiile martorilor A.V. (f. 8-9 d.u.p.), C.M. (f. 10-11 d.u.p.), A.C. (f. 12-13 d.u.p.) si G.I. (f.14 d.u.p.) , declaratiile învinuitului T.V. (f. 18-21 d.u.p.).
Partea vătămată B.G., legal citată, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Inculpatul T.V., deși legal citat, nu a putut fi audiat de instanță deoarece nu s-a prezentat, fiind plecat de la domiciliu.
Pe parcursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare, conform art. 322 Cod proced. pen., instanța a procedat la audierea martorilor A. V., A.C., G.I., la termenul de judecată din data de …, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei (filele 39, 40, 41 dosarul instantei).
Constatând imposibilitatea audierii martorului C.M., citat cu mandat de aducere la termenul din …, având în vedere mentiunile consemnate în procesul verbal întocmit în executarea mandatului de aducere, instanta a dat citire declaratiilor acestuia date în cursul urmăririi penale (f. 11 dosar), urmând a tine seama de aceste declaratii la solutionarea cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
Instanța reține din probele administrate, respectiv din declaratia părtii vătămate B.G. si din declaratia inculpatului, date în cursul urmăririi penale (f. 7, f. 21 d.u.p.) că inculpatul s-a deplasat la începutul lunii noiembrie 2012 la locuinta părtii vătămate pentru a-i vinde o mătură iar în urma discutiilor purtate cu aceasta în curtea locuintei a observat mai multe bunuri.
În noaptea de ..., inculpatul s-a deplasat la locuinta părtii vătămate, a escaladat gardul împrejmuitor pătrunzând în curtea locuintei de unde a sustras un aspirator marca Vortex, un sac de grăunte, o teucă, două răngi metalice, un ciocan si un suport pentru pomul de iarnă. Aceste bunuri au fost transportate de către inculpat la domiciliul său.
Ulterior inculpatul a vândut parte din bunurile sustrase astfel: aspiratorul marca Vortex numitei A.C., prin intermediul martorului A.V. contra sumei de 55 lei, troaca pentru mâncarea păsărilor agentului de pază al SC ... SRL, contra unei cantităti de băuturi alcoolice iar sacul de grăunte martorului C.M., contra sumei de 50 de lei, astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului (filele nr. 21-22 d.u.p.) coroborate cu cele ale martorului A.V. (fila nr. 8-9 d.u.p., f. 39 dosarul instantei), ale martorei A.C. (f. 12-13 d.u.p., f. 40 dosarul instantei), ale martorului G.I.(f.14 d.u.p., f. 41 dosarul instantei) si ale martorului C.M. (f. 10-11 d.u.p.).
Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut fapta și a declarat că regretă săvârșirea acesteia. Art. 69 Cod proc. pen. prevede că declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente. În cauză, declarațiile inculpatului sunt susținute de celelalte mijloace de probă, martorii si partea vătămată confirmând cele declarate de inculpat
În drept, fapta inculpatului T.V., care, în timpul nopții de … a pătruns în curtea locuintei părtii vătămate B.G. prin escaladarea gardului împrejmuitor, de unde a sustras mai multe bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit.g, i Cod pen.
Sub aspectul laturii obiective, instanța reține că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de luare a unor bunuri mobile din posesia părții vătămate B.G., fără consimțământul acesteia. Momentul consumării infracțiunii este marcat de ieșirea bunurilor din patrimoniul părții vătămate și trecerea lor în stăpânirea inculpatului. Urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin prejudiciul cauzat părții vătămate constând în ieșirea din patrimoniul acesteia a valorii materiale reprezentate de bunurile sustrase și, corelativ, aproprierea bunurilor de către inculpat. Legătura de cauzalitate dintre acțiunea de sustragere și prejudiciul cauzat părții vătămate, rezultă din împrejărările cauzei, fiind dovedită prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul T.V. a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod pen. Astfel, din declarația inculpatului (f. 21-22 d.u.p.) reiese că a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui, conștientizând, de asemenea, că a luat bunurile din posesia altuia, fără consimțământul acestuia.
Fapta săvârșită de inculpat constituie infractiunea de furt calificat în condițiile art. 208 alin. 1-art. 209 alin. 1 lit. g și i. Forma agravată a infracțiunii există întrucât infracțiunea a fost săvârșită în timpul nopții și prin escaladarea gardului împrejmuitor al locuintei părtii vătămate.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța urmează a dispune condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit.g, i Cod pen.
La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 72 alin. 1 și art. 52 Cod pen.
În conformitate cu prevederile art. 72 Cod pen., instanța va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei comise va fi apreciat în baza art. 181 alin. 2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum și persoana și conduita inculpatului.
Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un pericol social relativ ridicat motivat prin faptul că de la luarea hotărârii de a săvârși infracțiunea și până la punerea în executare a trecut un timp scurt, ceea ce denotă usurinta în a lua hotărârea sustragerii bunurilor prin urmare și o periculozitate sporită. Instanța va avea totodată în vedere prejudiciul mic cauzat prin săvârsirea faptei (600 lei), circumstanțele privitoare la conduita și persoana infractorului, care este cunoscut cu antecedente penale, astfel cum rezultă din certificatul de cazier judiciar (fila nr. 23-24 dos.u.p.), suferind anterior condamnări pentru acelasi gen de faptă.
De asemenea, se va avea în vedere atitudinea procesuală sinceră a inculpatului care, în declarațiile sale din faza de urmărire penală a recunoscut săvârșirea faptei și a declarat că regretă comiterea acesteia motiv pentru care, instanta va retine circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74 alin. 1 lit. c, prin raportare la dispozitiile art. 76 lit. c Cod penal. În cursul cercetării judecătorești inculpatul nu a putut fi audiat, deoarece a nu a fost găsit la domiciliu.
Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege, instanța apreciază că, în ceea ce privește cuantumul pedepsei închisorii, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare. Instanța apreciază că aplicarea unei astfel de pedepse este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient.
În ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art. 71 Cod pen., instanța va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a-II-a Cod pen., și lit.b Cod pen., din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.
Instanța apreciază că, întrucât inculpatul nu s-au folosit la săvârșirea infracțiunii de o funcție pe care o ocupa, de o profesie pe care o exercita, sau de o activitate pe care o desfășura la momentul respectiv, interzicerea, ca pedeapsă accesorie, a dreptului prev. de art. 64 alin. 1 lit. c Cod pen., este lipsită de obiect. De asemenea, instanța reține că fapta inculpatului care face obiectul prezentei cauze, nu probează incapacitatea acestuia de a exercita în mod corespunzător drepturile părintești sau dreptul de a fi tutore sau curator, motiv pentru care nu va interzice acestuia drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. d și e Cod penal.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța consideră că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție, motiv pentru care urmează să analizeze îndeplinirea în cauză a condițiilor necesare aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei, prevăzute de art. 81 Cod pen. În consecință, pedeapsa închisorii ce urmează să fie executată este de 1 an închisoare, încadrându-se în dispozițiile art. 81 alin. 2 Cod penal.
Din fișa de cazier existentă la dosar rezultă că inculpatul are antecedente penale (filele nr. 23-24), însă condamnările se încadrează în cazurile prevăzute de art. 28 Cod penal și în consecință nu este recidivist îndeplinind, astfel, cerința prevăzută de art. 81 alin. 1 lit. b Cod pen. În privința scopului preventiv și educativ al pedepsei consacrat de art. 52 Cod pen., instanța consideră că acest scop poate fi atins fără a fi necesară executarea în regim de detenție, ci doar prin simpla condamnare a inculpatului, întrucât acestuia i s-a atras atenția asupra gravității și a consecințelor nefaste ale faptei, condamnarea constituind un avertisment la adresa sa. Dincolo de acest rol al condamnării, instanța apreciază că executarea efectivă a pedepsei nu se justifică, întrucât aceasta ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra aspectelor personale ale inculpatului, or rolul condamnării este tocmai acela de a atrage atenția asupra importanței respectării relațiilor în societate în raport cu semenii, rol care nu s-ar realiza în totalitate în cazul executării pedepsei în regim de detenție.
Ca urmare, constatând că sunt îndeplinite în mod cumulativ toate condițiile reglementate de art. 81 Cod pen., instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani pentru inculpat, termen calculat potrivit art. 82 alin. 1 Cod penal.
În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei și că instanța urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, în baza art. 71 alin. 3 Cod pen., instanța va suspenda și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 395 Cod proc.pen. va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod pen. și ale art. 84 Cod pen. a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Pe cale de consecință, în ipoteza în care inculpatul nu va săvârși o nouă infracțiune pe parcursul termenului de încercare și nici nu se va pronunța revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, acesta va fi reabilitat de drept la expirarea termenului de încercare, conform art. 86 C.pen.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei instanța va lua act că partea vătămată B.G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 alin. 1 Cod proced. pen., instanța urmează să oblige inculpatul T.V. la cheltuieli judiciare către stat, în cuantum de 500 lei, din care suma de 200 lei - onorariu avocat din oficiu E.G. avansat din fondurile Ministerului Justitiei.
