Infracţiunea prev. de art.8 din Legea nr. 39/2009. Condiţii privind tipicitatea. Achitare

Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia Penala Decizie nr. 483 din data de 06.04.2015

Prin decizia nr.12/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la incriminarea infracțiunilor prevăzute de art. 323 Cod penal 1969 și art. 8 din Legea nr. 39/2003, s-a a statuat că, faptele prevăzute de art. 323 Cod penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003, în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regăsesc în incriminarea art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate.

Reținând că, ambele infracțiuni presupun o structură organizatorică, instanța supremă a apreciat că, art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 323 Cod penal anterior se regăsesc în noua reglementare în art. 367 Cod penal.

Așa cum a reținut chiar și procurorul de caz, în rechizitoriu, probele nu au dovedit o structură clară de coordonare, iar în urma propriului demers analitic asupra materialului probator al cauzei nici Curtea nu poate reține că inculpații nu s-au organizat în vederea comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, ci că aceștia au acționat în modalitatea participației ocazionale de infractori, unii fiind autori, alții complici, prin urmare, lipsa unei organizării în desfășurarea activității infracționale atrage concluzia că activitatea infracțională desfășurată de inculpați nu se circumscrie elementelor constitutive ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal ( preluate de art. 367 Cod penal), nefiind prevăzută de legea penală.

Prin sentința penală nr. 1329 din data de 28 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 3234/63/2013**, în baza art. 386 Cpp s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute sarcina inculpatului O.I. din infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969, art. 13 alin. 1, 2 și 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 329 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969 în infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969, art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 329 alin. 1, 2 și 3 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a CP din 1969.

1. În baza dispoz. art. 8 din Legea 39/2003 rap.la art. 323 C.p din 1969 cu aplic.art. 37 lit.a C.p rap. la art. 5 NCP a fost condamnat inculpatul O. I., în prezent deținut în Penitenciarul Craiova, la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza dispoz. art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea 678/2001 cu aplic. art.37 lit. a C.p. din 1969 rap. la art. 5 NCP a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 9 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b și lit. e C.p. din 1969 (parte vătămată G.C.A.M. )

În baza dispoz. art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a C.p din 1969 rap. la art. 5 NCP a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b și lit.e C.p. din 1969 (parte vătămată P.M.A. )

În baza dispoz. art. 329 alin. 1, 2 și 3 C.p. din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969 rap. la art. 5 NCP a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b și lit.e C.p. din 1969

În baza dispoz. art. 33 lit. a,b, art. 34 lit. b C.p din 1969. și art. 35 alin. 3 Cp din 1969 s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b și lit.e C.p. din 1969

În baza art. 61 Cp din 1969 a fost revocată liberarea condiționată privind restul de 2362 de zile rămas de executat din pedeapsa de 20 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 135/1998 a Tribunalul Dolj și contopește restul neexecutat cu pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b și lit. e C.p. din 1969 aplicată inculpatului O. I., inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b și lit. e C.p. din 1969.

S-a aplicat art. 71 C.p. din 1969 și au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b,e C.p din 1969

În baza art. 72 alin. 1 CP a fost scăzută din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 21.11.2012 la zi.

În baza art. 399 alin. 1 Cpp a fost menținută măsura arestului preventiv față de inculpatul O.I.

2. În baza art. 386 Cpp s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute sarcina inculpatei T.J. din infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969, art. 26 CP din 1969 rap. la art. 13 alin. 1, 2 și 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 26 Cp din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 328 CP din 1969 în infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. c Cp din 1969, art. 26 CP din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 26 Cp din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 328 CP din 1969.

În baza art. 16 NCpp rap. la art. 4 NCP și la art. 17 alin. 2 NCPP a fost achitată inculpata T.J. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 328 Cp din 1969.

În baza dispoz. art. 8 din Legea 39/2003 rap.la art. 323 C.p din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. c Cp din 1969 rap. la art. 5 NCP a fost condamnată inculpata T.J. , la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 26 CP din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. b Cp din 1969 rap. la art. 5 NCP a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b și lit. e C.p. din 1969 (parte vătămată G.C.A.M. )

În baza art. 26 CP din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. b Cp din 1969 rap. la art. 5 NCP a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b și lit.e C.p. din 1969 (parte vătămată P.M.A. )

În baza dispoz. art. 33 lit. a,b, art. 34 lit. b C.p din 1969. și art. 35 alin. 3 Cp din 1969 s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b și lit. e C.p. din 1969

S-a aplicat art. 71 C.p. din 1969 și au fost interzise inculpatei drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b,e C.p din 1969

În baza art. 72 alin. 1 CP a fost scăzută din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 12.11.2012 la 25.03.2014.

În baza art. 399 alin. 9 Cpp s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului la domiciliu din 25.03.2014 la 02.06.2014.

În baza art. 399 alin. 1 Cpp a fost menținută măsura controlului judiciar față de inculpata T.J. .

În baza art. 397 Cpp rap. 25 Cpp, au fost admise în parte acțiunile civile formulate de părțile civile G.C.A.M. și P.M.A. .

Au fost obligați în solidar inculpații O.I. , V.M.A. și T.J. la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând daune morale către partea civilă G.C.A.M. .

Au fost obligați în solidar inculpații O.I. , V.M.A. și T.J. la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând daune morale către partea civilă P.M.A. .

În baza art 82 alin. 1, 2 și 3 Cpp au fost majorate onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu Țîrlea Carmen, Dincă Lavinia Mihaela, Oane Bogdan David, Oane Ilona Gabriela și Mihai Lucian la 600 lei pentru fiecare.

În baza art. 274 alin. 1 și 2 Cpp a fost obligat inculpatul O.I. la plata sumei de 3500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1000 lei reprezentând onorarii avocați din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

A fost obligată inculpata T.J. la plata sumei de 2600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1000 lei reprezentând onorarii avocați din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției

A fost obligat inculpatul V.M.A. la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1000 lei reprezentând onorarii avocați din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că la data de 29.11.2012, s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe rechizitoriul nr. 238 D/P/2012, emis de DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, prin care au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații :

1. O.I. - pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional, faptă prev.de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap.la art. 323 C.p.; trafic de minori prev.de art. 13 alin.1,2 și 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată G.C.A.M), trafic de minori prev.de art. 13 alin.1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată P.M.A. ) și proxenetism, prefv.de art. 329 C.p., fiecare cu aplic.art. 37 lit.a C.p. și toate cu aplic.art.33 lit.a și b C.p..

2. V.M.A. - pentru constituirea unui grup infracțional, faptă prev.de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap.la art. 323 C.p., trafic de minori prev.de art. 13 alin.1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată P.M.A. ), ambele cu aplic.art. 33 lit. a și b C.p. și

3. T.J. - pentru constituirea unui grup infracțional. Faptă prev.de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap.la art. 323 C.p., complicitate la trafic de minori prev.de art. 26 C.p. rap.la art. 13 alin.1,2 și 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată G.C.A.M), complicitate la trafic de minori prev.de art. 26 C.p. rap.la art. 13 alin.1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată P.M.A. ) și prostituție faptă prev.de art. 328 C.p., toate cu aplic.art. 33 lit.a și b C.p., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova nr. 238 D/P/2012.

În fapt, s-au reținut următoarele:

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:

1. Inculpatul O.I., după eliberarea condiționată în data de 17.06.2011, a cunoscut-o la începutul anului 2012 pe inculpata T.J. , cu care a stabilit o relație de concubinaj și, întrucât nu aveau nicio altă sursă de venit, inculpata a început să practice prostituția, clienții fiind găsiți prin postarea unor anunțuri în ziarele locale la rubrica "Erotice".

În perioada 03.03.2012-10.11.2012, inculpații O.I. , și T.J. au dat la rubrica "Erotice"; din cotidianul Gazeta de Sud un număr de 387 anunțuri ce priveau, conform specificului anunțurilor și formulării acestora, întreținerea de relații sexuale contra cost (conform adresei nr. 1243 din 12.11.2012 a SC Media Sud Management SA Craiova - Cotidianul Gazeta de Sud).

Raporturile sexuale cu clienții care o contactau în acest mod, erau întreținute în apartamentele în care inculpații T.J. și O.I. , locuiau cu chirie, cei doi fiind nevoiți să părăsească destul de repede aceste apartamente, vecinii sesizându-se cu privire la fluxul mare de persoane care îi frecventau.

În reținerea acestei situații de fapt, instanța are în vedere declarația inculpatei T.J. , care a recunoscut comiterea faptei și împrejurarea că în perioada menționată a practicat prostituția la îndemnul inculpatului O.I. , precum și faptul că banii obținuți au fost cheltuiți în comun pentru acoperirea costurilor legate de chirie și traiul zilnic.

Declarația acesteia se coroborează și cu adresa menționată anterior din care rezultă postarea unor anunțuri erotice, precum și cu declarațiile martorilor, vecini cu inculpații T. N., T.E., Z.M., C.M.C., care au confirmat fluxul mare de persoane ce veneau în apartamentele în care locuiau cei doi inculpați.

Susținerea inculpatului O.I. în sensul că nu a ajutat-o în niciun fel și nu a beneficiat de banii obținuți de inculpata T.J. din practicarea prostituției nu poate fi reținută, având în vedere atât declarația inculpatei, cât și notele de redare a convorbirilor telefonice din care rezultă că acesta cunoștea despre practicarea prostituției și folosea banii obținuți în acest fel, bani care erau cheltuiți în comun.

2. La începutul lunii septembrie 2012, inculpatul O.I. , zis "Ionuț";, cunoaște pe partea vătămată GCAM și profitând de faptul că inculpata T.J. era plecată din oraș, cei doi se mută împreună, în apartamentul închiriat deja pe strada Severinului, inculpatul promițându-i părții vătămate că vor avea o relație serioasă.

La circa o săptămână, după ce s-au mutat împreună, inculpatul O.I. îi cere părții vătămate GCAM să practice și ea prostituția, în condițiile în care aceasta observase fluxul de persoane ce veneau în apartamentul inculpaților și conștientizase activitatea inculpatei T.J. de practicare a prostituției.

La insistențele acestuia, pe fondul relației în care se afla, partea vătămată G.C.A.M. acceptă să se prostitueze și banii câștigați de ea fiind însușiți tot de inculpatul O.I.

În același timp, abandonează activitatea școlară, situație ce a dus la alarmarea părinților săi.

În vederea desfășurării activității, sunt date de o serie de noi anunțuri, partea vătămată G.C.A.M. primind și ea telefoane "de serviciu";.

În perioada septembrie-octombrie 2012, inculpata T.J. o instruiește pe partea vătămată G.C.A.M. , cu privire la serviciile prestate, tarifele percepute, comportamentul cu clienții etc., și, totodată, practică prostituția împreună cu aceasta în acel apartament, banii fiind însușiți de inculpatul O.I. .

Spre sfârșitul lunii octombrie 2012, întrucât părinții părții vătămate G.C.A.M. au sesizat faptul că se întâmpla ceva în neregulă cu fiica lor, partea vătămată G.C.A.M. este contactată, cerându-i-se să se întoarcă la școală, în caz contrar, fiind amenințați cu anunțarea poliției.

În acest moment partea vătămată G.C.A.M. conștientizează situația în care se afla, încercând să iasă de sub influența inculpatului O.I. și refuzând să mai "rezolve"; toți clienții care i se aduceau, ceea ce l-a determinat pe inculpat să exercite presiuni concretizate în amenințări și lovituri repetate.

Totodată, inculpatul O.I. închiriază un alt apartament în zona magazinului Billa din Craiova unde se mută împreună cu partea vătămată G.C.A.M. , în același mod arătat mai sus, alături de aceasta, practicând prostituția și inculpata T.J. , care, în fiecare seară, se întorcea la domiciliul ei din comuna Vîrvoru de Jos, sat Bujor.

În reținerea acestei situații de fapt, instanța are în vedere declarația părții vătămate G.C.A.M. , care a relatat modul în care a fost recrutată de inculpatul O.I. cu promisiunea unei relații, precum și faptul că , la insistențele acestuia, a acceptat să practice prostituția și inculpatul a dat anunțuri în ziar în acest sens.

De asemenea, partea vătămată a mai arătat că banii obținuți erau însușiți de acest inculpat, că discuțiile cu părinții se purtau în prezența inculpatului, telefonul fiind dat pe speaker, precum și faptul că inculpata T.J. a instruit-o cu privire la modul de comportare față de clienți și la tarifele practicate.

Declarația acesteia se coroborează și cu depoziția din faza de urmărire penală a inculpatei T.J. , care a recunoscut că a trebuit să o accepte în apartament pe partea vătămată și că aceasta a început să aibă clienți inițial contactați pe numerele sale de telefon, după care a avut și alte cartele și alte anunțuri date la ziar atât de ea, cât și de celălalt inculpat.

Totodată, inculpata a arătat că "banii câștigați de partea vătămată erau problema ei și a inculpatului O.I. ".

Declarațiile din faza de judecată ale inculpatei T.J. în sensul că nu recunoaște comiterea faptei nu pot fi reținute, întrucât susținerea acesteia că în faza de urmărire penală ar fi fost agresată de un subofițer și că declarațiile au fost scrise la sugestia și îndemnul organelor de anchetă nu a fost dovedită în niciun fel și, în plus, nu se coroborează cu restul probelor administrate.

De altfel, în condițiile în care partea vătămată a locuit împreună cu inculpații , iar vecinii de apartament au confirmat fluxul de persoane care veneau la orice oră în imobilul acestora, susținerea inculpatei că nu știa că aceasta practică prostituția nu este credibilă și , în plus, este contrazisă chiar de declarația inculpatului O.I. care a relatat că cele două s-au împrietenit și au început să aducă clienți în apartament.

Nici susținerea inculpatului O.I. în sensul că partea vătămată a practicat prostituția fără să fie determinată de el și că nu și-a însușit banii obținuți de aceasta nu poate fi reținută, având în vedere atât declarația părții vătămate și a inculpatei T.J. , dar și procesul de redare a convorbirilor telefonice din care rezultă că la data de 09.11.2012 inculpatul a trimis un mesaj în care a afirmat că are probleme foarte grave, deoarece "și-a băgat femei la stradă și astăzi a fost dat în gât la gardă de una" (referindu-se la partea vătămată P.M.A. , care plecase și anunțase poliția).

O dovadă a constrângerii exercitată de inculpat asupra părții vătămate G.C.A.M. o reprezintă și biletul de ieșire din spital eliberat de Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova, din care reiese că partea vătămată a fost internată în perioada 15-23.11.2012, cu diagnosticul "reacție la factori de stres - sechestrare".

Starea psihică a părții vătămate este confirmată și de mama acesteia, martora G.I.A., care a relatat în plus că o lungă perioadă de timp nu a putut vorbi cu fiica sa, ci numai cu inculpatul O.I. și a mai arătat că singura dată când a întâlnit-o pe fiica sa a fost în prezența inculpatei T.J. , care a refuzat să plece și să le lase pe cele două să discute.

3. În cursul lunii noiembrie 2012, inculpatul V.M.A. o cunoaște, prin intermediul unor prieteni comuni, pe partea vătămată P.M.A. , în vârstă de 16 ani, la un chef din comuna Vîrvoru de Jos și îi propune acesteia, după câteva întâlniri, să se prostitueze alături de verișoara sa, inculpata T.J. .

În acest sens, inculpatul a discutat mai întâi cu inculpata T.J. și ulterior cu inculpatul O.I. , dacă partea vătămată P.M.A. ar putea și ea să practice prostituția în aceleași condiții ca celelalte două fete și, urmare a unei înțelegeri între cei trei, în ziua de 05 noiembrie 2012, inculpatul V.M.A. se întâlnește cu partea vătămată P.M.A. , conducând-o în același apartament din spatele magazinului Billa, închiriat de curând și unde se prostituau partea vătămată G.C.A.M. și inculpata T.J. .

În perioada 05 - 09 noiembrie 2012, părțile vătămate G.C.A.M. , P.M.A. și inculpata T.J. se prostituează în apartamentul din spatele magazinului Billa, , banii fiind strânși în comun și împărțiți conform înțelegerii avute, o parte din beneficii mergând către inculpații V.M.A. și O.I. , .

În acest timp, în apartament locuia practic inculpatul O.I. , , împreună cu părțile vătămate P.M.A. și G.C.A.M. , inculpații V.M.A. și T.J. , mergând în fiecare seară acasă în localitatea Bujor.

În seara de 08/09 noiembrie 2012, având loc un conflict între inculpatul O.I. și vecinii de pe scară, părțile vătămate G.C.A.M. și P.M.A. sunt duse într-un apartament din zona Calea București, aparținând unei anume "Andreea";, unde întrețin relații sexuale cu alți clienți aduși de inculpat.

În dimineața zilei următoare, pe fondul unui conflict legat de faptul că partea vătămată P.M.A. discutase cu un client la telefon, inculpatul O.I. îi dă acesteia două palme. De față la incident au fost practic toate persoanele implicate, inclusiv partea vătămată G.C.A.M. și inculpații V.M.A. , O.I. și T.J. .

După plecarea inculpaților O.I. și V.M.A. în oraș, a părții vătămate G.C.A.M. la școală și profitând de faptul că și inculpata T.J. părăsise pentru scurt timp apartamentul pentru a face niște cumpărături, partea vătămată P.M.A. fuge, refugiindu-se inițial la etajele superioare, iar ulterior părăsind imobilul și apelând la Serviciul de Urgență 112, cu ajutorul telefonului pe care îl avea asupra sa.

După fuga părții vătămate P.M.A. , inculpații O.I. , , V.M.A. și T.J. și partea vătămată G.C.A.M. părăsesc apartamentul din zona Billa, conștientizând faptul că prin fuga acesteia și denunțul la poliție o să aibă probleme.

În acest sens, inculpatul V.M.A. pleacă la domiciliul său din localitatea Bujor, comuna Vîrvoru de Jos.

În noaptea de 9/10 noiembrie 2012, inculpatul O.I. o conduce pe partea vătămată G.C.A.M. într-un apartament din cartierul Brazda lui Novac, unde aceasta urma să practice prostituția în continuare, dându-i un nou telefon și chiar dând patru noi anunțuri la ziar în dimineața zilei următoare.

În aceeași zi, inculpații V.M.A. și T.J. au mers la spălătoria unde lucra martora PMM, mama părții vătămate P.M.A. încercând să poarte o discuție care avea drept scop retragerea plângerii formulate. Martora PMM a refuzat însă înțelegerea propusă, fiind la curent cu demersul fiicei sale și de faptul că în atenția poliției se afla cazul respectiv.

În același timp, inculpatul V.M.A. a ținut legătura cu martora PMP, zisă "Casandra";, încercând să afle de la aceasta date despre sora ei, P.M.A. și respectiv să o influențeze.

Fiindu-le teamă de reacția autorităților legată de plângerea formulată de partea vătămată P.M.A. , inculpații O.I. și T.J. se cazează într-un apartament în orașul Filiași, unde sperau că nu vor mai putea fi găsiți, intenția finală fiind aceea de a părăsi România.

În reținerea acestei situații de fapt, prima instanță a avut în vedere declarațiile părții vătămate, care a arătat modul în care a fost recrutată de inculpatul V.M.A. , împrejurarea că a fost determinată să practice prostituția și că banii obținuți au fost însușiți de cei doi inculpați, declarație care se coroborează și cu declarația inculpatului V.M.A. , care a recunoscut în totalitate faptele, astfel cum au fost expuse anterior, dar și cu depoziția din faza de urmărire penală a inculpatei T.J. , care a relatat că înainte de data de 5.11.2012 a mers împreună cu inculpatul O.I. la spălătoria unde lucra partea vătămată pentru a stabili detaliile în care și aceasta urma să înceapă practicarea prostituției și că la data când a ajuns la apartament a existat o înțelegere între ei trei inculpați cu privire la modul de împărțire a banilor câștigați din activitatea practicată de inculpată și de cele două părți vătămate.

Aceste probe s-a reținut că înlătură apărările inculpaților O.I. și T.J. din faza de judecată în sensul că nu au cunoscut că partea vătămată P.M.A. a practicat prostituția, aceste apărări fiind înlăturate și de notele de redare a convorbirilor telefonice, relevante fiind discuțiile dintre inculpații O.I. și T.J. legate de fuga părții vătămate, inclusiv sms-ul din data de 09.11.2012 trimis de inculpat că "și-a băgat femei la stradă și astăzi a fost dat în gât la gardă de una" și discuțiile dintre inculpatul V.M.A. și sora părții vătămate, numita PMP.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului O.I. , , care, după eliberarea din închisoare s-a asociat cu inculpații T.J. și V.M.A. și alături de aceștia a recrutat, găzduit și exploatat două minore, în vederea practicării prostituției, prin promisiunea mincinoasă a unei relații și exercitând presiuni concretizate în violențe și amenințări (partea vătămată G.C.A.M. ) sau cu acordul acesteia (partea vătămată P.M.A. ), trăgând totodată foloase din înlesnirea practicării prostituției de către inculpata T.J. , întrunește, în stare de recidivă și în concurs, elementele constitutive ale infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional, două infracțiuni de trafic de minori și o infracțiune de proxenetism, fapte prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969, art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 329 alin. 1, 2 și 3 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a CP din 1969.

Fapta inculpatei T.J. , care, în cursul anului 2012, a practicat prostituția în interes propriu, sprijinind totodată pe inculpații O.I. și V.M.A. în vederea exploatării prin practicarea prostituției a părților vătămate minore G.C.A.M. și P.M.A. , întrunesc, în concurs, elementele constitutive ale infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional, complicitate la două infracțiuni de trafic de minori și o infracțiune de prostituție, fapte prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. c Cp din 1969, art. 26 CP din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 26 Cp din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 328 CP din 1969.

Tribunalul a mai reținut că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului O.I. , întrucât în mod greșit s-a reținut în rechizitoriu că partea vătămată G.C.A.M. ar fi avut 15 ani (aceasta avea 16 ani) la data comiterii faptei și, de asemenea, în mod greșit s-a indicat doar articolul 329 Cp din 1969 fără a se preciza alineatele unde se încadrează faptele comise de acest inculpat.

De asemenea, și în cazul inculpatei T.J. s-a reținut că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru aceleași considerente legate de vârsta minorei G.C.A.M. .

Pentru aceste motive, în baza art. 386 Cpp, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute sarcina inculpatului O.I. din infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969, art. 13 alin. 1, 2 și 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 329 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969 în infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a Cp din 1969, art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic art. 37 lit. a Cp din 1969 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 329 alin. 1, 2 și 3 CP din 1969 cu aplic. art. 37 lit. a CP din 1969, dar și schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatei T.J. din infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969, art. 26 CP din 1969 rap. la art. 13 alin. 1, 2 și 3 teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 26 Cp din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 328 CP din 1969 în infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 CP din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. c Cp din 1969, art. 26 CP din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vătămată G.C.A.M. ), art. 26 Cp din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. b Cp din 1969 (parte vătămată P.M.A. ) și art. 328 CP din 1969.

Prima instanță a procedat la aplicarea Codului penal din 1969 și nu a actualului Cod penal, deoarece, dată fiind împrejurarea că faptele sunt concurente, prin aplicarea unor pedepse conform noilor dispoziții legale, s-ar ajunge la o pedeapsă mai mare, astfel că tribunalul apreciază că în speță legea penală mai favorabilă o reprezintă Codul penal din 1969.

Tribunalul a mai reținut că infracțiunea prev. de art. 328 Cp din 1969 a fost dezincriminată, astfel că, față de dispozițiile art. 4 NCP, s-a dispus achitarea inculpatei T.J. , urmând a proceda la individualizarea pedepselor pentru celelalte trei fapte comise.

Față de aceste considerente, prima instanță a procedat la individualizarea pedepselor la care au fost condamnați inculpații O.I. și T.J. pentru fiecare din cele patru respectiv trei infracțiuni săvârșite, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 72 Cp din 1968 respectiv dispozițiile părții generale a Codului penale, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana fiecărui inculpat și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În cazul inculpatului O.I. , prima instanță a avut în vedere faptul că acesta a comis faptele în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind liberat condiționat din executarea pedepsei de 20 de ani închisoare aplicată prin s.p. 135/1998 a Tribunalului Dolj, pentru comiterea infracțiunii de omor, că a fost inițiatorul constituirii grupului, că a fost persoana care nu numai că le-a determinat și respectiv constrâns, în cazul părții vătămate G.C.A.M. , dar a fost și principalul beneficiar al sumelor de bani obținute din practicarea prostituției, că faptele au fost comise asupra unor minore cu vârste fragede, de 15 respectiv 16 ani, repercusiunile fiind foarte grave, că a avut o atitudine nesinceră și chiar a încercat să inducă în eroare organele judiciare și să se sustragă urmăririi penale.

De asemenea, tribunalul s-a apreciat că în cazul infracțiunii comise asupra părții vătămate G.C.A.M. se impune aplicarea unei pedepse mai mari decât în cazul infracțiunii comise asupra părții vătămate P.M.A. , deoarece, chiar dacă încadrarea juridică a faptelor este identică, partea vătămată G.C.A.M. a fost exploatată o perioadă mai lungă de timp și a fost nu numai racolată și îndemnată, dar la un moment dat a fost și constrânsă prin amenințări și violențe să practice prostituția, spre deosebire de partea vătămată P.M.A. , care a fost exploatată pe o durată de timp mai redusă de doar 5 zile și și-a exprimat acordul în vederea practicării prostituției.

Având în vedere toate aceste elemente, în baza dispoz. art. 8 din Legea 39/2003 rap.la art. 323 C.p din 1969 cu aplic.art. 37 lit.a C.p rap. la art. 5 NCP, tribunalul a dispus condamnarea inculpatului O.I. , la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 61 Cp din 1969 a fost revocată liberarea condiționată privind restul de 2362 de zile rămas de executat din pedeapsa de 20 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 135/1998 a Tribunalul Dolj și a fost contopit restul neexecutat cu pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b și lit. e C.p. din 1969 aplicată inculpatului O.I. , inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a și lit. b și lit. e C.p. din 1969.

S-au aplicat disp. art. 71 C.p. din 1969 și au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b,e C.p din 1969

În baza art. 72 alin. 1 CP a fost scăzută din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 21.11.2012 la zi.

În baza art. 399 alin. 1 Cpp a fost menținută măsura arestului preventiv față de inculpatul O.I. .

În cazul inculpatei T.J. , prima instanță a avut în vedere rolul mai redus al acesteia în comiterea faptelor, împrejurarea că nu a beneficiat de sumele obținute din exploatarea celor două minore, dar și circumstanțele personale constând în aceea că nu are antecedente penale, are un copil în întreținere, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine parțial sinceră , astfel că va reține și circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c Cp din 1969.

În raport de aceste elemente, în baza dispoz. art. 8 din Legea 39/2003 rap.la art. 323 C.p din 1969 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. c Cp din 1969 rap. la art. 5 NCP, s-a dispus condamnarea inculpatei T.J. , la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 26 CP din 1969 rap. la art. 13 alin. 1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 74 lit. a Cp din 1969 și art. 76 lit. b Cp din 1969 rap. la art. 5 NCP a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b și lit.e C.p. din 1969 (parte vătămată P.M.A. )

S-au aplicat disp. art. 71 C.p. din 1969 și au fost interzise inculpatei drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b,e C.p din 1969

În baza art. 72 alin. 1 CP a fost scăzută din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 12.11.2012 la 25.03.2014.

În baza art. 399 alin. 9 Cpp s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestului la domiciliu din 25.03.2014 la 02.06.2014.

În baza art. 399 alin. 1 Cpp a fost menținută măsura controlului judiciar față de inculpata T.J. .

Sub aspectul laturii civile, tribunalul a apreciat că sunt întrunite condițiile art. 1357 și urm. cod civil referitoare la răspunderea civilă delictuală, în sensul că există o fapte ilicite comise cu vinovăție, care au cauzat un prejudiciu părților vătămate P.M.A. și G.C.A.M. și că există legătură de cauzalitate între aceste fapte și prejudiciul cauzat.

La aprecierea cuantumului despăgubirilor morale ce au fost acordate pentru repararea prejudiciilor morale cauzate celor două părți vătămate, tribunalul a avut în vedere vârsta fragedă a minorelor, efectele negative produse asupra dezvoltării psihice a acestora, perioada în care cele două au fost exploatate (partea vătămată P.M.A. doar 5 zile, partea vătămată GC o perioadă mai îndelungată), modalitățile în care s-a produs exploatarea (partea vătămată G.C.A.M. fiind supusă și constrângerii psihice prin amenințare și violență), iar în raport de toate aceste criterii s-a apreciat că se impune admiterea în parte a acțiunilor civile și obligarea în solidar a inculpaților O.I. , V.M.A. și T.J. la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând daune morale către partea civilă G.C.A.M. respectiv obligarea în solidar a inculpaților O.I. , V.M.A. și T.J. la plata sumei de 5.000 lei, reprezentând daune morale către partea civilă P.M.A. , sume de natură să asigure o justă și integrală reparație a prejudiciului cauzat.

Tribunalul a admis și cererile apărătorilor din oficiu de majorare a onorariilor cuvenite, având în vedere complexitatea cauzei și numărul mare de termene acordate la care au asigurat apărarea , astfel că în baza art 82 alin. 1, 2 și 3 Cpp , au fost majorate onorariile cuvenite apărătorilor din oficiu Țîrlea Carmen, Dincă Lavinia Mihaela, Oane Bogdan David, Oane Ilona Gabriela și Mihai Lucian la 600 lei pentru fiecare.

A fost obligat pe inculpatul V.M.A. la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1000 lei reprezentând onorarii avocați din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații O.I. , T.J. și de DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova.

Prin motivele scrise de apel depuse de Ministerul Public s-a criticat sentința primei instanțe pentru următoarele :

1.S-a apreciat că hotărârea este nelegală prin prisma greșitei schimbări a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare, referitoare la partea vătămată G.C.A.M. , din infracțiunile prevăzute de art. 13 alin.1, 2 și 3 teza II din Legea nr. 678/2001 și respectiv art. 26 rap. la art. 13 alin.1, 2 și 3 teza II din Legea nr. 678/2001 în infracțiunile prev. de art. 13 alin.1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001 și respectiv art. 26 rap. la art. 13 alin.1 și 3 teza I din Legea nr. 678/2001.

S-a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a reținut în considerente că, schimbarea încadrării juridice se justifică în raport de vârsta victimei, în sensul că aceasta nu avea mai puțin de 15 ani la data săvârșirii faptei., întrucât textul incriminator în vigoare la data comiterii infracțiunii nu face nicio trimitere la vârsta victimei, ci doar la săvârșirea faptei prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere.

De asemenea, în ceea ce privește fapta de proxenetism reținută în sarcina O.I. , în mod greșit, instanța a reținut în încadrarea juridică dispozițiile art. 329 alin.1, 2 și 3 C.p., întrucât în actul se sesizare nu s-au precizat aliniatele în care se încadrează fapta inculpatului. Instanța de fond a schimbat încadrarea juridică fără a fi pusă în discuția părților și a făcut o încadrare juridică greșită, din moment ce fapta inculpatului a constat în aceea că a înlesnit practicarea prostituției și a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către inculpata TJ, aceasta nefiind constrânsă în vreun fel de inculpat.

Prin motivele scrise de apel depuse pentru inculpata T.J. s-a solicitat, într-o primă teză, admiterea apelului, desființarea sentinței și rejudecând, achitarea inculpatul în temeiul art. 396 alin.5 C.p.p. rap.la art. 16 lit.a) C.p.p.

Pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional, s-a susținut că fapta nu există, activitatea desfășurată de cei trei inculpați neavând caracter organizat. Inculpata s-a aflat în relații de concubinaj cu inculpatul O. și a practicat prostituția pentru a se întreține pe sine și copilul său minor, iar după încetarea relației inculpatul a intrat într-o nouă relație de concubinaj cu partea vătămată GC. Din dorința de a câștiga bani în continuare, inculpata a continuat practicarea prostituției în apartamentul închiriat de inculpatul O., dar se întorcea în fiecare seară la domiciliul din comuna Vîrvoru de Jos. În ceea ce îl privește pe inculpatul V.M.A. , acesta este vărul inculpatei și nu a avut nicio legătură cu partea vătămată GC , el s-a aflat într-o relație de prietenie cu partea vătămată P.M.A. , iar la rugămintea acesteia, care avea o situație materială dificilă, a rugat-o pe verișoara sa, să o ajute să practice prostituția în apartamentul inculpatului O.

Pentru cele două infracțiuni de complicitate la trafic de minori s-a solicitat achitarea inculpatei în temeiul art. 396 alin. 5 C.p.p rap.la art. 16 lit.a) C.p.p. pentru următoarele :

Referitor la partea vătămată GC , față de care s-a reținut în sarcina inculpatei că a instruit-o și a găzduit-o, s-a susținut că aceasta a fosta dusă în apartament de inculpatul O. , în momentul în care inculpata era plecată din oraș. La întoarcere inculpata a găsit-o în apartament, motiv pentru care a încheiat relația de concubinaj cu inculpatul O. , înțelegându-se să revină doar pentru a practica prostituția. În aceste condiții, s-a susținut că nu se poate vorbi de găzduirea părții vătămate, apartamentul nefiind al inculpatei, dar nici despre instruirea acesteia, relațiile dintre cele două fiind tensionate. Mai mult, inculpatul O. îi spusese că partea vătămată mai practicase anterior prostituția, astfel încât nu avea nevoie de instruire.

Referitor la partea vătămată P.M.A. , față de care s-a reținut în sarcina inculpatei că a instruit-o și a găzduit-o, s-a susținut că și în rechizitoriu s-a reținut că, aceasta în înțelegere cu inculpatul Vrabie a practicat de bună voie prostituția. Nici în acest caz nu se poate reține în sarcina inculpatei complicitatea sub forma găzduirii ( apartamentul nu era închiriat de ea, ci de inculpatul O. ) și instruirii ( având în vedere dorința exprimată de partea vătămată de a practica prostituția, cât și faptul că era prietenă cu verișorul inculpatei, cele câteva sfaturi date de inculpată nu pot fi reținute ca instruire, care presupune un proces mai complex).

Față de cele învederate, s-a apreciat că, în cauză, nu poate fi reținută complicitatea inculpatei la infracțiunile de trafic de minori.

În teză subsidiară, s-a solicitat să se acorde maximă eficiență criteriilor generale de individualizare și având în vedere participația minimă a inculpatei, circumstanțele personale, lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră, să se aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse mai mici. Ca modalitate de executare a pedepsei, s-a solicitat suspendarea sub supraveghere, scopul pedepsei putând fi atins și fără executare în regim de detenție, motivat de faptul că pe perioada arestului la domiciliu și controlului judiciar, inculpata a respectat toate obligațiile impuse, s-a angajat, având contract de muncă ( depus la dosarul cauzei).

Prin motivele scrise de apel depuse pentru inculpatul O.I. , s-a arătat că se critică hotărârea primei instanțe sub aspectul modului de interpretare a materialului probator prin raportare la actele și faptele întreprinse de toate părțile implicate.

Astfel, s-a susținut că n-au primit nici un fel de valențe juridice aspecte cum sunt cele ce rezidă în declarațiile inculpatului V., cea de a treia persoană necesară susținerii învinuirii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, de a dovedi faptul că l-a cunoscut pe 06.11.2012 pe inculpatul O. , iar faptele imputate s-a reținut a fi fost săvârșite în perioada 05.11.-09.11.2012, deci grupul infracțional s-a format în decursul a două zile, singurele probe fiind declarațiile părții vătămate P.M.A. . Subzistența pe o anumită perioadă de timp a grupului, stabilirea în concret a contribuției la susținerea acestuia sunt cauze ce creează un dubiu sub acest aspect. Deși se afirmă că înțelegerea a fost între cei trei inculpați, condamnarea intervine pentru unu din aceștia în calitate de complice, calitatea de autor fiind cea sancționabilă. Mai mult, nu există nicio probă care să susțină cele reținute în actul de sesizare, ci cum au relatat cei implicați, în sensul că prezența acestei părți vătămate nu a avut nicio legătură cu inculpatul O. .

Determinarea de a săvârși anumite fapte de natură penală nu a fost insuflată de inculpatul O. , nu a fost impusă și nici nu se poate susține că daca au exista agresiuni acestea nu au intervenit ca urmare a amenințărilor părții vătămate de a relata organelor judiciare aspecte nereale.

În concret, nu inculpatul O. a luat hotărârea de a închiria imobilele, nu acesta le închiria efectiv, iar tolerarea activităților întreprinse de persoanele cu care coabita nu se poate confunda până la identitate cu coautoratul.

În declarațiile sale acesta afirmă că nu avea nici un fel de venit, că trăia din banii numitei T., dar nu s-a făcut dovada că acesta a ințiat și nici sprijinit în vreun fel activități care ar fi continuat și în lipsa sa, nedeținând cunoștințe nici în domeniul tinerelor care ar fi fost dispuse să desfășoare astfel de activități și nici al celor ce doreau a fi beneficiarii acestor servicii.

Lipsa de reprezentare a implicării a fost sancționată în condițiile unei lipse efective de intenție, sens în care s-a solicitat achitarea pentru lipsa unui element constitutiv al infracțiunii.

În subsidiar, s-a solicita să se aibă în vedere gradul de cultură, modul în care se putea desprinde din acel mediu, care au fost argumentele care l-au determinat să nu plece din acel mediu și pe cale de consecință să se dispună admiterea apelului, reducerea pedepsei că limita minimă.

Examinând apelurile declarate de DIICOT - S.T.Craiova și de apelanții inculpați O.I. și T.J. , împotriva sentinței instanței de fond în raport cu motivele de apel invocate, precum și prin prisma dispozițiilor art. 417 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată că acestea sunt fondate, pentru considerentele ce se vor arăta.

Efectuând, la rândul său, un examen propriu al cauzei, Curte reține vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (inculpatul O.I. ), și respectiv complicitate la trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 (inculpata T.J. ), față de partea vătămată minoră G.C.A.M. și respectiv de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) teza a I-a din Legea nr. 678/2001(inculpatul O.I. ) și respectiv complicitate la trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) teza a I-a din Legea nr. 678/2001 (inculpata T.J. ) față de partea vătămată minoră P.M.A. , precum și vinovăția aceluiași inculpat O.I. în comiterea infracțiunii de proxenetism față de coinculpata T.J. , în raport cu situația de fapt reținută. Referitor la infracțiunea de prostituție prevăzută de art. 328 Cod penal 1969, Curtea constată că, în mod judicios și motivat, instanța de fond a dispus achitarea inculpatei, ca urmare a intervenirii dezincriminării faptei, însă a omis să indice temeiul în baza căruia a dispus soluția, respectiv art. 16 lit.b) teza I Cod procedură penală, omisiune care va fi remediată în apel.

Curtea consideră că, în contextul cauzei, s-a dat eficiență dispozițiilor art. 103 alin. (1) și (2) Cod procedură penală referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că fapta inculpatului O.I. , care în cursul anului 2012, după eliberarea din penitenciar, a recrutat și găzduit două minore (împreună cu celălalt coinculpat din cauză V.M.A. ) în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, prin promisiunea mincinoasă a unei relații, dar și prin amenințări și violențe (în cazul părții vătămate G.C.A.M. ) sau cu acordul său ( în cazul părții vătămate P.M.A. ), iar totodată a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către coinculpata T.J. , întrunește elementele constitutive a două infracțiuni de trafic de minori și a infracțiunii de proxenetism. De asemenea, fapta inculpatei T.J. , care în cursul aceluiași an 2012, a sprijinit activitatea infracțională a celorlalți doi coinculpați, de a racola și găzdui cele două minore, în scopul exploatării acestora prin practicarea prostituției, fie prin acțiuni înșelăciune, fie prin amenințări și violență, întrunește, atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul incriminator a două infracțiuni de complicitate la trafic de minori.

Astfel, din coroborarea mijloacelor de probă administrate, respectiv declarațiile părților vătămate, în cursul urmăririi penale, aflate la filele 20-22 28-32; 38-40; 41-46 dosarul parchetului, buletin de ieșire din spital eliberat de Spitalul de Neuropsihiatrie părții vătămate G.C.A.M. , cu diagnosticul "reacție la factori de stres";, declarațiile martorilor PMF (filele 48-49 dosarul parchetului), PMM (fila 50-51 dosarul parchetului), PM (filele 52-53 dosarul parchetului ), TN ( filele 54-55 dosarul parchetului), TE ( fila 56 dosarul parchetului), ZM (filele 57-58 dosarul parchetului), GIA (filele59 - 60 dosarul parchetului), CMC ( fila 61 dosarul parchetului), notele de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza ordonanței cu titlu provizoriu din 09.11.2012 ( filele 76 - 107 dosarul parchetului), adresa nr. 1243/12.11.2012 privind anunțurile date în cotidianul Gazeta de Sud în cursul anului 2012 de inculpații O.I. și T.J. , dar și declarațiile inculpatei T.J. ( filele 128-141 dosarul parchetului) și ale coinculpatului VM (filele 148-159 dosarul parchetului), a rezultat modalitatea concretă de comitere a infracțiunilor de trafic de minori și proxenetism, astfel cum a fost reținută prin actul de sesizare.

Instanța de apel nu își poate însuși criticile inculpaților privind relevanța și pertinența declarațiilor părților vătămate. Astfel, trebuie avut în vedere că asemenea infracțiuni, de trafic de minori, rămân nu de puține ori la adăpostul anonimatului, neputând fi dovedit exclusiv pe baza unor probe directe. Declarațiile părților vătămate se coroborează cu declarațiile martorilor, care chiar dacă unii sunt rude, respectiv mama sau frații părții vătămate, nu există temeiuri de a considera că nu relatează adevărul.

Astfel, în ceea ce privește activitatea infracțională desfășurată față de G.C.A.M. , în declarația dată în faza de urmărire penală, partea vătămată arată că, l-a cunoscut pe inculpatul O.I. în cursul lunii septembrie 2012, cu care a început o relație de concubinaj, sens în care s-a mutat împreună cu acesta într-un apartament închiriat pe str. Calea Severinului (zona Flormang). Cu această ocazie a cunoscut și pe coinculpata T.J. , care practica prostituția în apartamentul respectiv, venind zilnic în Craiova de la domiciliul său din comuna Vîrvor. Instanța mai reține că, sub pretextul stării de paupertate, inculpatul a insistat ca și partea vătămată să practice prostituția, spunându-i că e singura modalitate de a câștiga bani și "de a ne face un viitor împreună";. Acceptând propunerea, inculpatul a dat două anunțuri la Gazeta de Sud și i-a înmânat minorei două telefoane pentru a comunica cu clienții. În aceste condiții, partea vătămată declară că a practicat prostituția până la sfârșitul lunii octombrie 2012, banii obținuți fiind însușiți de inculpatul O.I. . După ce părinții minorei sesizează că se întâmpla ceva anormal cu aceasta, cerându-i să se întoarcă la școală, partea vătămată reia cursurile școlare și totodată, conform propriilor declarații, refuză practicarea relațiilor sexuale cu clienții ce i se aduceau, situație care l-a făcut pe inculpatul O.I. să reacționeze violent față de aceasta, exercitând presiuni, concretizate în amenințări și loviri repetate. Începând cu data de 01 noiembrie 2012, întrucât se alertaseră vecinii cu privire la multitudinea de persoane care intrau în bloc, a fost închiriat un alt apartament în zona "Billa";, unde partea vătămată s-a mutat tot împreună cu inculpatul O.I. și inculpata T.J. . La scurt timp, inculpatul i-a adus la cunoștință că o să mai vină o fată, aceasta fiind cealaltă parte vătămată P.A., adusă de vărul inculpatei VM, prezentată ca fiind soția acestuia. A relatat partea vătămată că în urma discuțiilor purtate s-a decis ca aceasta să rămână în apartament și să practice prostituție alături de ea și coinculpata T. . Aceasta a fost instruită de inculpata T. , conform spuselor părții vătămate "la fel cum J. mă instruise și pe mine inițial";. La fel a și până atunci, banii obținuți din practicarea prostituției ajungeau, în final, tot la inculpatul O.I. . Din discuțiile purtate cu cealaltă victimă P.A. , partea vătămată a aflat că, propunerea de a practica prostituția a venit din partea inculpatului V.M. , ca soluție de a scăpa de problemele pe care aceasta le avea în familie. Întrucât și la această adresă, au avut loc discuții cu vecinii, inculpatul le-a mutat pe minore într-un alt apartament situat pe str. Calea București al unei anume "Andreea";, unde acestea au întreținut relații sexuale cu diverși clienți. Partea vătămată mai relatează și despre incidentul care a avut loc între P.A. și inculpatul O.I. , când acesta din urmă a lovit-o cu palma de două ori, pe motiv că vorbise la telefon cu un client, dar și despre fuga acestei părți vătămate, după incident, și faptele petrecute după ce aceasta a anunțat organele de poliție. Astfel, parte vătămată declară că, a doua zi după fuga celeilalte minore, inculpatul a plecat să vorbească cu părinții acesteia, la întoarcere comunicându-i că trebuie să plece din țară, întrucât cu ajunsese la o înțelegere cu aceștia, solicitându-i să dea un alt anunța la ziar pentru a câștiga banii necesari plecării lui din țară, în străinătate. Referitor la prima declarația dată în fața organelor de urmărire penală, prin care a negat activitatea infracțională la care a fost supusă, partea vătămată G.C.A.M. a precizat că aceasta a fost dată de frica inculpatului și anturajului său și că acesta le învățase să declare că doar Janina se prostitua, iar ele (minorele) locuiau doar în apartament.

Aspectele relatate de partea vătămată G.C.A.M. , referitoare la activitatea infracțională a inculpatului O.I. , dar cu privire la contribuția inculpatei T.J. , sunt susținute și de declarațiile martorei G.I.A. , care în cursul urmăririi penale, a relatat organelor de anchetă cum, alarmată fiind de faptul că fiica sa abandonase cursurile școlare și lipsea de la domiciliu, a anunțat organele de poliție, iar în urma verificărilor efectuate, a fost prezentată de inculpatul O.I. , însoțit de inculpata T.J. , care i-a spus că s-a căsătorit cu ea, luându-și angajamentul că se va ocupa ca aceasta să meargă la școală, partea vătămată rămânând în continuare cu aceștia. Martora confirmă și faptul că în perioada respectivă partea vătămată locuia împreună cu inculpații într-un apartament din zona "Billa"; și relatează aspecte de natură să confirme faptul că fiica sa se afla sub supravegherea și controlul ambilor inculpați. Astfel, aceasta a afirma că, având nevoie de o adeverință medicală de la fiica sa, în urma discuțiilor telefonice, aceasta din urmă i-a solicitat să meargă în zona supermarketului și să aștepte în apropiere, la întâlnire minora venind însoțită de inculpata T.J. , care s-a recomandat ca fiind nepoata proprietarului apartamentului închiriat și care i-a spus că nu îi poate da adresa exactă pe motiv că îi poate face probleme și că partea vătămată va locui cu inculpatul O. în altă parte. Tot în legătură cu faptul că minora era supravegheată îndeaproape, martora a mai relatat că discuțiile despre aceasta le purta telefonic cu inculpatul O. , iar la solicitarea sa de a vorbi personal cu minora, inculpatul îi cerea să aștepte, convorbirile purtate direct cu fiica sa fiind rare.

Totodată, susținerile părții vătămate în sensul că, întreținea relații sexuale contra cost cu clienții racolați prin intermediul anunțurilor date în ziarul local, sunt confirmate și de adresa nr. 1243/12.11.2012 emisă la solicitarea organelor de urmărire penală de S..C.Media Sud Management S.A.- Cotidianul Gazeta de Sud, din care rezultă că, în perioada octombrie - noiembrie 2012, figurează anunțurile date de inculpații O.I. și T.J. pentru partea vătămată G.C.A.M. ( filele 70-71 dosarul parchetului).

De asemenea, actul medical depus la dosar, susțin varianta expusă de partea vătămată, că ar fi fost constrânsă la practicarea prostituției, aceasta fiind internată în perioada lunii noiembrie 2012 în Spitalul de Neuropsihiatrie cu diagnosticul "reacție la factori de stres";, consecință a activității la care a fost supusă.

Cât privește activitatea infracțională desfășurată cu privire la P.M.A. , sunt concludente declarațiile acestei părți vătămate, cu excepția susținerilor privind sechestrarea sa în apartament și obligarea să practice prostituția. Plecând de la premisa verificată în cadrul cercetărilor penale efectuate în cauză, că în înțelegere cu inculpatul V.M. pe care -l cunoscuse la o petrecere, aceasta a fost de acord să practice prostituția prin intermediul inculpaților O.I. și T.J. , instanța de apel reține din declarația părții vătămate că, aceasta a fost dusă, în acest scop, în apartamentul închiriat de inculpați în spatele supermarketului "Billla";, unde a cunoscut-o și pe partea vătămată GC , aceasta și inculpata T. practicând prostituția cu clienți ce sunau în urma anunțurilor date la ziar. Mai declară minora PMA că, în aceeași după amiază în care a fost adusă, inculpații au dat un anunț la ziar la rubrica erotice ("nou Anda";) și i-au cumpărat o cartelă telefonică, inculpata T. instruind-o în legătură cu discuțiile pe care trebuia să le poate cu clienții la telefon, dar și cu privire la ce trebuia să facă și tarifele pe care trebuia să le perceapă. În perioada lunii noiembrie, partea vătămată relatează că se prostitua în apartamentul respectiv alături de celalaltă minoră și de inculpata T.J. , iar banii obținuți erau încasați de aceasta din urmă, ajungând în final la inculpații O.I. și VM. Partea vătămată P.A. confirmă și episodul în care în urma sesizărilor vecinilor, minorele au fost duse într-un apartament situat pe str. Calea București, unde au fost aduși mai mulți clienți. În urma unui conflict generat de o discuție telefonică pe care partea vătămată o purtase cu unul dintre clienți, discuție auzită de inculpata T.J. , aceasta se alertează, conștientă fiind de activitatea ilegală ce se desfășura, rupe cartela telefonică și îl anunță pe inculpatul O.I. care o agresează lovind-o cu palmele. Profitând de plecare inculpaților din apartament și a părții vătămate GC , minora fuge din casă, refugiindu-se la etajele superioare de unde apelează serviciul 112.

Aspectele relatate de această parte vătămată se coroborează cu declarațiile celeilalte victime, expuse anterior. Mai mult, implicarea inculpaților în exploatarea sexuală a părții vătămate P.M.A. este dovedită și de declarația martorei PMM, care în declarația din faza de urmărire penală, relatează despre o împrejurare în care fiica sa, i-a prezentat-o atât pe inculpata T.J. , cât și pe inculpatul O.I. , spunându-i că urmează să se angajeze la o mătușă a acesteia, ulterior spunându-i că de fapt s-a prostituat în apartamentul în care locuiau cei doi.

Legat de fuga minorei P.M.A. din apartamentul în care era exploatată sexual de către inculpați, martorul ZM a relatat că, a găsit-o în scara blocului și din discuțiile purtate cu ea, a aflat că practica prostituția în apartamentul în care locuiau inculpații.

Ca și în cazul celeilalte minore, potrivit adresei nr. 1243/12.11.2012 emisă la solicitarea organelor de urmărire penală de S.C. Media Sud Management S.A.- Cotidianul Gazeta de Sud în perioada lunii noiembrie 2012 au fost publicare mai multe anunțuri la rubrica erotice din ziar, fie de inculpatul O. , fie de coinculpata T.J. .

De asemenea, inculpatul V.M.A. a recunoscut parțial în faza cercetărilor penală că, s-a înțeles cu partea vătămată P.A. , ca aceasta să practice prostituție, luând legătura cu verișoara sa, inculpata T.J. , care avea un apartament închiriat în zona Billa, unde aceasta a avut clienți cu care a întreținut relații sexuale contra cost. Acesta, prevalându-se de dreptul de a nu contribui la propria acuzație, nu a recunoscut înțelegerea avută cu inculpatul O.I. privind găzduirea acesteia și obținerea sumelor de bani rezultate în urma practicării prostituției de către minoră, însă aceste împrejurări sunt dovedite de celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Cu toate acestea, după trimiterea în judecată, inculpatul a recunoscut integral faptele reținute în actul de sesizare, optând pentru procedura simplificată a recunoașterii învinuirii.

În ambele cazuri, activitatea infracțională a fost recunoscută de inculpata T.J. , în faza de urmărire penală. Din lecturarea declarației acesteia ( filele 134 - 136 dosarul parchetului) reiese că inculpata declara la începutul anchetei că, în înțelegere cu inculpatul O.I. a început să practice prostituția, banii cheltuindu-i în comun. În cursul lunii septembrie 2012, pleacă la domiciliul din comuna Vîrvoru, iar la întoarcere o găsește în apartamentul închiriat pe partea vătămată GC , care începe la rândul său, să practice prostituția. Declară inculpata că în vederea desfășurării activității, erau date anunțuri la ziar, atât de ea, cât și de către inculpatul O. , clienții contactându-le telefonic. Banii obținuți de ambele erau înmânați inculpatului O.I. . Referitor la partea vătămată P.M.A. , inculpata T.J. a declarat, tot în faza urmăririi penale, că la solicitarea inculpatului VM, a fost de acord să o instruiască pe aceasta să practice prostituția, în același mod în care proceda ea, stabilind totodată cu acesta ca ea să primească o parte din banii obținuți de partea văătmată. În vederea acestui demers, tot din declarația inculpatei rezultă că, a discutat cu inculpatul O.I. , ca partea vătămată să locuiască împreună cu ei și cu cealaltă minoră în apartamentul închiriat. Inculpata a recunoscut și că anunțurile la rubrica erotice din cotidianul local, sub psudonimele "Blonda"; și "Anda"; erau date de ea, că activitatea de lucru se desfășura în sufragerie ("în acest timp, au venit mai mulți clienți, care ne contactau pe numerele de telefon pe care le aveam și care erau așteptați în apropierea blocului de mine sau de Cristina. După ce intrau în sufragerie, ne prezentam toate trei, clientul spunând ce dorește, iar noi spunându-i tarifele";) și că banii obținuți erau împărțiți după cum urmează : 50% îi reveneau ei și inculpatului O. pentru chirie, iar 50% la partea vătămată și inculpatul VM, banii obținuți de partea vătămată GC erau însușiți în totalitate de inculpatul O.I., la fel și banii obținuți din activitatea de prostituție chiar de către inculpată, care a precizat că primea 50 lei zilnic de la inculpat. În declarația părții vătămate se regăsesc relatate și aspecte privind prestarea efectivă a activității de prostituție de către partea vătămată P.A. , aceasta declarând că, personal a văzut ca aceasta a avut doar 2 clienți, însă este posibil să fi avut mai mulți, întrucât ea seara pleca din apartament. Cu privire la fuga părții vătămate, inculpata a relatat că, anterior aceasta a avut un conflict cu inculpatul O.I. , pe motiv că vorbise la telefon cu un client și aceasta a lovit-o de două ori cu palmele peste față.

Instanța de apel consideră că explicațiile inculpatei cu privire la exercitarea de presiuni și în consecință la revenirea asupra poziției adoptată de aceasta în cursul urmăririi penale, nu sunt credibile, motivațiile date fiind neconvingătoare, respectiv că organele de urmărire penală ar fi exercita presiuni în cursul urmăririi penale, aceasta fiind o afirmație generică, care nu poate fi considerată plauzibilă, în condițiile în care audierea inculpatei s-a realizat în prezența unui apărător din oficiu.

Cât privește declarațiile inculpatului O.I. , care în mod constant a negat orice implicare în activitatea infracțională, aceste necoroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză, nu pot fi reținute. Curtea apreciază că, atitudinea inculpatului de nerecunoaștere a faptelor reprezintă o simplă afirmație a unei situații de fapt, având ca scop disculparea de consecințele penale ale faptelor, care fără coroborarea cu alte mijloace de probă nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, respectiv negarea realității nu poate influența convingerea bazată de probe irefutabile.

Astfel, în cazul în care există probe de vinovăție, lipsa de temeinicie a probelor în acuzare se probează tot cu probe, iar nu prin simpla negare a acestora, prin interpretări proprii, deoarece potrivit art. 103 alin.(1) Cod procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, în scopul aflării adevărului.

Prin urmare, susținerile celor două părți vătămate minore sunt confirmate și de declarațiile inculpatei date în faza urmăririi penale, dar și cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, vinovăția inculpaților rezultând fără umbră de îndoială.

Astfel, din ansamblul coroborat al probelor administrate în cauză, rezultă că, inculpatul O.I. , a fost el care a racolat-o pe partea vătămată minoră GC, pe care, inițial, prin promisiunea mincinoasă a unei relații și sub pretextul stării materiale precare, iar apoi și prin exercitarea de violențe și amenințări a găzduit-o, în apartamentul închiriat împreună cu inculpata T., punând-o să practice prostituția, în folosul său. De asemenea, acesta a găzduit-o și pe partea vătămată minoră P.A. (racolată de celălalt inculpat VM) în vederea exploatării sale sexuale, în scopul obținerii de foloase materiale (având de data aceasta acordul victimei, care așa cum în mod judicios a reținut și procurorul de caz nu înlătură răspunderea penală conform art. 16 din Legea nr. 678/2001) și a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către coinculpata T.J. .

Probatoriul a evidențiat, așadar că, inculpata T.J. a avut o implicare activă în exploatarea părților vătămate, aceasta nu numai că le-a inițiat în activitatea de prostituția, dar a dat anunțuri cu pseudonimele părților vătămate în cotidianul local, s-a ocupat și de supravegherea acestora, aspect susținut nu numai de părțile vătămate, dar și martorii ale căror declarații au fost expuse anterior (martora G.I.A. ), a participat și la racolarea părții vătămate P.A. (conform celor relatate de mama acesteia, astfel cum s-a arătat anterior, inculpata s-a deplasat împreună cu inculpatul O. și a susținut că o va angaja pe fiica sa la o mătușă a ei, în acest fel ajutându-l pe inculpat să pună în aplicare planul infracțional de exploatare sexuală a minorei, fără a întâmpina greutăți din partea familiei victimei), a pretins bani pentru "ajutorul"; dat inculpatului V.M. , acțiuni specifice complicității, prin sprijinire, la infracțiunile de trafic de minori săvârșite de inculpatul O.

Faptul că inculpații erau conștienți de activi amintite sunt confirmate și de conduita adoptată de inculpați, care realizând consecințele faptelor lor și având cunoștință de împrejurarea că partea vătămată sesizase organele de poliție, au făcut demersuri pentru a discuta cu mama părții vătămate ("împreună cu M. am mers la spălătoria unde lucrează mama A., încercând să stăm de vorbă cu aceasta. Mama ei ne-a spus că nu vrea să discute cu noi întrucât fusese la poliție.";). Relevant este și comportamentul ulterior al inculpaților T.J. și O.I. , care văzând că nu reușesc să ajungă la o înțelegere cu părinții părții vătămate, au plănuit să fugă din țară, pentru a evita tragerea la răspundere penală. Astfel, inculpata declară în faza de urmărire penală "În acest moment, am avut o discuție cu Calu (n.r. inculpatul O.I. ) hotărând să mergem la un prieten de al lui, unde să stăm câteva zile, apoi să mergem într-un oraș mare, unde să câștigăm o sumă suficientă pentru a reuși să plecăm în străinătate";.

Curtea apreciază, în baza evaluării proprii asupra materialului probator administrat în cauză, prin referiri concrete la mijloacele de probă arătate, că se impune înlăturarea afirmațiilor de nevinovăție ale inculpaților privind infracțiunile de trafic de minori, de care au fost învinuiți. De asemenea, Curte, în baza propriului examen asupra materialului probator administrat în cauză constată și că vinovăția inculpatului O.I. în săvârșirea infracțiunii de proxenetism pentru care a fost trimis în judecată a fost dovedită prin mijloacele de probă administrate ce au fost coroborate și care au fost indicate în mod expres mai sus.

Sub aspectul încadrării juridice a faptelor de trafic de minori și respectiv complicitate la trafic de minori, privind pe partea vătămată minoră GC , Curtea apreciază că, sunt corecte cele reținute prin actul de sesizare, așa cum a susținut și parchetul prin motivele scrise de apel.

Astfel, art. 13 alin.(1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 în vigoare la data săvârșii faptelor (septembrie - noiembrie 2012 avea următorul conținut:

"Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie infracțiunea de trafic de minori și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra minorului, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi.

Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite în condițiile prevăzute la art. 12 alin. (2) sau de către un membru de familie, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (1), și închisoare de la 10 ani la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (2).";

Astfel, reținerea alin.(2) al art. 13 din Legea nr. 678/2001 nu este condiționată de vârsta victimei, mai mică de 15 ani, o atare circumstanță agravantă existând în varianta acestei legi din anul 2003. Or, așa cum s-a arătat activitatea infracțională a inculpaților s-a desfășurat în perioada anului 2012, neexistând niciun temei pentru a ultraactiva dispozițiile anterioare

Întrucât probatoriul administrat a evidențiat săvârșirea faptei de trafic de minori de către inculaptul O.I. , prin înșelăciune, dar și prin exercitarea de violențe și amenințări, împrejurări agravante cunoscute și de inculpata T.J. , pe lângă alin.(2) al art. 13 alin.1 din Legea nr. 678/2001 se va reține și alin.3 teza II din aceeași lege.

Cu referire la infracțiunea de proxenetism, se constată că, nu sunt incidente aliniatele (2) și (3) ale art. 329 Cod penal 1969, fapta de a trage folos de urma practicării prostituției de către coinculpata T.J. , nerealizându-se prin constrângere, inculpata nefiind racolată de inculpat, aceasta era majoră, fiind evident că, sunt întrunite elemente constitutive ale infracțiunii în forma timp.

În consecință, constatând nelegală dispoziția de schimbare a încadrării juridice a instanței de fond, care, în mod greșit, a aplicat retroactiv o lege penală care nu se mai afla în vigoare la data începerii activității infracționale și a reținut, fără nicio justificare, variante agravante, instanța va reține încadrarea juridică a faptelor din rechizitoriu, respectiv art. 13 alin.(1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 în sarcina inculpatului O.I. și art. 26 raportat la art. art. 13 alin.(1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, și va reține în sarcina inculpatului O.I. art. 329 alin.(1) Cod penal 1969, texte de lege în baza cărora inculpații vor fi condamnați.

Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2009 raportat la art. 323 Cod penal 1969, Curtea reține că, se impune achitarea inculpaților, în baza art. 16 lit.b) teza I Cod procedură penală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea pornește argumentația de la decizia nr.12/2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu ocazia sesizării prealabile privind dezlegarea problemei de drept cu privire la incriminarea infracțiunilor prevăzute de art. 323 Cod penal 1969 și art. 8 din Legea nr. 39/2003, prin care a statuat că, faptele prevăzute de art. 323 Cod penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003, în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regăsesc în incriminarea art. 367 din Codul penal, nefiind dezincriminate.

Motivarea instanței supreme pornește de la premiza că, ambele infracțiuni sancționau pluralitatea constituită și impuneau aceleași condiții pentru ca aceasta să poată fi reținută. Reține Înalta Curte de Casație și Justiție că și anterior intrării în vigoare a Legii nr. 39/2003, doctrina și jurisprudența defineau asocierea prin aceleași elemente care se regăseau în art.2 lit.a), respectiv grupare de persoane, cu o anumită organizare, cu o disciplină internă, cu reguli specifice privind ierarhia și repartizarea atribuțiile, elemente care dovedesc existența structurii organizatorice și deosebesc pluralitatea constituită de cea ocazională. A mai decis instanța supremă că, deși în practica judiciară s-au exprimat opinii în sensul că ar exista diferențe între cele două infracțiuni și în ceea ce privește modul de organizare a pluralității constituite (dezvoltare pe verticală în cadrul grupului și pe orizontală în ipoteza art. 323 Cod penal anterior, o mai bună organizare și roluri prestabilite în carul art. 7 spre deosebire de art. 323 din Codul penal anterior, în realitate textele de lege în discuție nu justifică asemenea distincții.

Prin urmare, reținând că, ambele infracțiuni presupun o structură organizatorică, instanța supremă a apreciat că, art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 323 Cod penal anterior se regăsesc în noua reglementare în art. 367 Cod penal.

În speță, însă așa cum a reținut chiar și procurorul de caz, în rechizitoriu, probele nu au dovedit o structură clară de coordonare, iar în urma propriului demers analitic asupra materialului probator al cauzei nici Curtea nu poate reține că inculpații nu s-au organizat în vederea comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, ci că aceștia au acționat în modalitatea participației ocazionale de infractori, unii fiind autori, alții complici.

Prin urmare, lipsa unei organizării în desfășurarea activității infracționale atrage concluzia că activitatea infracțională desfășurată de inculpați nu se circumscrie elementelor constitutive ale art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal ( preluate de art. 367 Cod penal), nefiind prevăzută de legea penală.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 16 lit.b) teza I Cod procedură penală, instanța de apel va dispune achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Sub aspectul individualizării tratamentului sancționator, Curtea reține următoarele:

În ceea ce îl privește pe inculpatul O.I. , față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de trafic de persoane, săvârșită împotriva părții vătămate GC - de la 10 la 20 de ani, se impune majorarea pedepsei la 10 ani închisoare, situată la minimul special prevăzut de lege, iar pentru infracțiunea de proxenetism, înlăturându-se variantele agravante, se va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare, urmând a fi menținut cuantumul de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de persoane săvârșită împotriva părții vătămate P.A. .

Totodată, conform art. 65 alin.(2) Cod penal 1969, față de natura și gravitatea infracțiunile se vor aplica inculpatului și pedepse complementare, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza II, lit.b) și lit.e) Cod penal, respectiv pe durata de 3 ani infracțiunii de trafic de minori săvârșită împotriva părții vătămate GC , pe durata de 2 ani în cazul infracțiunii de trafic de minori săvârșită împotriva părții vătămate P.A. și pe durata de 1 an pentru infracțiunea de proxenetism.

Conform art. 33 lit.a) și 34 lit.b) Cod penal 1969 și art. 35 alin.(3) Cod penal 1969, se vor contopi pedepsele stabilite, în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) și lit. e) Cod penal din 1969, care potrivit art. 61 Cod penal 1969, după revocarea liberării condiționate din pedeapsa de 20 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 135/1998 a Tribunalul Dolj, se va contopi cu restul neexecutat de 2362 de zile, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) și lit. e) Cod penal din 1969.

Nu poate fi avută în vedere critica apelantului inculpat privind reducerea substanțială a cuantumului pedepselor principale, și pe cale de consecință, a pedepsei rezultante, întrucât la acestea au fost stabilite, pentru infracțiunile cele mai grave la minimul special prevăzut de lege, iar o eventuală reducere s-ar putea produce numai ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante.

Or, în condițiile în care gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite este unui deosebit de ridicat (inculpatul exploatând minore, în scopul obținerii de venituri), modalitatea de săvârșire (prin înșelăciune, prin exercitarea de violențe, de mai multe persoane) relevând de asemenea, o periculozitate deosebită a inculpatului, iar acesta a mai fost condamnat definitiv anterior pentru o infracțiune deosebit de gravă (omor), de violență, dovedind perseverență pe cale infracțională în condițiile în care a început activitatea infracțională la scurt timp după ce fusese liberat condiționat din penitenciar, iar pe parcursul prezentului proces penal a avut, în mod constant, o atitudine de nerecunoaștere a faptelor comise, adoptată numai în scopul sustragerii de la răspundere penală, nu se pot reține în favoare lui elemente de natură să atenueze tratamentul sancționator.

Cât privește individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatei T.J. , reținând conduita bună anterioară a acesteia, faptul că are un copil minor în întreținere, că nu posedă antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală, instanța de apel va reține și va face aplicarea art. 74 lit.a) Cod penal 1969 raportat la art. 76 lit.a) Cod penal 1969 și respectiv art. 76 lit.b) Cod penal 1969, cu consecința reducerii pedepselor pentru fiecare infracțiune de complicitate la trafic de minori reținută în sarcina sa sub minimul special prevăzut de lege până la cuantumul de 3 ani și respectiv 2 ani închisoare, pedepse ce vor fi contopite, împreună cu pedepsele complementare, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza II, lit.b) și lit.e) Cod penal pe durată de 1 an, ce se vor aplica pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru fiecare infracțiune de trafic de minori, în pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a) teza II, lit.b) și lit.e) Cod penal, pedeapsă ce va fi executată în regim de detenție.

La stabilirea limitei până la care pedepsele principale au fost reduse sub minimul special, instanța de apel a avut în vedere gradul mai redus de implicare în activitatea infracțională, faptul că aceasta la rândul său practica activitatea de prostituție, nivelul redus de instruire, faptul că în faza de urmărire penală a recunoscut faptele, împrejurări care justifică pedepse mai reduse, însă care, pentru a-și atinge scopul trebuie să fie executate în regim privativ de libertate.

Nu în ultimul rând, la stabilirea regimului de executare, Curtea are în vedere atitudinea procesuală din faza apelului, ultima cale de atac, când inculpata a continuat să facă declarații necorespunzătoare adevărului, retractându-și declarațiile sincere din faza urmăririi penale, aceasta dând dovadă de duplicitate și viclenie, pozând în victima împrejurărilor, ceea ce evidențiază doar temerea sa față de consecințele juridice ale comportamentului său și faptul că derularea prezentului proces penal nu și-a pus amprenta asupra evoluției sale.

Totodată, conform art.88 Cod penal 1969, va deduce din pedepsele aplicate inculpaților perioada reținerii și arestării preventive de la 21.11.2012 la zi, în cazul inculpatului O.I. , iar de la 12.11.2012 la 25.03.2014 pentru inculpata T.J. . Pentru aceeași inculpată, va deduce în baza art. 399 alin. 9 Cod procedură penală, va deduce din pedeapsa aplicată și durata arestului la domiciliu din 25.03.2014 la 02.06.2014.

În continuare, verificând din oficiu hotărârea atacată, instanța de apel constată că, se impune cenzurarea sentinței, și sub aspectul dispoziției privind cheltuielile judiciare. Astfel, în speță, instanța de fond i-a obligat pe inculpați și la plata onorariilor apărătorilor din oficiu, or, în lumina noilor dispoziții procedurale ale art. 274 alin.(1) Cod procedură penală, în materia cheltuielilor judiciare datorate statului, din cuantumul acestora sunt exceptate cheltuielile privind avocații din oficiu, care rămân în sarcina statului. Pe cale de consecință, Curtea va înlătura dispozițiile din sentință privind obligarea inculpaților la plata onorariilor apărătorilor din oficiu, care vor rămâne în sarcina statului.

Față de aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit.a) Cod procedură penală, va admite apelurile declarate de inculpații O.I. , T.J. și de DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova împotriva sentinței penale nr. 1329 din data de 28 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 3234/63/2013**, va desființa sentința penală atacată, pe latură penală, va rejudeca în sensul considerentelor anterioare, urmând a menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii, în baza art. 423 Cod procedură penală.

Conform art. 275 alin.(3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor vor rămâne în sarcina statului, iar onorariile apărătorilor din oficiu desemnați în apel, în cuantum de câte 300 lei, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Infracţiunea prev. de art.8 din Legea nr. 39/2009. Condiţii privind tipicitatea. Achitare

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracţiunea prev. de art.8 din Legea nr. 39/2009. Condiţii privind tipicitatea. Achitare