Legitima apărare raportul de proporţionalitate dintre atac şi apărare
| Comentarii |
|
Pentru a fi reţinută legitima apărare ca o cauză care înlătură caracterul penal al faptei este necesar ca între atac şi apărare să existe o anumită proporţionalitate, în sensul că rezultatul produs în urma apărării să nu fie mai grav decât cel ce reprezintă urmarea atacului.
Secţia penală, decizia nr. 151 din 5 august 2003
Prin sentinţa penală nr. 213 din 8 mai 2003 a Tribunalului Cluj, inculpatul N.M. a fost condamnat pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 174, 175 lit. c) C.pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) şi art. 76 C.pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare cu consecinţele prevăzute de art. 64 şi 71 C.pen. S-a reţinut că la data de 10 ianuarie 2003, în timp ce se afla în propria locuinţă împreună cu fiul său - partea vătămată N.D.- pe fondul unor certuri, inculpatul a aplicat părţii vătămate o lovitură cu un cuţit în partea de jos a abdomenului, lovitură care a avut ca şi consecinţă punerea în primejdie a vieţii părţii vătămate. Instanţa de fond a mai reţinut că inculpatul a comis infracţiunea în stare de provocare, deoarece anterior aplicării loviturilor cu cuţitul, partea vătămată a lovit pe inculpat cu pumnul în faţă.
împotriva sentinţei penale nr. 213 din 8 mai 2003 a Tribunalului Cluj au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi inculpatul N.M. Inculpatul N.M. a solicitat desfiinţarea hotărârii instanţei de fond şi judecând cauza a se dispune achitarea lui în baza art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. e) C.pen., raportat la art. 44 C.pen. Curtea a reţinut că în speţă nu sunt incidente prevederile art44C.pen., astfel că în baza art. 379 pct.1 lit. b) C.pr.pen, apelul declarat în cauză de inculpatul N.M. a fost respins ca nefondat. Pentru a fi reţinută legitima apărare ca o cauză care înlătură caracterul penal al faptei este necesar ca între atac şi apărare să existe o anumită proporţionalitate, în sensul că rezultatul produs în urma apărării să nu fie mai grav decât cel care reprezintă urmarea atacului. în speţă, deşi partea vătămată a fost cea care a declanşat incidentul lovind pe inculpat cu pumnul în faţă, această împrejurare nu-l îndreptăţea pe inculpat să recurgă la riposta pe care a avut-o şi să aplice părţii vătămate o lovitură de cuţit în abdomen. Prin comportarea sa partea vătămată nu a creat vreun pericol pentru viaţa, sănătatea ori integritatea fizică a inculpatului, iar riposta acestuia a fost mult disproporţionată. Situaţia de fapt necontestată atestă că nu există nici un fel de echivalenţă între fapta săvârşită în apărare şi atacul care a determinat-o.
