Infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 2 c. pen.
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă penală nr. 264 din data de 09.05.2018
Constată că prin rechizitoriul nr. …./115/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău și înregistrat sub nr……/260/2016 pe rolul Judecătoriei Moinești, a fost trimis în judecată inculpatul B.A., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 2 C. pen.
În actul de sesizare a instanței se arată că inculpatul B.A., la data de 19.06.2014, urmare a nerespectării dispozițiilor legale și masurilor de prevedere pentru efectuarea activității de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice (datorită neatenției în circulație, într-o cursă deosebit de periculoasă, în pantă și datorită nerespectării limitei legale a vitezei), a cauzat din culpă, în cadrul unui accident rutier, decesul victimei T.A.M.
Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarele:
In data de 19.06.2014, ora 9, inculpatul B.A., se deplasa pe DN 2G la volanul autoutilitarei Renault cu numărul de înmatriculare ……, din direcția Bacău către Moinești.
Ț.A.M. parchează autoturismul WV, cu numărul de înmatriculare……, ce tracta remorca cu nr. de înmatriculare……, în afara părții carosabile, într-o curbă deosebit de periculoasă, într-o zonă unde acostamentul este suficient de lat cât să permită acest lucru și a coborât din mașină, deplasându-se în fața acesteia.
Inculpatul a intrat în curba periculoasă, la marginea căreia parcase victima, și, urmare a vitezei mai mari decât cea permisă , deviază de la traiectoria inițială de pe mijlocul benzii de circulație, lovind și împingând lateral autoturismul VW pe o distanță de 0,3 m.
Mașina condusă de inculpat iese pe acostament, lovește pe Ț.A.M. în zona capului, prin impactul cu parbrizul autoutilitarei, cauzându-i-se moartea.
Din raportul de expertiză medico legală nr….. din 10.07.2014 rezultă ca moartea lui Ț.A.M. a fost violentă, s-a datorat stopului cardio respirator survenit consecutiv unui traumatism craniocerebral grav, soldat cu fracturi cominutive craniene, de calotă și bază de craniu cu leziuni cerebrale.
Prezent în instanță , inculpatul nu recunoaște fapta așa cum a fost trimis în judecată și arată că se deplasa în direcția Harghita dinspre Bacău. În localitatea G….. a observat autoturismul condus de Ț.A.M. care avea o remorcă pe care se afla o șină care depășea dimensiunea acesteia. Arată că respectivul autoturism avea roțile din partea stângă cu aproximativ 25 de cm pe carosabil și din sens opus venea un tir. Nu a văzut nici o persoană și când a ajuns între mașină și remorcă a auzit un zgomot puternic , a crezut că a fost acroșat de tir și a tras foarte puțin , din reflex , spre dreapta de volan. Atunci s-a uitat în oglinda retrovizoare și a observat că nu fusese lovit de tir dar rupsese oglinda de la autoturismul staționat și atinsese și portiera din față.
A oprit să vadă ce s-a întâmplat și a observat victima care era căzută pe iarbă și îi curgea sânge din nas și urechi. I-a acordat prim ajutorul și a anunțat salvarea . Spune inculpatul că viteza sa de deplasare nu putea să fie decât de 40 km/h , autovehiculul său avea încărcătura maximă , fiind în treapta a treia de viteză deoarece la modelul său de autovehicul la treapta a patra s-ar fi oprit motorul.
După accident , s-a întocmit de către organele de urmărire penală un proces verbal de cercetare la fața locului , semnat de către inculpat , fără obiecțiuni.
În acesta s-au consemnat toate datele tehnice și situația de fapt găsită la fața locului imediat după accident. Din verificările efectuate , inclusiv de către instanță , nu au existat martori în timpul impactului și nici după aceea , decât organele de urmărire penală care au încheiat și au făcut măsurătorile consemnate în procesul verbal.
La urmărirea penală s-au efectuat două expertize de specialitate , din care una întocmită de expert parte , numit de către inculpat , care au concluzionat că : expertiza Guțu -autoutilitara condusă de inculpat se deplasa cu o viteză de 61 km/h , locul impactului dintre autoturismul condus de inculpat și victimă a fost în afara părții carosabile , la o distanță de cca 0,7 metri de marginea drumului iar cel care putea să evite accidentul a fost inculpatul dacă ar fi circulat cu atenție și ar fi respectat prevederile legale referitoare la depășire și viteză pe un drum semnalizat ca fiind în curba deosebit de periculoasă.
Expertiza efectuată de expertul parte , concluzionează că viteza de deplasare a autoturismului inculpatului era de 61,181 km/h iar accidentul ar fi putut să fie evitat de către victimă dacă nu ar fi ieșit pe carosabil , dacă nu ar fi oprit ansamblul la limita carosabilului nelăsând spațiu de mișcare pe lângă el în siguranță și dacă nu ar fi consumat alcool.
Nu se poate reține din conținutul acesteia că victima ar fi ieșit pe carosabil deoarece este o simplă afirmație care nu este însoțită de alte probe din care să rezulte acest fapt.
S-a admis de către instanță o altă expertiză la Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași care a formulat următoarele concluzii : stabilește valoarea probabilă a vitezei cu care se deplasa autoturismul condus de inculpat la cca 50 km/h dar nu exclude ca această viteză să fi fost mai mare , inculpatul ar fi putut evita accidentul dacă s-ar fi deplasat în curba deosebit de periculoasă pe o traiectorie paralelă cu axul drumului și ar fi păstrat distanța laterală suficientă de cca 1-1,2 m față de autoturismul lovit , victima ar fi putut preveni accidentarea sa dacă nu s-ar fi aflat pe carosabil în proximitatea părții laterale stânga a auto VW însă ar fi trebuit să anticipeze că va exista un conducător auto care nu se va înscrie pe traiectoria curbei , nu va păstra o distanță laterală suficientă și-l va lovi.
De asemenea stabilește ca și cauză a producerii accidentului : deplasarea autoutilitarei marca Renault condusă de inculpatul B.A., în curba la stânga , deosebit de periculoasă , pe o traiectorie care nu a coincis cu configurația drumului , ajungând astfel , în dreptul autoturismului victimei , cu roțile din dreapta la limita carosabilului , în condițiile în care Ț.A.M. se afla pe carosabil în proximitatea părții laterale stânga a auto VW.
În ceea ce privește conținutul rapoartelor de expertiză referitor la viteza de deplasare a autovehiculului condus de către inculpat , se va ține seama că ambele expertize de la urmărirea penală (inclusiv expertul parte ) stabilesc ca fiind de 60-61 km/h.
Expertiza realizată la INEC Iași deși menționează ca viteză de deplasare cca 50 km/h , nu exclude ca utilitara să se fi deplasat cu o viteză mai mare de 50 km/h , anterior producerii accidentului. Astfel sub acest aspect concludente ca și identitate de calcule , modalitate de stabilirea a vitezei de deplasare sunt cele două expertize de la urmărirea penală , în condițiile în care expertiza de la INEC Iași este probabilă și cu neexcluderea unei viteze mai mari.
Expertizele descriu ca și dinamica accidentului - inculpatul nu s-a înscris pe o traiectorie situată paralel cu axa drumului și s-a deplasat mult spre dreapta , rulând cu autoutilitara pe o traiectorie mai largă , a ieșit cu farul de pe sensul său de mers , a intrat în coliziune cu partea laterală dreaptă față și partea laterală stângă a autoturismului oprit legal condus de victimă .
Astfel victima a fost lovită cu partea frontală dreaptă a autoutilitarei Renault , în planul farului , corpul acestuia fiind basculat pe capota motorului , capul ajungând la baza parbrizului .
Chiar din fotografiile făcute imediat după accident și din procesul verbal încheiat de organele de poliție , se observă că autovehiculul victimei este avariat pe portierele spre carosabil , ceea ce este clar că parte din autoturismul inculpatului a părăsit drumul și a atins celălalt autovehicul care era staționat regulamentar.
Nu s-a mai impus efectuarea unei alte expertize deoarece ultima realizată a fost întocmită cu respectarea normelor legale și conform solicitărilor instanței.
Din punct de vedere al laturii obiective a infracțiunii de ucidere din culpă , prevăzută și pedepsită de art.192 alin.2 Cod penal , inculpatul a încălcat următoarele prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice :
Art. 123 - Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 30 km/h în localități sau 50 km/h în afara localităților, în următoarele situații:
b) în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m;
Art. 118 - (1) Conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat:
c) să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit;
Faptele au fost dovedite și prin : proces verbal de cercetare la fața locului la care este atașata schița locului accidentului, planșa foto și un cd, de la filele 5-26 dosar; raport de expertiza medico legală nr. …..din 10.07.2014 aflat la filele 44-47 dosar; declarație parte civila Tîrcă Ciprian aflată la filele 48-49 dosar; raport de expertiza tehnica din 24.11.2014 si răspuns la obiecțiuni, aflate la filele 57-62, 73-75 dosar;raport de expertiza tehnica din 30.01.2015 aflat la filele 63-70 dosar;declarație suspect si declarație inculpat aflate la filele 811-83, 87-89.
Situația de fapt fiind dovedită , în drept fapta inculpatului B.A., care, la data de 19.06.2014, urmare a nerespectării dispozițiilor legale și masurilor de prevedere pentru efectuarea activității de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, (datorită neatenției în circulație, într-o cursă deosebit de periculoasă, în pantă și datorită nerespectării limitei legale a vitezei) a cauzat din culpă, în cadrul unui accident rutier, decesul victimei Ț.A.M. , constituie infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 192 alin. 2 C. pen.
La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.
În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de calificare profesională.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Bacău pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. în sensul dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.
În temeiul art. 7 al. 1 raportat la art. 3 din Legea 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, la data rămânerii definitive a hotărârii.
Ț.C. , tatăl victimei s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 470480 lei daune morale și materiale , defalcate după cum urmează : 20.000 lei cheltuieli ocazionate de înmormântare și praznicele ulterioare și 450.480 lei daune morale iar Ț.C.M. a solicitat 450.480 lei daune morale , echivalent a 100.000 , pentru suferința produsă prin decesul fiului său.
Asiguratorul SC ….. a arătat prin adresa de la filele 35-42 dosar că în calitate de societate de asigurare a autoturismului care a fost implicat în accident , a făcut două oferte părților civile , de 16.757,06 lei cu titlu de daune materiale și câte 50.000 lei fiecare cu titlu de daune morale și apoi la 06.02.2017 , a majorat sumele oferite cu titlu de daune morale la câte 60.000 lei pentru fiecare parte civilă.
Părțile civile nu au fost de acord cu plata pe cale amiabilă a sumelor arătate anterior.
La filele 65-81 dosar , părțile civile au făcut dovada prin chitanțe și bonuri de casă că au achitat pentru înmormântare , praznice aferente și monument funerar , suma de 20.000 lei.
În ceea ce privește daunele morale , apărătorul părților civile au depus la dosarul cauzei rapoarte de evaluare psihologice ale acestora (filele 190-193) din studiul cărora rezultă că ambii părinți chiar după trecerea unui număr de 4 ani de la pierderea fiului sunt foarte afectați , au rămas cu sechele psihice și depresie.
Cu privire la pretențiile civile, instanța reține ca regulă generală că răspunderea patrimonială a inculpatului pentru prejudiciul cauzat prin săvârșirea unei fapte penale poate fi angajată prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții ce caracterizează răspunderea civilă delictuală: fapta ilicită, prejudiciul - rezultatul negativ suferit de partea vătămată ca urmare a încălcării drepturilor patrimoniale ocrotite prin legea penala, cert si nereparat încă, legătura de cauzalitate directa dintre fapta ilicită si prejudiciul produs, vinovăția sub forma intenției directe.
Mai reține instanța, ca regulă generală, că în situația în care autorul prejudiciului este asigurat, victima prejudiciului va primi despăgubirea de la societatea de asigurare.
Răspunderea asiguratorului este o răspundere contractuală, stabilită în baza contractului de asigurare dintre asigurător și asigurat, astfel că în situația în care asiguratul săvârșind o faptă ilicită, cauzează un prejudiciu unei alte persoane, fapta ilicită fiind un risc asigurat prin contract, asiguratorul răspunde direct față de persoana păgubită, în limitele plafonului sumei asigurate.
Instanța mai reține că în speță plafonul maxim al despăgubirilor pentru vătămări corporale și deces este de 1.500.000 Euro iar pentru pagube materiale de 300.000 Euro , conform poliței de asigurare, daunele materiale și morale solicitate de toate părțile civile, cumulat, încadrându-se în aceste limite de despăgubire, motiv pentru care în speță va fi angajată, pentru considerentele expuse anterior, doar răspunderea patrimonială contractuală a asiguratorului.
Cu privire la daunele materiale instanța reține următoarele:
Angajarea răspunderii patrimoniale pentru cheltuielile făcute cu înmormântarea persoanei decedate, inclusiv cheltuielile efectuate cu pomenirile ulterioare este admisibilă în considerarea principiilor generale care guvernează răspunderea civilă delictuală cât și în privința unei practici jurisprudențiale constante.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.49 pct.2 lit a din Ordinul CSA nr.20/2008, la stabilirea despăgubirilor în cazul decesului unei persoane se au în considerare cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum și cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative.
În privința daunelor morale, instanța apreciază că suferințele părților civile , determinate de pierderea copilului , reprezintă pentru aceștia un prejudiciu moral, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită, prejudiciul - rezultatul negativ suferit de partea vătămată-parte civilă, ca urmare a încălcării dreptului subiectiv nepatrimonial ocrotit de legea penală - dreptul la viață, prejudiciul cert și nereparat încă, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția inculpatului.
Cu privire la cuantumul daunelor morale instanța reține că despăgubirile acordate cu acest titlu urmăresc compensarea echitabilă a prejudiciului moral provocat, determinat de decesul fiului și respectiv al tatălui.
Instanța va avea în vedere la stabilirea cuantumului daunelor morale necesitatea de a păstra un echilibru care să asigure stabilirea unei despăgubiri integrale a acestui prejudiciu, fără a minimiza importanța suferinței psihice cauzate părților civile prin stabilirea unui cuantum nesemnificativ dar și fără a transforma aceste daune într-un mod de îmbogățire nejustificată sau într-o amendă excesivă pentru cei care le plătesc.
Instanța apreciază că decesul victimei a cauzat o pierdere de neînlocuit pentru părinților acestuia, suferința fizică permanentă generată de această pierdere neputând fi cuantificată, în acest sens orice despăgubiri și în orice cuantum neputând avea un efect vindecător.
Asiguratorul a invocat în stabilirea cuantumului despăgubirilor Ghidul pentru Soluționare a Daunelor Morale elaborat sub îndrumarea Fondului de Protecție a Victimelor Străzii care stabilește o serie de sume cu care urmează să fie despăgubite persoanele prejudiciate.
Respectivul ghid nu are o valoare normativă și nu emană de la un organ jurisdicțional , motiv pentru care nu are relevanță în prezenta cauză dar chiar și din analiza acestuia rezultă că în caz de deces , un părinte urmează să primească 53 de salarii medii pe economie , întrunind un punctaj de 533 .
Suma rezultată va fi raportată la echivalentul în euro de la data constituirii ca parte civilă , respectiv 18.01.2017.
În baza art. 397 Cod procedură penală, art. 50 și art. 55 din Legea nr. 136/1995 admite în partea cererea formulată de părțile civile , obligă asigurătorul S.C. ….să plătească părților civile Ț.C. și Ț.C.M. la plata sumei de câte 301.336 lei fiecare echivalent a câte 70.000 euro fiecare , reprezentând daune morale și suma de 20.000 lei reprezentând daune materiale , ce vor fi actualizate în raport de indicele de inflație de la data plății efective .
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpatul la plata sumei de 903,69 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat , din care 503,69 lei către Spitalul Județean Bacău reprezentând contravaloare expertiză medico-legală.
În baza art. 276 Cod procedură penală, art. 50 și art. 55 din Legea nr. 136/1995, obligă asigurătorul S.C…… să plătească părților civile Ț.C. și Ț.C.M. suma de 2000 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
