Inculpat sancţionat anterior contravenţional pentru comiterea aceleiaşi activităţi ilicite ce i se impută în cauza penală dedusă judecăţii. incidenţa temeiului de încetare a procesului penal reglementat de art. 16 alin. 1 lit. i cod procedură penală - aut
| Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 46 din data de 19.01.2018
Rezumat:
Principiul ne bis in idem se opune urmăririi sau sancționării unei persoane pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care persoana respectivă a fost deja achitată sau condamnată printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale a statului. Acest principiu este aplicabil și în cazul în care pentru fapta comisă persoana a fost sancționată contravențional, întrucât ea poate fi considerată ca având un caracter "penal"; în sensul autonom pe care Convenția Europeană a Drepturilor Omului îl acordă respectivei noțiuni.
(Decizia nr. 46 din data de 19.01.2018, dosar nr. 6104/285/2016)
Dispoziții legale aplicabile: art. 6 Cod procedură penală, art. 4 Protocolul nr.7 din Convenția E.D.O.
Hotărârea rezumată:
Prin sentința penală nr. 528 din data de 07.07.2017 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. 6104/285/2016, în temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul A. pentru comiterea infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. 2 lit. a din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României, modificată și completată de OUG 54/2010.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 2269/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. 2 lit. a din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României, constând în aceea că, la data de 23.05.2015, în jurul orelor 03:00, acesta s-a prezentat pe sensul de intrare în România, în PTF S., la volanul autoturismului marca Z, cu numărul de înmatriculare xx-yyy, iar în urma controlului au fost descoperite următoarele bunuri: cantitatea de 860 pachete țigarete marca ...., ascunse și nedeclarate în locașuri special amenajate în bara din spate, praguri și un locaș amenajat între lunetă și portbagaj. Având în vedere că țigaretele au fost ascunse în locașuri special amenajate, autoturismul marca Z cu numărul de înmatriculare xx-yyy, serie șasiu WBAGG8..., de culoare negru, an fabricație 1999 și certificatul de înmatriculare cu numărul CAT 69.., au fost reținute în vederea confiscării cu ARBC nr. 104/23.05.2015.
Ulterior, în jurul orelor 03:30, în timpul controlului motorului autoturismului Z ... cu numărul de înmatriculare xx-yyy, sub filtrul de aer a fost găsit un pachet învelit în plastic negru, tras în scotch. După deschidere s-a găsit o pungă pe care era lipită o etichetă în care erau menționate diverse diametre, bucăți și gramaje, precum și inscripția OL LNU (de la LNT), DLEA DRACONA (pentru DRACONA), precum și adresa și numărul de telefon a unei firme de bijuterii din Istanbul Turcia, cu adresa de e-mail info(a)f....com; www......com.
După deschiderea acestei pungi au fost găsite un număr de 10 pungi mici etichetate în care se aflau cantitățile menționate pe etichetă, iar pe unele din ele era menționat "Zirconiu";, fiind cantitatea de 327.146 bucăți de diferite diametre.
Cu ocazia audierii în calitate de suspect și inculpat în data de 24.11.2015 la sediul Punctului Poliție de Frontieră S., A. a recunoscut fapta comisă, declarând că a pus în mașina Z.. număr xx-yyy țigările și pietrele pentru a le transporta în Bulgaria și toate acestea le-a făcut fără a anunța proprietarul mașinii B.
Analizând probele administrate, instanța de fond a reținut că situația descrisă în rechizitoriu se confirmă, iar în ceea ce privește cantitatea de 860 pachete țigareta marca Rothmans, a fost încheiat procesul verbal de contravenție seria ANV/20 nr. 0166345 (87) din data de 23.05.2015 prin care A. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 10 000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 653 alin 1, 2 lit. a din HG 707/2006. Prin raportare la dispoziții de natură contravențională, având în vedere că țigaretele au fost ascunse în locașuri special amenajate, autoturismul marca Z cu numărul de înmatriculare xx-yyy, serie șasiu WBAGG8..., de culoare negru, an fabricație 1999 și certificatul de înmatriculare cu numărul CAT 69.., au fost reținute în vederea confiscării cu ARBC nr. 104/23.05.2015.
Relativ la pietrele găsite asupra inculpatului, s-a reținut că prin adresa din 19 iunie 2015 s-a comunicat că valoarea în vamă a acestora este de 43.455 lei.
Pentru identificarea naturii pietrelor descoperite în autoturism s-a solicitat Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare efectuarea unei analize chimice și structurale, iar prin adresa nr. 1162 din 5 august 2015 s-a comunicat este vorba de silicat de zirconiu cu puritate avansată, denumit și "zircon";, iar prețul unor asemenea pietre diferă în funcție de dimensiuni și formă. Pentru o mai bună apreciere s-a sugerat a se lua legătura cu președintele Asociației lucrătorilor din domeniul metalelor prețioase.
Expertul din cadrul Direcției Generale Metale Prețioase, Pietre Prețioase și Proces Kimberley, referitor la prețul de valorificare a pietrelor, a recomandat consultarea listei prețurilor pentru pietre prețioase și semiprețioase naturale și sintetice aplicate de BNR începând cu 1 ianuarie 2015, fiind efectuat calculul după cum urmează: 0,01 lei/kt piatră sintetică - 1311 gr. egal aproximativ 6555 kt x 0,01 lei = 65,55 lei .
Totodată, Asociația Bijutierilor din România a comunicat faptul că din analiza mostrelor a rezultat că este vorba de "Cubic Zirconia";, folosite pe scară largă în domeniul bijuteriilor, sunt sintetice și nu se încadrează în categoria pietrelor semiprețioase natural. În ceea ce privește prețul de achiziție al acestor pietre, s-a arătat că variază de la producător la producător, adică de la 0,001 dolar/bucată la 0,01 dolar/bucată pentru gama de pietre 1,0 mm-2,0 mm.
Față de valorile rezultate din demersurile efectuate de organele de urmărire penală categoric diferite de valoarea indicată de ANAF, s-a revenit cu adresă pentru a reevalua valoarea de piață a pietrelor reținute de la inculpatul A.
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice, Direcția Regională Vamală a menționat că valoarea în vamă a fost corect stabilită, iar la stabilirea acestei valori au fost avute în vedere mai multe metode prin raportare la datele și elementele din declarația de import privind un produs similar, iar pentru pietrele cu diametrul de 1,5 mm, 1,4 mm, 1,3 mm, 1,2 mm s-a avut în vedere o valoare de 0,034 USD pentru o piatră cu diametrul de 1,25 mm.
În ceea ce privește dispoziția legală care incriminează operațiuni ilicite de introducere în țară a unor mărfuri, instanța a reținut că potrivit art. 270 alin. 2 lit. a din Legea nr. 86/2006, constituie, de asemenea, infracțiune de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.
Analizând conținutul constitutiv al infracțiunii imputate inculpatului, instanța a reținut că elementul material a constat în acțiunea de introducere în țară, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a unui număr de 327.146 bucăți pietre artificiale.
Ca și condiție atașată elementului material în întregirea laturii obiective legiuitorul a prevăzut condiția că valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase să fie mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.
În ceea ce privește valoarea în vamă, judecătorul a subliniat cu prioritate că nu este avută în vedere și valoarea în vamă a celor 860 pachete țigarete marca ..., disimulate în autovehicul și sustrase de la controlul vamal, întrucât pentru această faptă petentul a fost sancționat contravențional.
Așadar, ceea ce este necesar a se stabili, în aprecierea condiției menționate anterior, este valoarea în vamă a celor 327.146 bucăți pietre artificiale.
Întrucât din demersurile efectuate de organele de urmărire penală au rezultat valori diferite și net inferioare celei stabilite de ANAF - 43.455 lei, instanța de fond a apreciat că există un dubiu cu privire la valoarea în vamă a pietrelor sintetice, ceea ce afectează conținutul constitutiv al infracțiunii deduse judecății, fapta imputată inculpatului nefiind prevăzută de legea penală.
Având în vedere și principiul potrivit căruia îndoiala profită celui acuzat, s-a dispus achitarea inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 alin. 2 lit. a din Legea nr. 86/2006.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, criticând-o pentru netemeinicie în ceea ce privește achitarea inculpatului, cu motivarea că fapta reținută în sarcina sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. 2 lit. a din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, aceasta fiind probată în mod legal și temeinic.
La termenul de judecată din data de 17.01.2018, cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Parchetului a arătat că în cauză este dat principiul non bis in idem, în raport de procesele verbale prin care inculpatul a fost sancționat contravențional și care au fost atașate cauzei.
Prin decizia penală nr. 46 din data de 19.01.2018, Curtea de Apel Suceava, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți împotriva sentinței penale nr.528 din 7.07.2017 a Judecătoriei Rădăuți.
A desființat în totalitate sentința, iar în rejudecare, în baza art. 396 alin. 6 raportat la art. 16 lit. i Cod de procedură penală a încetat procesul penal față de inculpatul A. sub aspectul infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. 2 lit. a din Legea nr. 86/2006, ca urmare a existenței autorității de lucru judecat.
Pentru a decide astfel, curtea a reținut, printre altele, următoarele:
"Analizând lucrările dosarului de urmărire penală, Curtea constată că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 87, încheiat la data de 23.05.2015 de către agentul constatator din cadrul Biroului Vamal S., inculpatul A. a fost sancționat contravențional cu suma de 10.000 lei și sancțiunea complementară a confiscării mijlocului de transport, în temeiul art. 653 lit. a din HG 707/2006, reținându-se că a încălcat prev. art. 612 din Regulamentul Vamal al României aprobat prin HG 707/2006 și art. 225 din Regulamentul CEE 2454/93 prin aceea că, prezentându-se la controlul vamal la volanul autoturismului marca Z .., cu numărul de înmatriculare xx-yyy, la data de 23.05.2015, în jurul orelor 03:00, au fost descoperite, ascunse și nedeclarate, în locașuri special amenajate (praguri și bara din spate), 860 pachete țigări marca ...., cu timbru Ucraina. Prin același proces verbal s-a dispus și confiscarea țigărilor.
De asemenea, din înscrisurile înaintate la dosar de către Direcția Regională Vamală rezultă că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 97, încheiat la data de 02.06.2015 de către agentul constatator din cadrul Biroului Vamal S., inculpatul A. a fost sancționat contravențional în temeiul art. 653 lit. a din HG 707/2006 cu suma de 3.000 lei, reținându-se că a încălcat prev. art. 612 din Regulamentul Vamal al României aprobat prin HG 707/2006 și art. 225 din Regulamentul CEE 2454/93 prin aceea că, prezentându-se la controlul vamal la volanul autoturismului marca Z ..., cu numărul de înmatriculare xx-yyy, la data de 23.05.2015, a fost descoperită, ascunsă și nedeclarată, în cutia filtrului de aer a autoturismului, pietre prețioase în greutate de 1,311 grame, iar în urma expertizării acestora s-a concluzionat că A. a încălcat prevederile legale menționate mai sus.
Prin același proces verbal, în temeiul art. 653 alin. 1 lit. a teza a II-a din HG 707/206, s-a dispus și confiscarea pietrelor reținute conform Adeverințelor de Reținere a Bunurilor nr. 118, 119, 120 din data de 02.06.2015.
Potrivit înscrisurilor din dosar, niciunul dintre procesele-verbale invocate nu a fost atacat în instanță cu plângere contravențională.
Având în vedere situația de fapt descrisă în cele două procese verbale de contravenție și sancțiunile aplicate inculpatului în materie contravențională, instanța de apel a pus în discuție existența autorității de lucru judecat pentru fapta dedusă judecății în procedura penală, întemeiat pe disp. art. 4 din Protocolul 7 al Convenției și cauza Tsonev vs. Bulgaria pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit art. 6 din Codul de procedură penală " Nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică.";
Principiul ne bis in idem se opune urmăririi sau sancționării unei persoane pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care persoana respectivă a fost deja achitată sau condamnată printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale a statului.
Articolul 4 al Protocolului 7 al Convenției consacră "dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori";, cunoscut sub denumirea de "ne bis in idem";: "Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași Stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui Stat. (…)";
Așa cum s-a arătat în mod constant în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de procedură penală din textul art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenția europeană asupra drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie interpretată în lumina principiilor generale care privesc termenii de acuzație penală și pedeapsă din art. 6 și 7 ale Convenției europene. Incidența într-o cauză penală a principiului ne bis in idem presupune analiza sancțiunii aplicate anterior și dacă aceasta se circumscriu sau nu noțiunii de "acuzație penală";, stabilirea identității dintre faptele din prima procedură și cele din a doua procedură și analiza dublei proceduri.
În dreptul intern, anumite fapte care au o conotație penală, datorită gradului scăzut de pericol social, nu sunt calificate drept infracțiuni, ci contravenții.
În categoria acestora se înscriu și contravențiile incriminate în art. 653 lit. a din HG 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României conform căruia constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3000 la 8000 lei sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal, pentru care inculpatul a fost sancționat.
Potrivit art. 612 din același act normativ persoanele fizice pot introduce sau scoate din țară mărfuri fără caracter comercial, în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
Faptele de care a fost "acuzat"; inculpatul A. prin cele două procese verbale contravenție arătate mai sus, întocmite de către agenții constatatori din cadrul Biroului Vamal S., pot fi considerate ca având un caracter "penal"; în sensul autonom pe care Convenția EDO îl acordă acestei noțiuni, având în vedere că, pe de o parte, interdicția instituită prin textul legal încălcat se adresează tuturor persoanelor și că, pe de altă parte, scopul sancțiunii este acela de a pedepsi și a preveni săvârșirea în viitor a unor fapte similare (Hotărârea CEDO din 4 octombrie 2007 Anghel c. României).
În aceste condiții, instanța de control judiciar trebuie să stabilească dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 4 al Protocolului nr.7 din Convenția EDO și anume să stabilească dacă faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în cauza pendinte, sunt aceleași cu faptele pentru care inculpatul a fost sancționat contravențional și dacă există o hotărâre prin care să se fi stabilit definitiv dacă persoana acuzată este sau nu vinovată de săvârșirea faptei cu caracter penal reținute in sarcina sa în procedura contravențională (Hotărârea CEDO Tsonyo Tsonev c. Bulgariei).
Curtea constată că inculpatul A. a fost trimis în judecata în prezenta cauză pentru comiterea infracțiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. 2 lit. a din Legea 86/2006, reținându-se în sarcina lui că, la data de 23.05.2015, în jurul orelor 03:00, s-a prezentat pe sensul de intrare în România, în PTF S., la volanul autoturismului marca Z .., cu numărul de înmatriculare xx-yyy, iar în urma controlului a fost descoperită cantitatea de 860 pachete țigări marca .., ascunsă și nedeclarată, în locașuri special amenajate în bara din spate, praguri și un locaș amenajat între lunetă și portbagaj. Față de modul în care au fost ascunse țigările, în locașuri special amenajate, autoturismul marca Z cu numărul de înmatriculare xx-yyy, serie șasiu WBAGG8..., de culoare negru, an fabricație 1999 și certificatul de înmatriculare cu numărul CAT 69..., au fost reținute în vederea confiscării conform Adeverinței de reținere a bunurilor nr. 104/23.05.2015.
Ulterior, la un control amănunțit, în același autoturism, sub filtrul de aer, a fost găsit un pachet învelit în plastic negru, tras în scotch, în care se aflau 327.146 bucăți pietre artificiale din zirconiu, evaluate de către Direcția Regională Vamală la suma de 43.455 lei.
Potrivit art. 270 alin. 2 lit. a din Legea 86/2006, constituie, de asemenea, infracțiune de contrabandă și se pedepsește potrivit alin. 1, introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.
În aceste condiții, instanța de apel retine că acuzațiile aduse inculpatului atât in procedura contravențională cât si în prezentul proces penal sunt, în esență, aceleași, în accepțiunea art. 4 al Protocolului nr.7 din Convenția EDO (Hotărârea CEDO Tsonyo Tsonev c. Bulgariei, par.52)
În privința existentei unei hotărâri judecătorești prin care să se fi stabilit definitiv dacă inculpatul este sau nu vinovat de săvârșirea faptelor cu caracter penal reținute în sarcina sa, Curtea constată că în accepțiunea Curții EDO, o hotărâre este definitiva, în sensul art.4 al Protocolului nr.7 din Convenția EDO, atunci când acea hotărâre a intrat sub autoritatea lucrului judecat (Hotărârile CEDO Tsonyo Tsonev c. Bulgariei, par.52 si Sergey Zolotukhin c. Rusiei, par.107-108).
În cauză, așa cum s-a arătat mai sus, procesele-verbale invocate nu au fost contestate în instanță cu plângere contravențională, astfel că, la expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea lor, au devenit irevocabile. Condamnarea administrativă suferită de inculpat a devenit astfel definitivă în înțelesul art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția europeană anterior declanșării procedurilor penale împotriva inculpatului. De menționat este faptul că prin ordonanța din data de 24 iunie 2015 s-a început urmărirea penală in rem, iar prin ordonanța din data de 30 septembrie 2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă în modalitatea descrisă anterior.
În susținerea aplicării principiului ne bis in idem în cauza de față, Curtea mai reține că CEDO a constatat o violare a art. 4 al Protocolului nr.7 din Convenția EDO din partea Austriei, deoarece în urma unei pedepse aplicate de către organele administrative (politie), pentru conducerea autoturismului sub influenta alcoolului, a fost pronunțată și o sentință judecătorească pentru aceeași fapta - ucidere din culpa ca urmare a conducerii unui autoturism sub influenta alcoolului (Hotărârea CEDO Franz Fischer c. Austriei, par.25, 28-29,31-32).
În aceste condiții, Curtea retine că prezentul proces penal reprezintă o a doua procedură judiciara a statului îndreptată împotriva inculpatului A. prin care se urmărește angajarea răspunderii penale a inculpatului pentru o fapta de natura penală pentru care a fost deja condamnat definitiv în procedura contravențională.
Fiind realizate în cauză toate cele trei componente ale principiului ne bis in idem și având în vedere principiul priorității tratatelor internaționale privind drepturile omului în fața legislației naționale, principiu consacrat de art. 20 din Constituție, pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 2 lit. a din Legea nr.86/2006 nu se poate constata decât intervenția autorității de lucru judecat, cauză care lipsește de obiect acțiunea penală și atrage încetarea procesului penal în baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap. la art. 16 lin. 1 lit. i Cod procedură penală raportat la art.4 din Protocolul nr.7 CEDO.";
