Lovire si alte violente. Jurisprudență Loviri şi alte vătămări
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă penală nr. 544 din data de 17.12.2013
Constată că prin rechizitoriul nr…../P/2012 al Parchetului Moinești, jud. Bacău și înregistrat sub nr…../260/2012 pe rolul Judecătoriei Moinești, a fost trimis în judecată inculpatul C.M., divorțat, fără ocupație , stagiul militar nesatisfăcut , recidivist postcondamnatoriu , pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin 2 C.pen, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal , ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea și liniștii publice , faptă prevăzută și pedepsită de art.321 alin 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și art.33 lit.a Cod penal.
În actul de sesizare a instanței se arată că inculpatul C.M. la data de 19.08.2012 a provocat scandal în fața discotecii din Club M din Moinești , indignând consumatorii care au părăsit localul de teamă și a lovit pe partea vătămată P.A. , agent de pază la discoteca antemenționată , cu pumnii în zona feței , cauzându-i acestuia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale.
Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul C.M. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești și pentru că în ziua de 19.08.2012 a lovit pe partea vătămată P.A. , cu pumnii în zona feței , cauzându-i acestuia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale.
În instanță ,s-au prezentat părțile, care au fost identificate, și au declarat că se împacă total și necondiționat.
Instituția plângerii penale prealabile este o excepție de la principiul oficialității și constă în posibilitatea oferită de lege persoanei vătămate de a decide dacă sesizează sau nu organele competente în vederea tragerii la răspundere a făptuitorului. Principiul oficialității ce domină procesul penal este știrbit și prin posibilitatea pe care o are partea vătămată de a-și retrage plângerea prealabilă sau de a se împăca cu făptuitorul.
Potrivit art. 132 al. 1 C.p., împăcarea părților în cazurile prevăzute de lege înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă, situație care constituie, conform art.10 alin.1 lit. h C.p.p., o cauză de stingere a acțiunii penale.
Având în vedere manifestarea de voință a părților de a se împăca cu privire la plângerea penală prealabilă formulată împotriva inculpatului, instanța va dispune încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b C.p.p. raportat la art. 10 alin. 1 lit. h C.p.p. cu privire la infracțiunea de loviri sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin 2 C.pen, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal,față de inculpat.
Constatând culpa tuturor părților la declanșarea și desfășurarea procedurii judiciare, în temeiul art. 192 al.1 pct. 2 lit. b) C.p.p., instanța va obliga atât pe inculpat cât și pe partea vătămată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În seara zilei de 18.08.2012 , în jurul orei 2 , inculpatul C.M. fiind sub influența alcoolului și însoțit de B.A., P.A. și G.I. , s-a deplasat la discoteca Club-M din cartierul Găzărie din localitatea Moinești.
Inițial inculpatul a vorbit cu agentul de pază al discotecii , P.A. , să îi permită să intre pentru a vedea dacă atmosfera din interior îl motivează să rămână.
Acesta a intrat și deoarece nu se hotăra ce vrea să facă , i s-a impus să plătească intrarea . A urmat un schimb de cuvinte cu P.A. , inculpatul i-a aplicat lovituri în zona feței și în această conjunctură acesta a folosit pistolul cu gaze din dotare și prin tragerea unui foc i-a cauzat leziuni în zona frontal stânga și necesitând un număr de 11-12 zile îngrijiri medicale (fila 17 dosar urmărire penală) , fiind internat în Spitalul Județean Bacău.
Partea vătămată P.A. a suferit leziuni pentru a căror vindecare au necesitat un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale , fără spitalizare , conform certificatului medico-legal de la fila 14 dosar urmărire penală.
În urma incidentului produs , s-a creat stare de panică , multe persoane au părăsit discoteca datorită stării de temere.
Prezent în instanță , inculpatul nu recunoaște fapta și are o altă modalitate de a prezenta cele întâmplate , respectiv că el a discutat cu agentul de pază P.A. , că nu l-a lovit și o persoană care a venit din interiorul discotecii i-a aplicat mai multe lovituri și apoi s-a trezit la Spitalul Moinești și Spitalul Județean Bacău.
De asemenea arată că ar fi auzit că P.A. i-a aplicat o lovitură cu pistolul după cap .
Martorul C.C. (fila 34) , fratele inculpatului relatează că de fapt acesta a fost lovit de agentul de pază cu pistolul în cap , că a dorit să intervină dar atunci s-a tras cu pistolul și numai faptul că prin acțiunea sa , a fost deraiată traiectoria armei , nu a fost rănit nimeni .
Din depoziția aceluiași martor rezultă că deși totul s-a întâmplat la intrarea în discotecă , tinerii nu s-au speriat și nu s-a produs panică.
O altă variantă prezintă martorul P.A. (fila 83) în sensul că inculpatul a primit lovituri de la o altă persoană care ar fi administratorul discotecii și că la îndemnul acestuia , agentul de pază l-ar fi împușcat pe inculpat. Același martor declară că de fapt , s-au auzit împușcături , că au ieșit din interiorul petrecerii jumătate din tinerii prezenți dar cele văzute nu au dus la închiderea sau terminarea distracției.
C.A.M. (fila 102 dosar) spune că a observat altercația dintre inculpat și agentul de pază , că acesta a tras 3 focuri în plan vertical , în condițiile în care inculpatul a devenit agresiv și l-a lovit.
După incident , povestește martorul , s-a oprit muzica , a sosit poliția și datorită celor întâmplate a plecat el însuși acasă.
Martorul D.V. , spune în ceea ce privește incidentul , că inculpatul a venit la discotecă în stare de ebrietate , a dorit să intre în localul respectiv , s-a certat cu agentul de pază și deși nu știe cine cu cine s-a lovit , a auzit focuri de armă și atunci a hotărât ca și alți participanți să plece de acolo.
Martorul G.G. (fila 36 dosar urmărire penală)care nu a putut fi audiat în instanță deoarece a părăsit țara , s-a dat eficiență prevederilor art.327 alin.3 Cod proc penală , a declarat că în urma faptului că inculpatul a lovit pe agentul de pază și acesta pentru a se apăra a tras un foc de armă , a plecat de la discotecă și același lucru au făcut și alți tineri.
Aceeași poziție o are și martorul D.D. (fila 39 dosar urmărire penală ) , respectiv că inculpatul a atacat pe agentul de pază a discotecii și pe cale de consecință a tulburat liniștea publică.
Conform art.321 alin1 Cod penal , infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice reprezintă fapta persoanei care, în public, săvârșește acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbură, în alt mod, liniștea și ordinea publică, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea acestuia.
În conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal instanța va avea în vedere, atât la alegerea pedepsei cât și la proporționalizarea acesteia, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Din studiul fișei cazier rezultă că prin s.p. nr.,…../08.11.2011 în dosarul nr……/2010 a Judecătoriei Bacău s-a recunoscut s.p. nr.17758/16.07.2077 a Tribunalului Ordinar din Roma , prin care a fost condamnat la 6 ani și 6 luni închisoare , a fost contopită cu pedeapsa de 5 ani închisoare din s.p …./23.11.2005 a Judecătoriei Moinești și a rezultat o pedeapsă de 6 ani și 6 luni închisoare , deducându-se perioada arestării din data de 18.11.2006 , la zi , fiind liberat condiționat la data de 14.12.2011 , rest rămas neexecutat de 520 zile.
Față de faptul că este recidivist fiindu-i aplicabil prevederile art.37 lit. a Cod penal , conform art.52 Cod penal , rolul educativ al pedepsei nu se poate realiza fără privare de libertate.
Vor fi interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, lit.b), c) Cod penal, în condițiile și pe durata prev. de art.71 alin.2 Cod penal.
În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța reține că, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza Sabou și Pîrcălab c. României și Hirst c. Marii Britanii), a cărei jurisprudență este obligatorie, aplicându-se cu preeminență față de dreptul intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituție, exercițiul unui drept nu poate fi interzis decât în măsura în care există o nedemnitate.
Instanța reține că natura faptei săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat vor fi interzise inculpatului pe durata executării pedepsei.
În ceea ce privește dreptul de a alege, având în vedere cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând, astfel, o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenție, instanța apreciază că, în raport de natura infracțiunilor săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu-i va interzice exercițiul acestui drept.
Având în vedere faptul că fapta comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c, d și e Cod penal.
Ca urmare a condamnării inculpatului, instanța în conformitate cu dispozițiile art. 191 al.1 cod procedură penală va obliga inculpatul la plata sumei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
