Înşelăciune, elemente constitutive
| Comentarii |
|
Fapta unei persoane care sub diferite pretexte convinge alte persoane că le poate scăpa de orice problemă personală sau de altă natură, cum ar fi vrăji sau farmece, spunându-le că trebuie să-şi scoată bijuteriile, telefonul mobil sau orice alte bunuri de valoare pe care să le aşeze într-o batistă de a sa şi ulterior să le înlocuiască cu alte bunuri fără valoare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă simplă.
Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 719 din 20 mai 2011
Prin sentința penală nr. 158 din 15.02.2011 a Judecătoriei Buzău, în baza art. 215, alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) Cod penal a fost condamnată inculpata M.D. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune, săvârșită în dauna părților vătămate F.A.G., D.F. și A.M.
în baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și lit. b) Cod penal începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la terminarea executării pedepsei.
în baza art. 14, alin. (3), lit. b), Cod procedură penală cu referire la art. 998, cod civil inculpata a fost obligată la 2800 lei despăgubiri civile reprezentând daune materiale către partea vătămată F.A.G., la 2100 lei despăgubiri civile reprezentând daune materiale către partea vătămată D.F. și la 900 lei despăgubiri civile reprezentând daune materiale către partea vătămată A.M.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că în ziua de 22.04.2008, în jurul orei 08.40, partea vătămată F.A.G., elevă în clasa a XII-a la C.E. Buzău, se deplasa către școală. în fața bisericii „Sf. îngeri” a fost acostată de o persoană de sex feminin, care a întrebat-o cât este ora.
După ce i-a răspuns, drept mulțumire, persoana respectivă i-a propus să o scape de problemele din viață, spunându-i părții vătămate că și-a dat seama că este vrăjită. Partea vătămată a fost de acord cu propunerea și după ce s-au așezat pe o bancă din părculețul din fața bisericii, persoana respectivă a determinat-o să-și scoată mai întâi inelul, apoi cerceii și să le pună împreună cu telefonul mobil marca LG pe o batistă pe care femeia o avea la ea. Partea vătămată i-a înmânat bunurile, iar persoana respectivă le-a pus mai întâi într-o hârtie, apoi în batistă, pe care a împăturit-o, a legat-o cu o ață, după care le-a împăturit în alte două batiste.
După descântec, persoana respectivă i-a dat pachetul rezultat și i-a spus să meargă la școală, că i-a rezolvat toate problemele. După ce a plecat, partea vătămată, a desfăcut batistele, ocazie cu care a constatat că în interior se aflau mai multe bucăți din lemn.
în ziua de 07.06.2008, în jurul orei 10.00, partea vătămată D.F. se afla la intersecția str. N. B. cu str. O., din Buzău, moment în care o persoană de etnie rromă a întrebat-o dacă are cunoștință de vreun cabinet stomatologic. întrucât partea vătămată nu locuia în oraș, i-a răspuns persoanei respective că nu știe, însă femeia de etnie rromă i-a spus că este tristă și fermecată de o femeie și că ea poate să o descânte, determinând-o astfel pe partea vătămată să-și scoată inelele, verigheta, lănțișorul și cerceii de aur și să le țină în palmă.
Ulterior, femeia de etnie rromă i-a luat bijuteriile din mână, spunându-i că nu trebuie să aibă aur în timpul descântecului și le-a pus într-o bucată de material textil, le-a legat cu un elastic, apoi i le-a dat părții vătămate spunându-i să le strângă în mână circa 15-20 minute, după care a plecat. După circa 50 de metri, partea vătămată D.F. a desfăcut pachetul și a constatat că bijuteriile îi fuseseră substituite cu niște pietricele.
în ziua de 18.09.2008, în jurul orei 18.00, partea vătămată A.M. se afla în zona Baroului de Avocați Buzău și întrucât se simțea rău, s-a așezat pe o bancă din parcul din apropiere, moment în care a fost acostată de către o femeie de etnie rromă, care a întrebat-o dacă are cunoștință de vreun cabinet stomatologic. După ce partea vătămată i-a explicat cum să ajungă la cabinet, femeia de etnie rromă s-a oferit să o ajute, văzând că partea vătămată nu se simțea bine, sens în care i-a zis că îi va spune doar „Tatăl Nostru”. Partea vătămată a fost de acord, iar femeia de etnie rromă a determinat-o să-și scoată inelele și cerceii din aur și să le înfășoare în puloverul pe care îl purta la baza bustului, sub pretextul că purtând aur, descântecul nu își făcea efectul. După ce a pus bijuteriile în pulover, femeia de etnie rromă a început descântecul, ținând mâinile peste mâna părții vătămate cu care ținea bijuteriile în pulover, iar după ce a terminat descântecul s-a ridicat și a plecat. La scurt timp după plecarea femeii de etnie rromă, partea vătămată a constatat că bijuteriile îi fuseseră substituite cu niște bucăți de castane și un bilet de maxi taxi mototolit.
Părțile vătămate au reținut bine semnalmentele persoanei care le-a înșelat, astfel că au indicat cu certitudine că autoarea infracțiunii de înșelăciune a fost inculpata M.D. persoană ale cărei fotografii le-au fost prezentate de către organele de poliție.
Situația de fapt astfel reținută s-a stabilit prin coroborarea declarațiilor părților vătămate cu declarația dată în fața instanței de către inculpata M.D., care a recunoscut că a fost în Buzău și a oprit trei femei pe stradă, dar care a descris altă modalitate de producere a faptei, făcându-se trimitere și la testarea cu aparatul poligraf a inculpatei din care a rezultat că la întrebările relevante ale cauzei, au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata M.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea ei și achitarea sa pentru infracțiunea de înșelăciune, întrucât nu sunt probe suficiente de vinovăție.
Examinând hotărârea atacată în raport de probele administrate în cauză, de criticile invocate, dar și din oficiu, conform art. 3856 alin. (3) Cod procedură penală, Curtea a constatat că recursul este nefondat.
în ceea ce privește situația de fapt aceasta a fost corect reținută de prima instanță. Din probele administrate rezultă că la datele de 22.04.2008, 07.06.2008, 18.09.2008, folosind același mod de operare, inculpata intra în vorbă cu părțile vătămate sub diferite pretexte, apoi le convingea că le poate scăpa de orice problemă personală sau de altă natură. în acest sens inculpata le inducea în eroare pe părțile vătămate spunându-le că trebuie să-și scoată bijuteriile, telefonul mobil sau orice alte bunuri pentru a le putea ajuta, după care trecea la așa-zisul descântec.
După terminarea procesului de înșelătorie prin descântec, părțile vătămate își dădeau seama că în locul bunurilor împăturite inițial într-o batistă erau pietre, castane, bucăți de hârtie mototolită etc. numai că era prea târziu, inculpata îndepărtându-se în grabă.
Cele trei părți vătămate au recunoscut-o pe inculpată după fotografiile prezentate de organele de poliție, iar în declarațiile lor au descris în detaliu modul cum au fost păcălite de inculpată, declarații ce se coroborează atât între ele cât și în parte cu declarația dată de inculpată în fața primei instanțe, unde a arătat că a fost în municipiul Buzău, s-a întâlnit cu trei femei, dar nu a recunoscut faptele așa cum i se impută.
De asemenea, s-a apreciat că faptele comise de către inculpată au fost corect încadrate juridic, ele întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (1) cu art. 41 alin. (2) Cod penal.
Față de toate aceste considerente și neconstatând alte motive de nelegalitate și/sau netemeinicie, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, a respins ca nefondat recursul inculpatei.
(Judecător Florentin Teișanu)
