Săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Jurisprudență Înşelăciune
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă penală nr. 493 din data de 02.11.2017
Constată că prin rechizitoriul nr…../P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moinești și înregistrat sub nr……/260/2016 pe rolul Judecătoriei Moinești, a fost trimis în judecată inculpatul B.P, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. de art. 244 alin. 1 Cod pen.
În actul de sesizare a instanței se arată că inculpatul B.P a indus-o în eroare pe persoana vătămată A.C., promițându-i facilitarea procesului de angajare a fiului său la o societate comercială, în schimbul sumei totale de 2.200 lei; suma de bani a fost remisă inculpatului, iar persoana vătămată a rămas prejudiciată.
Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarele:
În luna august 2013, partea vătămată A.C. s-a întâlnit cu inculpatul B.P în timpul unei călătorii spre Bacău și ca urmare a unor discuții , inculpatul s-a oferit să faciliteze angajarea fiului persoanei vătămate la o societate comercială , în schimbul sumei de 500 euro.
Persoana vătămată a fost de acord cu această înțelegere și i-a dat inculpatului suma de bani solicitată în tranșe. Inculpatul a primit de la persoana vătămată suma de 200 euro iar după alte câteva săptămâni, restul banilor până la concurența sumei de 500 euro.
După ce inculpatul primit banii , acesta nu a mai răspuns la apelurile telefonice ale persoanei vătămate.
Suma totală remisă acestuia a fost de 2.200 lei.
După apelurile insistente ale persoanei vătămate, în luna ianuarie 2014, cele două părți s-au întâlnit din nou, inculpatul restituindu-i suma de 700 lei persoanei vătămate ca urmare a neîndeplinirii obligației asumate.
Până în prezent, acesta nu a acoperit prejudiciul cauzat.
Inculpatul a pretins că are o influența față de un anumit director al unei companii mari , a urmărit de fapt modalitatea de inducere în eroare a persoanei vătămate prin prezentarea ca adevărată a unui lucru fals, neconform cu realitatea, cauzându-se astfel păgubirea acesteia cu suma menționată mai sus.
Legal citat , inculpatul nu s-a prezentat în instanță , în urma verificărilor efectuate și a mandatului de aducere nu a putut fi găsit , sustrăgându-se de la cercetarea judecătorească , în cauză s-a aplicat procedura de citare conform art.259 alin.5 Cod proc penală.
Două dintre tranșele de bani, respectiv sumele de 100 euro și 500 lei au fost date inculpatului în prezența martorului A.M.C. , fiul persoanei vătămate .
Martorului A.M.C. , a declarat că despre suma inițială de 200 euro pe care persoana vătămată i-a dat-o inculpatului în vederea angajării sale, avea cunoștință în mod indirect, tatăl său fiind cel care i-a povestit modul în care s-a întâlnit cu inculpatul și cum i-a fost solicitată această sumă de bani.
Însă, la o scurtă perioadă de timp după acest episod, martorul a relatat că de două ori s-a întâlnit cu tatăl său și cu inculpatul, în or. Comănești, unde i-a dat persoanei vătămate câte 100 euro, respectiv 500 lei, sume pe care persoana vătămată i le-a înmânat inculpatului în prezența martorului.
În momentul primirii sumelor de bani, inculpatul a promis că va face tot posibilul să îl angajeze pe numitul A.M.C. la societatea la care lucrează el, ca urmare a relației foarte bune pe care acesta o avea cu directorul acelei societăți .
Mai arată că începuse să își facă dosarul de angajare așa cum îi spusese inculpatul dar că tatăl său a realizat în timp că fusese păcălit , suma care mai rămăsese de recuperat fiind de 1500 lei.
Martorul M.C. care a aflat despre cele întâmplate de la persoana vătămată, afirmând că aceasta îl căuta pe inculpat întrucât avea de recuperat o sumă de bani de la acesta.
Același martor declară că persoana vătămată i-a spus că inculpatul prea o persoană prezentabilă și purta diplomat , astfel nu a avut îndoieli chiar atunci asupra funcției sale.
În drept, fapta inculpatului B.P, care i-a pretins persoanei vătămate A.C. suma de 500 euro, lăsând să se creadă că are posibilitatea de a facilita angajarea fiului acesteia la o societate comercială, având influență asupra directorului acelei societăți (împrejurare falsă), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. de art. 244 alin. 1 Cod pen.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, constatăm faptul că elementul material a constat în inducerea în eroare a persoanei vătămate prin prezentarea ca adevărată a împrejurării false că ar fi avut o influență asupra directorului societății comerciale la care inculpatul a pretins că ar fi lucrat. Această inducere în eroare s-a realizat în scopul obținerii de către inculpat, în mod injust, a sumei totale de 500 euro, producându-se astfel o pagubă efectivă în patrimoniul persoanei vătămate.
Urmarea imediată a faptei a fost producerea prejudiciului material în paguba persoanei vătămate A.C..
Prejudicierea persoanei vătămate a fost posibilă doar ca urmare a inducerii în eroare a acesteia prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase de către inculpat, care a săvârșit această faptă în scopul obținerii în mod ilicit a sumei de 500 euro. Astfel, legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă fără niciun echivoc.
Sub aspectul laturii subiective, constat că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, calificată prin scopul obținerii pentru sine a sumei de 500 euro, în mod injust.
Situația de fapt a mai fost dovedită și prin : declarațiile persoanei vătămate A.C. (filele 16-20);declarații martorilor A.M.C. (filele 21-23; 24-26) și M.C. (f. 27-28);proces-verbal verificare în bazele de date (f. 29);procese-verbale de căutare la domiciliu (f. 34-43).
La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Inculpatul B.P nu este cunoscut cu antecedente penale dar din fișa de cazier judiciar rezultând că prin ordonanța nr. 2107/P/2012 din 23/10/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Onești i s-a aplicat amenda administrativă în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 Cod pen.
De asemenea, din copia de pe cazierul judiciar de la urmărirea penală , mai rezultă că acesta a mai fost în trecut cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, fiind condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată -aplicată prin S.P. nr. … din 10.01.2005 și la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare condiționată - aplicată prin S.P. nr. 61 din 26.02.2007 .
Inculpatul s-a sustras cercetării judecătorești , nu i s-a putut lua acordul privind acceptarea efectuării muncii în folosul comunității astfel că scopul educativ al pedepsei să nu se poată realiza decât prin privare de libertate.
Persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1500 lei.
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Vinovăția reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voință si conștiință a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.
Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanța reține ca prin fapta săvârșită , inculpatul a săvârșit o fapta ilicita in sensul de acțiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv al persoanei vătămate.
Din probele administrate instanța reține că există o legătură de cauzalitate intre fapta ilicită săvârșită de inculpați si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Din coroborarea probelor, cele date in cursul urmăririi penale, cat si cu declarațiile date in cursul urmăririi penale, instanța consideră că în cauză este îndeplinită și condiția vinovatiei inculpatului , aceasta fiind probata sub forma intenției.
Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos a faptei sale si a urmărit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin săvârșirea faptei ilicite.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile civile răspunderii civile delictuale instanța urmează să aprecieze asupra cuantumului despăgubirilor solicitate de persoana vătămată.
În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., față de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., va fi admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă și obligă pe inculpat la plata sumei de 1500 lei contravaloare prejudiciu.
În baza art.274 alin.(1) Cod proc.pen., obligă pe inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
