Infracţiunea de furt calificat prev. de art. 228 al.1,229 al.3 lit.a c.pen
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Hotărâre nr. 245 din data de 03.05.2018
Prin rechizitoriul nr. …./115/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești, înregistrat sub nr. …/260/2017 pe rolul Judecătoriei Moinești , jud. Bacău, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților :
U.E.I. fiul …..cunoscut cu antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 al.1,229 al.3 lit.a C.pen și
N.A. ( FOST C…) -fiul lui ….recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 al.1, 229 al.3 lit.a C.pen, cu aplic.art.41 al.1 C.pen.
S-a reținut prin actul de sesizare că inculpații U.E.I. și N.A. , în data de 27.05.2016 au sustras produs petrolier tip condensat din conducta de transport din zona T….., aparținând OMV Petrom SA , cauzând un prejudiciu în valoare de 8.818,82 lei, nerecuperat.
Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarele :
În ziua de 27.05.2016 inc. U.E.I. și N.A. (fost C.A. ) s-au deplasat în zona petrolieră T……., cu autoturismul marca Dacia cu nr. …...
Inculpații U.E.I. și N.A. s-au deplasat la un tronson și dintr- o conductă de transport produs petrolier tip condensat, care avea mai multe orificii prin care era sustras produs petrolier tip condensant cu ajutorul unor dispozitive artizanale tip țîșpoacă , cu ajutorul unui furtul au sustras într-un bidon o cantitate de aproximativ 10 litri produs petrolier tip condensant.
Aceștia au fost depistați de un echipaj de agenți de pază care au înregistrat video momentul sustragerii produsului petrolier.
În urma vizionării înregistrărilor video, a rezultat că în bidonul de aproximativ 20-25 litri au reușit să îl umple cca. 2/3 din capacitate și profitând de neatenția agenților de pază, au aruncat acest recipient în zona împădurită pe drumul de întoarcere.
Inculpatul U.E.I. , prezent în instanță a recunoscut fapta și a solicitat aplicarea procedurii simplificate prevăzute de art. 375 alin. (1) și (2) rap. la art. 396 alin. (10) N.C.proc.pen.
Inculpatul N.A. arată că nu a participat alături de celălalt inculpat la sustragerea produsului petrolier deoarece el a mers să culeagă lemne din pădure și abia când a auzit strigăte în pădure s-a deplasat către acesta și a observat că două persoane de la firma de pază strigau la inculpatul U.E.I. care umpluse un sfert din bidonul care îl avea asupra sa din conducta respectivă.
Același inculpat afirmă că a făcut fotografii de reconstituire la insistența celor de la pază deși le-a explicat că nu veniseră împreună decât la lemne.
Motivează recunoașterea faptei de la urmărirea penală prin faptul că declarația deși semnată de el , a fost scrisă de către organul de poliție .
Martorii propuși de inculpat în apărare , C.F. și B.R. (filele 53,54 dosar) relatează că cei doi inculpați se aflau cu un autoturism în pct.T….. și la un moment dat , N.A. a plecat de lângă inculpatul U.E.I. și când s-au auzit niște țipete a revenit în locul unde se afla acesta dar după ce U.E.I. sustrăsese produs petrolier.
Martorul C.F. a menționat că cei de la firma de pază ar fi afirmat că ar fi cazul că să fie acuzat ca a sustras combustibil și inculpatul N.A. , ca pe viitor să nu o mai facă.
Martorul Ș.I. declară că la data respectivă avea calitatea de agent de pază la o societate , Civitas care asigura paza obiectivelor petroliere , aparținând OMV.
Fiind în patrulare împreună cu martorul M.B. în sectorul T….. , au surprins două persoane care atunci nu le cunoștea personal , care sustrăgeau combustibil din conductele aparținând părții civile. Spune că nu era prima dată când îi vedea pe cei doi în zonă veniți cu același scop și că atunci au sosit în zonă , alarmați de zgomotul gazelor care ies când cineva umblă la conductă.
Același martor relatează că imediat după furtul arătat anterior , reprezentanți ai părții civile au venit și au sudat conducta . Mai spune că atunci când au ajuns lângă conductă erau două persoane și sustrăgeau combustibil printr-un orificiu care era deja făcut , inculpații neavând asupra lor obiecte cu care ar fi putut să realizeze găuri.
Martorul M.G.B. nu a putut să fie audiat direct de către instanță deoarece conform mandatului de aducere , este plecat în străinătate , fără a i se cunoaște adresa . dându-i-se citire declarației date în faza de urmărire penală , a rezultat că în ziua de 27.05.2016 se afla în patrulare în zona T….. împreună cu martorul Ș.I. și au fost alertați de zgomot al gazelor sub presiune .
Mergând spre locul respectiv au găsit doi tineri care sustrăgeam produs petrolier într-un recipient de 20 de litri . A început să îi filmeze și au chemat ajutoare , timp în care inculpații au plecat și probabil au vărsat combustibilul deoarece atunci când au fost identificați aveau bidonul respectiv gol.
De asemenea menționează că inculpații au fost depistați în ziua anterioară de aceeași agenți de pază în zona conductei dar nu au reușit să îi surprindă sustrăgând combustibil.
Situația de fapt se susține și cu următoarele mijloace de probă : proces verbal de sesizare din oficiu fl.2, proces verbal de constatare fl.3,4 și planșă foto fl.5,6;adresă de constituire ca parte civilă fl.7;declarațiile martorilor Ș.I. fl.14 și M.G.B. fl.15-16;proces verbal de vizionare + Suport optic și planșă foto fl.17-24; declarațiile în calitate de suspect și inculpat ale numiților U.E.I. fl.28, 34 și N.A. fl.30, 37.
În drept, faptele inculpaților U.E.I. și N.A. ( fost C…) care în data de 27.05.2016 au sustras produs petrolier tip condensat din conducta de transport din zona T….., aparținând OMV Petrom SA , realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de furt calificat, prev.și ped.de art. 228 al.1,229 al.3 lit.a C.pen., pentru inculp.N.A. ( fost C…..), cu aplic.art.41 al.1 C.pen.
La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială
Inculpatul U.E.I. este la prima încălcare a legii penale , a colaborat cu organele de urmărire penală , s-a prezentat în fața instanței unde a avut o poziție sinceră.
Instanța apreciază față de circumstanțele faptelor și cele personale ale inculpatului că rolul educativ al pedepsei se poate realiza fără privare de libertate.
În baza art. 91 C. pen. se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va fi obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. se va impune condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei de domiciliu, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. în sensul dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.
Pentru inculpatul N.A. (fost C…. ) îi vor fi aplicabile prevederile art.41 alin.1 Cod penal și art.43 alin1 Cod penal deoarece din studiul fișei cazier rezultă că prin s.p. nr…./28.01.2015 pronunțată de Judecătoria Moinești , definitivă prin neapelare la 17.02.2015 , a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani , pentru săvârșirea aceluiași tip de infracțiune ca din prezenta , cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Prezenta faptă fiind săvârșită în perioada termenului de încercare , în baza art.96 alin.4 Cod penal se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 2 ani închisoare dispusă prin s.p. nr…./28.01.2015 pronunțată de Judecătoria Moinești , definitivă prin neapelare la 17.02.2015, pe care o execută alături de prezenta.
Ca și modalitate de executare a pedepsei , aceasta nu poate fi realizată decât în regim de detenție , astfel , în baza art.66 alin.1 lit.a) și lit.b) C.pen., se va interzice inculpatului , ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, în condițiile art. 68 alin.1 lit. c) C.pen.
În baza art.65 alin.1 și art.66 alin.1 lit.a) și b) C.pen., se va interzice inculpatului , ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, în condițiile art. 65 alin.3 C.pen.
Partea vătămată OMV , s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 8.852 lei reprezentând așa cum s-au depus mențiuni la dosarul cauzei , 7.352 ron valoarea producției pierdute și 1500 lei decontaminări , mentenanță (fila 85 dosar).
Din conținutul raportului de incident de securitate (fila 84) nu rezultă că în urma furtului au existat urmări care să fi dus la un prejudiciu atât de important și nici că inculpații au fost cei care au penetrat conducta.
Mai mult decât atât , martorii din lucrări audiați care aveau și calitatea de agenți de pază , au menționat că acea conductă era deja perforată , avea deja așa zisa "țâșpoacă " iar inculpații nu a făcut altceva decât să scoată dopul de lemn respectiv și să îl pună înapoi.
Cu siguranță dacă s-ar fi revărsat combustibilul din conductă sau ar fi apărut alte situații din care ar fi rezultat pagube , agenții de pază ar fi anunțat specialiștii din cadrul unității care să intervină și să le preîntâmpine .
Nu există legătură de cauzalitate între operațiunile întreprinse de partea civilă și fapta inculpaților în condițiile în care era de notorietate că respectivă conductă era deja perforată iar necesitatea reparațiilor deriva din alte situații , anterioare respectivului furt.
Din fotografiile făcute cu ocazia cercetării la fața locului , rezultă că și în timpul cercetării judecătorești, conducta prezenta aceleași urme și metode de sustragere a combustibilului (filele 59-65 ).
Astfel inculpații nu pot fi obligați decât la plata sumei reprezentând cheltuieli de reparație de 1500 lei , la care se adaugă 16,72 lei contravaloarea cantității de 20 litri produs petrolier condensat sustras și nerecuperat(fila 7 dosar urmărire penală).
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care, , încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Vinovăția reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voință si conștiință a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.
Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanța reține ca prin fapta savarsită , inculpații au săvârșit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, au adus prejudicii dreptului subiectiv la proprietate privată.
Din probele administrate instanta retine ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita săvârsită de inculpați si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorului faptei ilicite.
Din coroborarea probelor, cele date in cursul urmăririi penale, cat si cu declaratiile inculpaților date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpaților , aceasta fiind probata sub forma intenției.
Astfel, inculpații au prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor și au urmarit sau au acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin savarsirea faptei ilicite.
În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., față de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și obligă pe inculpați în solidar către partea civilă OMV , la plata sumei de 1516,72 lei , reprezentând despăgubiri civile .
În baza art. 274 alin. (1) C.proc.pen. obligă inculpații la plata sumei de câte 500 lei fiecare , cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
