Infracţiunile de trafic de droguri şi spălare de bani - încadrarea juridică a faptei de a cumpăra un bun cu bani proveniţi din săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de legea nr. 143/2000.
| Comentarii |
|
Tribunalul IAŞI Sentinţă penală nr. 83 din data de 25.02.2013
Infracțiunile de trafic de droguri și spălare de bani - încadrarea juridică a faptei de a cumpăra un bun cu bani proveniți din săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de legea nr. 143/2000.
Confiscare - bunurile imobile care au fost dobândite în parte prin sume de bani provenite din traficul de droguri nu pot fi confiscate; instanța va dispune confiscarea prin echivalent a sumelor de bani provenite din traficul de droguri și care fac obiectul infracțiunii de spălare de bani, în temeiul dispozițiilor art. 33 din legea nr. 656/2002, modificată și republicată, art. 17 alin. 2 din legea nr. 143/2000 și a art. 118 lit. e Cod penal.
Sentința penală nr. 83/25.02.2013, Dosar nr. 10933/99/2012
În actul de sesizare a instanței de judecată s-a reținut că " în perioada decembrie 2011 - iunie 2012, inculpatul B.G. , împreună cu sau prin intermediul numitului PAP au comercializat pe raza mun. Iași, însemnate cantități de droguri de risc, respectiv cannabis, iar în luna iunie 2012, inculpații B.G. și ROC au introdus în țară cantitatea de 1233,5 grame de cannabis, pe care au procurat-o din Spania. S-a reținut de asemenea prin actul de sesizare al instanței că în luna iunie 2012, inculpatul ROC a deținut la domiciliul său, cantitatea de 161 comprimate de ecstasy - drog de mare risc în vederea comercializării. S-a mai reținut în sarcina inculpatului BG că în cursul anului 2012 a achiziționat mai multe bunuri imobile în baza unor tranzacții licite, folosind sumele de bani dobândite ca urmare a activității de trafic de droguri, disimulând astfel originea ilicită a acestor sume de bani.
În fapt: Inculpatul BG este consumator de droguri de risc - cannabis skunk de 9 ani… În luna decembrie 2011, inculpatul a decis să dezvolte "propria afacere cu droguri" care consta în aprovizionarea în scop de revânzare cu droguri de risc inițial de pe piața internă și apoi de pe piața neagră a unor țări europene, vânzarea drogurilor personal și prin apropiați atrași în această activitate și mai apoi, în producerea drogurilor de risc prin cultivarea lor, sub paravanul desfășurării unei activități agricole licite - o fermă agricolă alcătuită cu atragerea de fonduri europene - urmate în mod evident de vânzare .
Din luna decembrie 2011 inculpatul BG a început să comercializeze droguri de risc personal și prin intermediul inculpatului PA, cumpărătorii fiind persoane din anturajul acestora, cerc care în mod firesc se lărgește în timp incluzând persoanele cu preocupări asemănătoare. În perioada decembrie 2011 - iunie 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul BGS, a distribuit prin vânzare mai multe cantități de droguri de risc - cannabis, stabilite ca atare prin anexa nr. 1 a legii nr. 143 /2000 atât personal, cât și prin intermediul inculpatului P.A.
Mai întâi, inculpatul BG profita de conjuncturi în care se întâlnea cu potențialii clienți întâmplător, consuma droguri în prezența acestora, oferindu-le gratuit, după care aștepta cererea acestora sau le propunea direct să le vândă droguri de risc, ori de câte ori ar avea nevoie. Dintre martorii identificați și audiați niciunul nu a invocat că ar fi fost refuzat vreodată de inculpați, iar din coroborarea declarațiilor lor cu aspectele rezultate din valorificarea conținutului convorbirilor și comunicărilor legal interceptate reiese caracterul obișnuit al tranzacțiilor cu droguri de risc. Concret, potențialii clienți îi contactau pe cei doi inculpați, telefonic sau personal, iar inculpații le livrau droguri cu prețul de 60-70 de lei pentru un gram de cannabis. Uneori inculpatul BGS efectua personal actele de comerț, alteori îi trimitea pe consumatori la PA, care se întâlnea în fața blocului în care locuia cu aceștia, preda drogurilor și primea banii. Uneori, clienții luau drogurile de la PA și predau banii direct inculpatului BG.
Probatoriul administrat dovedește că în perioada decembrie 2011- iunie 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la intervale scurte de timp, în mod obișnuit, inculpatul BG, cu intenție directă, în scopul realizării de profit, a oferit , a vândut personal și prin intermediul distribuitorului PA și a deținut droguri de risc, fãrã drept, iar fapta sa întrunește, în drept , elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art. art. 2 alin. 1 din legea nr. 143/2000 , cu modificările și completările ulterioare , cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și 33 lit. a Cod penal.
De asemenea probatoriul administrat în cauză a dovedit că pentru a-și dezvolta propria afacere cu droguri, inculpatul BG a adoptat rezoluția de a procura direct în scop de revânzare droguri din Spania și a de a cultiva plante din care se pot sintetiza droguri la ferma pe care o inițiase la Movileni. În acest scop, el a hotărât să se deplaseze în Spania în vederea procurării unei cantități de cannabis, precum și achiziționării de aparatură și fertilizatori pentru amenajarea propriei culturi de cannabis.
În drept , fapta inculpatului BG care împreună cu numitul ROC, în luna iunie a anului 2012, în timp ce se afla în Spania, a procurat și a trimis, prin intermediul unei firme de transport, în România un colet ce conținea printre altele cantitatea de 1233,5 grame de cannabis, pe numele unei persoane de la care, la întoarcerea în țară, inculpatul a ridicat drogurile de risc, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "introducere în țară de droguri de risc"; prev. de art. 3 alin. 1 din legea 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Inculpatul BG a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor prev. de art. 23 litera b din legea nr. 656/2002 reținându-se că a achiziționat în cursul anului 2012 în mod licit mai multe bunuri imobile, folosind însă bani proveniți din activitatea de trafic de droguri, disimulând astfel originea ilicită a acestor sume de bani, iar în luna mai 2012 a plătit cu titlul de avans pentru achiziționarea unei suprafețe de teren suma de 10.000 de lei având aceeași proveniență ilicită.
Concret, se impută prin actul de sesizare inculpatului BG că, folosind bani proveniți din infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. 1 din legea nr. 143/2000 a cumpărat următoarele bunuri imobile:
- Teren (…) , cu prețul de 26.100 lei ,
- și a plătit suma de 10.000 de lei în baza antecontractului de vânzare- cumpărare încheiat la data de (…) de către inculpatul BG în schimbul promisiunii numitului (… ) de a vinde terenul în suprafață de 16200 de metri pătrați pe care se află edificată o casă bătrânească , teren situat în satul X , județul Iași.
Concret, se apreciază prin actul de sesizare că suma de 36100 de lei plătită de inculpatul BG provine din săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri întrucât inculpatul nu dispune de surse legale de venituri, această sumă fiind spălată prin tranzacții imobiliare.
Din probatoriul administrat în cauză, așa cum a fost analizat și anterior, instanța a reținut că inculpatul BG a comis infracțiunea de trafic de droguri de risc, inclusiv în modalitatea vânzării, obținând sume de bani primite direct sau prin intermediul inculpatului PA. Inculpatul BG a conceput și a desfășurat activitatea de trafic de droguri, nu numai pentru a-și asigura dozele necesare consumului, ci ca pe o activitate generatoare de profituri. Așa cum însuși a declarat adoptând rezoluția infracțională, s-a gândit de mai mulți ani să-și dezvolte propria afacere cu droguri. În acest scop, inculpatul BG a creat o rețea de clienți comercializând droguri în perioada decembrie 2011 - iunie 2012, în iunie 2012 a efectuat împreună cu ROC import de droguri din Spania, concomitent proiectând să dezvolte o fermă agricolă în care să atragă fonduri structurale nerambursabile, dar pe care să o folosească pentru cultivarea plantelor din care se sintetizează droguri.
Din declarațiile inculpatului PA a rezultat că inculpatul BG i-a adus în mai multe rânduri cantități de droguri de risc în vederea vânzării, inițial 50 de grame, iar apoi, când termina drogurile, cantități cuprinse între 30-50 de grame. Inculpatul BG a declarat că a cumpărat de la o persoană din București droguri de doar trei ori, câte 300 de grame, din care își oprea și pentru consum jumătate. Totodată el recunoaște că a efectuat operațiuni de comercializare de droguri pe o durată de 7 luni de zile, deși inițial a declarat că nu a efectuat personal vreo tranzacție. Instanța va primi în parte declarațiile inculpatului BG numai în măsura în care se coroborează cu celelalte probe, contradicțiile existente între declarațiile succesive ale inculpatului dovedind prin ele însele nesinceritatea acestuia. Coroborând declarațiile inculpaților cu cele ale martorilor audiați, precum și cu aspectele desprinse din conținutul convorbirilor telefonice legal interceptate, instanța reține că în perioada decembrie 2011- iunie 2012, inculpații au vândut în mod constant droguri de risc multor clienți, totalizând o cantitate însemnată. Chiar dacă am avea în vedere cantitatea declarată de inculpatul BG , de 900 de grame de cannabis se observă că aceasta valorează, la prețul minim declarat de 60 de lei pentru un gram, 54000 de lei, concluzionând că beneficiarul sumelor obținute, inculpatul BG, a realizat un profit consistent. (Un argument în plus îl constituie declarațiile inculpatului privind valoarea drogurilor procurate de ei din Spania, cumpărate cu suma de 4500 de euro(3,46 euro - 15 lei pentru un gram) de euro și pe care le-ar fi putut înstrăina în România (la 60 de lei gramul ) , cu 17300 de euro.)
Pe baza probelor administrate în cauză instanța reține că acest profit a fost spălat de inculpat prin tranzacții imobiliare întrucât în perioada de referință inculpatul nu a realizat venituri licite.
Prin declarațiile sale succesive inculpatul s-a declarat nevinovat de comiterea infracțiunii de spălare de bani arătând că a obținut venituri licite. El a arătat că în perioada 2001-2008 a mers pentru mai multe perioade câteva luni în Olanda, unde lucra în calitate de șofer pe mașini ce efectuau transport de marfă și de persoane, iar în perioada 2001-2012 a fost plecat și în alte țări ale Uniunii Europene în același scop.
În cursul urmăririi penale inculpatul a arătat că sumele de bani cu care a achiziționat imobilele pe care le deține provin din împrumuturi acordate de socrul său …. - sumele de 800 de euro, 1400 de euro, 1700 de euro, 1400 de euro - toate înainte de 1 noiembrie 2011, din veniturile obținute de soția sa plecată la muncă în Belgia în lunile iulie și august 2012 , din vânzarea unui autoturism Audi A6 în iarna anului 2012 pentru care a obținut 3000 de euro și din chiria percepută pe apartamentul mamei sale de 3000 de euro.
În fața instanței de judecată, inculpatul BG a declarat că a împrumutat de socrul său sumele de 1700, 16000 și 3000 de euro tocmai pentru cumpărarea bunurilor imobile compuse din casă și terenuri pe raza comunei X , că a obținut venituri din muncă în străinătate, din intermedierea vânzării a trei autoturisme, activitate din care a obținut 5000-6000 de euro, că soția sa a obținut venituri din munca prestata în străinătate și din activitatea unui magazin, precum și din închirierea apartamentului mamei sale.
Din adresa emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași - Serviciul Registru Contribuabili și declarații fiscale persoane fizice rezultă că în perioada 2007-2010 inculpatul BG nu figurează în evidențele fiscale cu venituri de natură salarială sau venituri asimilate acestora, venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor sau venituri de natură agricolă, pentru anul 2011 inculpatul figurează cu venit net de 47 de lei reprezentând alte venituri conform declarației informative 205 depuse de S.C. …… . Nu figurează cu venituri din salarii sau asimilate acestora, venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor sau venituri de natură agricolă, pe anul 2012 neexistând date. Din interogarea bazei de date a Oficiului Național al registrului Comerțului rezultă că BG nu a are și nu a avut calitatea de asociat sau administrator al vreunei societăți comerciale.
Tribunalul reține că în perioada decembrie 2011- iunie 2012 inculpatul BG nu a obținut venituri din chirii, din închirierea apartamentului aparținând numitei B.A. întrucât din contractul de comodat depus la dosar de inculpatul B.G.S., rezultă că prin contract închirierea apartamentului este interzisă, că inculpatul nu a declarat la organele fiscale vreun venit obținut din chirii, că inculpatul nu a prezentat măcar vreo chitanță în formă olografă privind perceperea vreunei sume de bani din chirii. Din declarația martorului XY rezultă că inculpatul B. locuia la imobilul de pe strada NI unde l-a chemat pentru a-i vinde droguri.
Inculpatul a susținut că atât el, cât și soția au obținut venituri, referindu-se la perioada 2000-2012 , care nu interesează prezenta în cauză în întregime, și a propus administrarea probei cu înscrisuri, precum și a probei testimoniale. Instanța, analizând depozițiile martorilor, date atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, reține că depozițiile au caracter pro causa, nu sunt sincere. Inculpatul și martorii propuși au făcut referire la venituri obținute din muncă de soții B care ar fi lucrat diverse perioade de timp în străinătate. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că în perioada de referință decembrie 2011- iunie 2012, nici inculpatul și nici soția sa nu au părăsit teritoriul țării, ei înșiși referindu-se la perioade anterioare în care ar fi lucrat fără contracte de muncă. Sub acest aspect, declarațiile lor sunt contradictorii. Astfel în ceea ce o privește de BM, în aceeași perioadă de timp, aceasta, fie administra societatea comercială S.C. AB ce deținea un magazin, fie lucra în străinătate . Nu există nicio probă la dosar din care să rezulte realitatea acestor susțineri, din anul 2009, societatea comercială menționată are activitatea suspendată, iar o simplă interogare a bazei de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului este suficientă pentru a se observa că niciodată această societate nu a înregistrat profit. Dacă BM ar fi obținut venituri din activitatea societății, cu certitudine ar fi depus state de plată ori bilanțul contabil al acesteia. Prestarea de munci în străinătate de către inculpatul BG și martora BM nu are oricum nicio relevanță, atât timp cât ei nu au susținut vreodată că au economisit sume de bani din care să fi cumpărat imobilele în cauză.
Necorespunzătoare adevărului sunt și declarațiile inculpatului BS potrivit cărora el ar fi cumpărat imobilele din comuna X în anul 2012 cu sume obținute din comercializarea de vehicule second- hand și din împrumuturi acordate de socrul său. Sub un prim aspect inculpatul nu a depus nici măcar vreun înscris sub semnătură privată privind astfel de tranzacții , aceste tranzacții se referă la perioade anterioare și nu sunt licite, pe parcursul audierilor inculpatul a prezentat mari variații privind numărul de autoturisme înstrăinate. Martorul Y, audiat fiind în cursul urmării penale și al cercetării judecătorești nu a confirmat faptul că ar fi deținut vreodată sau că ar fi împrumutat inculpatului sumele indicate de acesta. Martorul a declarat că în perioada de referință el și soția erau pensionari și mai obțineau venituri sporadice, dar nesemnificative, fiind la rândul său "ajutat cu problemele familiale pe care le are";, având în întreținere și pe una dintre fiice care are grave probleme de sănătate și necesită îngrijire permanentă. El a mai arătat că în martie 2012 a împrumutat inculpatului suma de 3000 de euro însă nu pentru a achiziționa teren, ci pentru a cumpăra animale și a plăti o arendă. Instanța constată că declarația soției inculpatului, martora BM este dată pro causa, martora fiind direct interesată în cauza, dat fiind caracterul de bunuri comune ale imobilelor si sumei sechestrate și faptul că a uzat de dreptul oricărei persoane de a nu se autoincrimina . Eventualele venituri obținute de inculpatul BG și de soția sa MB erau în mod necesar diminuate de costurile întreținerii proprii și ale copilului lor minor, fiind practic imposibilă achiziționarea unui bun de 26100 de lei.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că în perioada decembrie 2011- iunie 2012, inculpatul BS a realizat în mod ilicit venituri din traficul de droguri, că nu a avut alte venituri licite , dar a cumpărat bunuri imobile, concluzia fiind aceea că imobilele cumpărate de inculpat au fost achitate cu bani provenind din traficul de droguri, iar fapta sa constituie infracțiunea de spălare de bani. Instanța reține că această infracțiune presupune ca situație premisă existența unui bun provenind din săvârșirea unei infracțiuni, neavând relevanță cine a comis infracțiunea. Or, în speță, această condiție este întrunită, câtă vreme sumele de bani au fost obținute de el din săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri .
Astfel , prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub numărul la Biroul Notarial Public, inculpatul a cumpărat împreună cu soția mai multe bunuri imobile cu prețul de 26100 de lei precum și construcțiile edificate pe această suprafață de teren (..) cu vecinătățile indicate în contractul de vânzare - cumpărare autentificat. Din valoarea acestui contract, la data de 3.10.2011, inculpatul a achitat suma de 3000 de euro cu titlul de avans, sumă care nu a fost obținută de inculpat din infracțiunea de trafic de droguri dedusă judecății .
De asemenea, la data de 11 mai 2012, inculpatul a plătit numitului ML suma de 10000 de lei în schimbul promisiunii de vânzare a suprafeței de 16200 de metri pătrați de teren pe care este amplasată o casă bătrânească, imobil situat în satul …..
În luna mai 2002 a fost adoptată legea nr. 263/2002 pentru ratificarea Convenției europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8.11.1990 .Ulterior, în luna decembrie 2002, a fost publicată legea nr. 656/2002 care, în art. 23 incrimina, înainte de renumerotare (inclusiv la data trimiterii în judecată) fapte sub denumirea de "infracțiunea de spălare a banilor ", În ambele acte normative sunt definiții pentru noțiunile folosite în materia infracțiunii de spălare a banilor . Fapta inculpatului BS, menționată anterior și pentru care a fost trimis în judecată exclude incidența art. 23 alin. 1 lit. a și b din legea nr. 656/2002 (art. 29 după renumerotare), nefiind relevate aspecte care să justifice intenția acestuia de ascundere sau disimulare în vreun fel a originii ilicite a bunurilor. Incriminarea art. 23 lit. c din legea nr. 656/2002 răspunde cerințelor art. 6 paragr.1 lit. c din Convenția europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8.11.1990. Potrivit art. 6 parag. 1 lit. c din Convenție statele adoptă măsurile pentru incriminarea, între altele, a faptei constând în "achiziționarea, deținerea sau folosirea bunurilor despre care cel care le achiziționează, le deține sau le folosește știe, în momentul dobândirii lor, că acestea constituie produse. Prin "produs"; se înțelege orice avantaj economic obținut din infracțiuni (art. 1 lit. a din Convenție) bun poate fi un bun de orice natură corporal sau incorporal, mobil sau imobil. Infracțiunea de spălare a banilor este o infracțiune conexă cu una "principală"; în sensul art. 1 lit. e din Convenție, adică orice infracțiune în urma căreia produse sunt rezultate și sunt susceptibile de a face obiectul infracțiunii de spălare a banilor.
În raport de conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 29 lit. c ( art. 23 lit. c renumerotat, fără modificări) din legea nr. 656/2002, instanța reține că fapta de a cumpăra un bun cu bani proveniți din săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri este prevăzută de acest text normativ și presupune două cerințe esențiale : să existe activitatea de dobândire, deținere sau folosire de bunuri și a doua condiție, să se cunoască faptul că banii provin din săvârșirea de infracțiuni, condiții îndeplinite în cauză cumulativ întrucât inculpatul cunoștea proveniența ilicită a sumelor de bani și nu se poate discuta de o suprapunere între obiectul material sau scopul urmărit de făptuitor, atât timp cât în cazul infracțiunii de trafic de droguri făptuitorul urmărește obținerea unor foloase materiale din comercializarea drogurilor, pe când în cazul infracțiunii de spălare de bani se urmărește în primul rând și obligatoriu, spălarea de bani și, subsecvent, dar nu obligatoriu, obținerea vreunui folos pentru sine sau pentru altul. Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană, cel mai adesea chiar participantul la săvârșirea infracțiunii principale din care provine bunul suspus operațiunii de spălare.
Față de aceste motive, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice date faptei de spălare de bani reținută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 23 lit. b din legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal în infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 29 litera c din legea nr. 656/2002 cu modificările ulterioare și renumerotată .( fost art. 23 lit. c din același act normativ).
Tribunalul reține că vinovăția inculpatului BS este dovedită de probatoriul administrat în cauză și circumstanțele faptice obiective reținute anterior, în conformitate cu dispozițiile art. 23 aliniatul 5 din legea nr. 656/2002 (devenit art. 29 aliniatul 5 , după renumerotare) .
În drept , Fapta inculpatului BS, care, în februarie 2012 a achiziționat mai multe bunuri imobile în baza unei tranzacții licite folosind, în parte, sumele de bani dobândite ca urmare a activității de trafic de droguri , disimulând originea ilicită a acestor sume de bani , iar în luna mai 2012 a plătit cu titlul de avans pentru achiziționarea unei suprafețe de teren suma de 10.000 de lei având aceeași proveniență ilicită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 lit. c din legea nr. 656/2002, cu modificările și completările ulterioare , cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Tribunalul, așa cum s-a arătat mai sus a reținut că au fost spălate sumele de bani reprezentând prețul bunurilor care fac obiectul de contractului de vânzare - cumpărare autentificat, adică de 26100 de lei din care se scade suma de 3000 de euro plătită cu titlul de avans înainte de data comiterii faptelor ce fac obiectul prezentei cauze și suma de 10000 de lei plătită cu titlul de avans în baza unui antecontract încheiat în formă olografă la data de ….
Dat fiind faptul că nu se poate compensa suma de 10000 de lei cu suma de 3000 de euro, că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune confiscarea extinsă, că bunurile imobile care fac obiectul de contractului de vânzare - cumpărare autentificat au fost dobândite în parte prin sume de bani provenite din traficul de droguri, în temeiul dispozițiilor art. 33 din legea nr. 656/2002 , modificată și republicată , art. 17 alin. 2 din legea nr. 143/2000 și a art. 118 lit. e Cod penal, instanța va dispune confiscarea prin echivalent a sumelor de bani provenite din traficul de droguri și care fac obiectul infracțiunii de spălare de bani . Astfel se va dispune confiscarea sumei de 10000 de lei plătite cu titlul de preț al promisiunii de vânzare încheiate la data de 11 mai 2012 între inculpatul .BS și martorul Y și a sumei de 12600 de lei obținută din scăderea din suma de 26.100 de lei (prețul imobilelor ) a sumei de 3000 de euro ( 13500 lei, la cursul BNR de 4,5 de lei din ziua plății ), în total se va dispunerea confiscarea de la inculpatul B.G.S. a sumei de 22.600 de lei.
Instanța reține că probatoriul administrat în cauză pe parcursul procesului penal a dovedit pe deplin vinovăția inculpatului B.G.S. pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va dispune condamnarea acestuia.
