Infracţiunea de vătămare corporală. Jurisprudență Infracţiuni
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă penală nr. 420 din data de 05.10.2017
Constată că prin rechizitoriul nr. al Parchetului Moinești, jud. Bacău și înregistrat sub nr…../260/2015 pe rolul Judecătoriei Moinești, a fost trimis în judecată inculpatul C.M.S. , fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută și pedepsită de art. 194 alin. 1 lit. a) Cod penal. În actul de sesizare a instanței se arată că inculpatul în data de 21.05.2015, în jurul orelor 21:00, în urma unui scandal ivit în incinta barului SC ….., a lovit persoana vătămată O.T. , cu un scaun în zona feței, producându-i o infirmitate fizică ce a constat în atrofia globului ocular stâng și lipsa vederii la ochiul stâng.
Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarele:
La data de 21.05.2015, în jurul orelor 21:00, persoana vătămată O.T. a mers împreună cu concubina sa, C.M. , la barul SC ….din satul ….., pentru a-și cumpăra țigări (f. 9, 11). În momentul în care a ajuns în fața barului și a deschis ușa de acces, pe fondul unui scandal ce avusese loc anterior în bar, persoana vătămată a fost lovită de inculpatul C.M.S. cu un scaun în zona ochiului stâng, fapt ce i-a cauzat dezechilibrarea și căderea la pământ.
Ca urmare a loviturii primite de la inculpat , persoana vătămată a rămas cu o invaliditate permanentă, consecință a traumatismului facial, obiectivat prin fractură nazală, fractură os malar stâng și contuzie gravă glob ocular stâng, cu plagă sclerală penetrantă și hernie de membrane.
Potrivit certificatului medico - legal nr. …./A2.M din data ….. emis de Cabinetul de Medicină Legală Moinești, O.T. necesită 65-70 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, cu reexaminarea la sfârșitul acestui interval pentru aprecierea stării clinice , iar potrivit certificatului medico - legal nr. …../145 A2.M din data de……, completare la certificatul medico - legal inițial, O.T. prezintă atrofie glob ocular stâng cu lipsa vederii la ochiul stâng, sechele definitive după un traumatism soldat cu contuzie gravă de glob ocular stâng, concluziile acestui certificat fiind în sensul că lipsa vederii la ochiul stâng posttraumatică constituie infirmitate fizică.
Inculpatul prezent în instanță nu a recunoscut fapta și a arătat că în barul respectiv a fost antrenat în conflict , că nu a lovit pe nimeni și nu a aruncat cu scaune , mai mult decât atât la rândul său a fost victima unor lovituri primite. Declară de asemenea că în local nu există scaune ci doar bănci lungi de 4 metri și că ar fi auzit că persoana vătămată și-ar fi pierdut vederea într-un accident anterior conflictului.
Apărările inculpatului sunt contrazise prin cele declarate de martorul B.N. (fila 82 dosar) care menționează că se afla în barul respectiv , că o persoană pe nume I…. , prieten cu inculpatul , a început scandalul și C.M.S. a luat un scaun cu care l-a lovit pe O.T. . Atunci martorul a intervenit spunând că persoana vătămată este lovită fără motiv și a observat că acesta avea ochiul foarte umflat și fost ridicat de soția sa care l-a transportat la domiciliu.
Martora C.M. (fila 83 dosar) spune că se afla cu persoana vătămată care este concubinul său și atunci când au intrat în bar , inculpatul angrenat deja într-un scandal cu o altă persoană , a lovit pe O.T. cu un scaun din lemn în ochi.
Aceasta mai declară că abia a doua zi au fost nevoiți să cheme salvarea deoarece situația se agravase și în urma intervenției chirurgicale nu i s-a putut salva ochiul , în prezent ochiul stâng nemaifiind funcțional.
Martora B.A. (fila 106 dosar) care avea calitatea de barman în acea seară , confirmă existența inculpatului în locație cât și faptul că a lovit pe persoana vătămată cu un scaun , în zona ochiului.
Martora C.G. (fila 108) se afla cu inculpatul în seara respectivă a menționat că a existat un conflict între două tabere în care a fost angrenat și acesta , fără să vrea dar că nu a observat pe partea vătămată ca să fie prezentă sau să fie lovită.
Martorul F.N. (fila 109 ) deși nu a observat ca inculpatul să lovească pe partea vătămată , spune despre faptul că O.T. se afla în incintă , că B.I. a fost lovit de la o altă persoană și că inculpatul l-a ajutat pe B.I. să ajungă acasă.
S-a admis de către instanță o expertiză care a avut ca obiective : dacă numărul de zile de îngrijiri medico legale ale părții vătămate au fost corect apreciate; dacă se poate stabili gradul de funcționalitate al ochiului persoanei vătămate înainte de data faptelor ori dacă persoana vătămată a suferit la ochiul afectat și alte leziuni anterioare, dacă în prezent ochiul funcționează la capacitate normală sau are funcțiile diminuate și care ar fi legătura de cauzalitate între o eventuală diminuare a funcțiilor și eventuala faptă de lovire.
Din conținutul raportului întocmit care nu a fost contestat în instanță , rezultă că numărul de zile îngrijiri medicale 65-70 au fost corect stabilite și rămâne nemodificat , leziunile pot data din 21.05.2015 iar diagnosticul de OS glob atrofic , sechele traumatism ocular perforant , OS irecuperabil , este consecința traumatismului ocular suferit la acea dată.
S-a constat că diagnosticul îi conferă o incapacitate adaptivă de 39 % , nefiind încadrabil în grad gard de invaliditate , fișa medicală nu relevă diagnostice oftalmologice anterior datei de 21.05.2015 iar pierderea vederii OS reprezintă infirmitate fizică.
Faptele au fost dovedite și prin următoarele mijloace de probă : declarație persoană vătămată O.T. din data de 5.06.2015 (f. 9); certificat medico-legal nr. …./A2.M din data de …..emis de Cabinetul de Medicină Legală Moinești (f. 6);certificat medico - legal nr. …./145 A2.M din data de……, completare la certificatul medico - legal nr. …../A2.M din data de ……(f. 7); declarație martor C.M. din data de 9.06.2015 (f. 11);declarație martor B.N. din data de 9.06.2015 (f. 13);declarație martor P.G. din data de 24.07.2015 (f. 15); declarație martor S.A. din data de 9.06.2015 (f. 17);declarație martor F.N. din data de 28.07.2015 (f. 19);declarație martor C.G. din data de 29.06.2015 (f. 21-22);dovadă ridicare scaun de lemn (f. 23); declarații suspect/inculpat C.M.S. din datele de 9.09.2015 (f. 28), respectiv 7.10.2015 (f. 32).
Fapta inculpatului C.M.S. care la data de 21.05.2015, în jurul orelor 21:00, în urma unui scandal ivit în incinta barului SC….., a lovit persoana vătămată O.T. , cu un scaun în zona feței, producându-i o infirmitate fizică ce a constat în atrofia globului ocular stâng și lipsa vederii la ochiul stâng, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută și pedepsită de art. 194 alin. 1 lit. a) Cod penal.
Sub aspectul conținutului constitutiv al infracțiunii, elementul material al laturii obiective se realizează prin fapta comisivă a inculpatului constând în lovitura aplicată persoanei vătămate O.T. cu un scaun în zona ochiului stâng, lovitură producătoare de suferințe fizice. Urmarea imediată constă în infirmitatea fizică pricinuită persoanei vătămate, obiectivată prin atrofia globului ocular stâng, lipsa vederii la ochiul stâng și sechele definitive după un traumatism soldat cu contuzie gravă de glob ocular stâng. Raportul de cauzalitate dintre faptă și urmarea socialmente periculoasă rezultă din materialitatea faptei.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui prin comiterea acesteia, infracțiunea îmbrăcând forma faptului consumat. În acest sens, inculpatul a avut reprezentarea gravității deosebite a faptei, gravitate ce derivă din disproporția vădită dintre duritatea obiectului cu care a fost aplicată lovitura (un scaun) și sensibilitatea crescută a organului lovit (ochiul).
La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Din studiul fișei cazier rezultă că inculpatul este la prima încălcare a legii penale .
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.
În baza art. 91 C. pen. se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va fi obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Bacău, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. se va impune condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei ….. pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. în sensul dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.
Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10.000 lei despăgubiri materiale și 50.000 lei daune morale.
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care, ‚încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Vinovăția reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voință si conștiință a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.
Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanta retine ca prin fapta savarsita inculpatul a săvârșit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.
Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârșită de către inculpat, persoana vătămată având nevoie de 65-70 de ingrijiri medicale și producerea unei infirmități fizice ce a cosntat în atrofia globului ocular stâng și lipsa vederii la ochiul stâng.
Din probele administrate instanța retine ca exista o legătura de cauzalitate intre fapta ilicita săvârșită de inculpat si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Din coroborarea probelor inscrisuri cu declaratiile martorilor date in fata instantei, cele date in cursul urmăririi penale, cat si cu declaratiile inculpatului date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpatului , aceasta fiind probata sub forma intenției.
Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vatamarea integritatii corporale a persoanei vătămate ) si a urmarit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin savarsirea faptei ilicite.
Constatând ca sunt îndeplinite condițiile civile răspunderii civile delictuale instanța urmează sa aprecieze asupra cuantumului despagubirilor solicitate de persoana vătămată.
Partea civilă nu a facut dovada altor cheltuieli astfel încât instanța urmează sa admită in parte acțiunea si să acorde daune materiale in cuantumul stabilit mai sus.
Fiind îndeplinite condițiile civile ale răspunderii civile instanța urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătămată.
Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudicii aduse integritatii fizice si onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecatorului care, insa, trebuie sa aiba in vedere anumite criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.
Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.
Instanta constata ca suma de 50.000 de lei reprezentând daune morale apare ca fiind o suma disproporționată si nerezonabila in raport cu suferințele fizice si psihice încercate de partea civilă in urma faptei săvârșite de inculpat.
Fata de toate cele ce preced, statuând in echitate, in lipsa unor criterii legale, instanta apreciază ca suma de 25000 de lei este o suma rezonabila, proporțională cu prejudiciul suferit, si suficienta pentru repararea prejudiciului încercat de O.T. si anume suferințele fizice pentru a căror vindecare au fost nevoie de 65-70 zile de îngrijiri medicale. În aprecierea sumei instanța a avut in vedere si inerentele suferințe psihice provocate persoanei vătămate prin fapta inculpatului și infirmitatea fizică permanentă , alături de disconfortul de ordin fizic adăugându-se și cel de ordin social și estetic.
Persoana vătămată a dovedit despăgubirile civile prin chitanțele în valoare totală de 197,44 lei.
În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., față de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și obligă pe inculpat la plata sumei de 197,44 lei despăgubiri civile și suma de 25.000 lei daune morale.
În baza art. 397 alin. (1) N.C.P.P. rap. la art. 1.349 N.C.C., față de disp. art. 23 alin. (2) și art. 25 alin. (1) N.C.P.P., admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Bacău și obligă pe inculpat la plata sumei de 521 lei cu titlu de despăgubiri materiale, reactualizată la data executării , reprezentând contravaloarea transportului persoanei vătămate O.T. , obligă pe inculpat către Spitalul Județean de Urgență Bacău la plata sumei de 1225,47 lei contravaloare servicii medicale acordate persoanei vătămate O.T. , și la suma de 103,89 lei către spitalul Orășenesc Ioan Lascăr Comănești , ambele sume ce vor fi reactualizate la data plății.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.276 Cod proc penală , obligă inculpatul către partea civilă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4000 lei , reprezentând onorariu apărător
