Minor aplicarea unei pedepse la instanţa de fond Rrecurs Măsură educativă Criterii de apreciere
| Comentarii |
|
Ţinând seama de criteriile prevăzute de art. 100 alin. (1) C.pen. pentru alegerea măsurii educative - şi anume gradul de pericol social al faptei săvârşite, starea fizică, dezvoltarea intelectuală, morală şi comportarea minorului, condiţiile în care a fost crescut şi a trăit - cât şi de celelalte elemente de natură să-i caracterizeze persoana sa, Curtea a considerat că măsura internării într-un centru de reeducare prevăzută de art. 104 C. pen. corespunde cel mai bine acestor criterii.
Secţia penală, decizia nr. 808 din 3 decembrie 2003
Prin sentinţa penală nr. 314 din 18 iunie 2003 Judecătoria Zalău l-a condamnat pe inculpatul minor C.A.A. pentru comiterea infracţiunilor de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin.(2) cu aplicarea art. 99 şi următoarele C.pen. la o pedeapsă de :1 an şi 6 luni închisoare ; pentru cea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit.a), e), g) şi alin. (4) C.pen. cu aplicarea art. 41, 42 C.pen. şi art. 99 şi următoarele C.pen. la o pedeapsă de 1 an şi 10 luni închisoare. Cele două pedepse s-au contopit conform art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C.pen., dispunându-se executarea celei mai grele de 1 an şi 10 luni închisoare.
Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente CE. la 1.489.000 lei despăgubiri către S.C. „Margin PCM" - S.N.C. Zalău. S-a reţinut de către prima instanţă, că la 18 octombrie 2002, inculpatul s-a deplasat la grădiniţa de copii nr. 8 Zalău şi intrând într-un vestiar, a sustras din poşeta părţii vătămate, B.F., suma de 900.000 lei. în cursul aceleiaşi luni inculpatul şi făptuitorul minor T.C. (netrimis în judecată) au intrat în depozitul magazinului S.C. „Margin PCM" S.N.C, din cadrul complexului, „Casnica" Zalău, de unde au luat două telefoane mobile (marca Ericson şi Maxon). în 18 decembrie 2002, inculpatul şi făptuitorul minor G.F., aflându-se în magazinul „Silvana", la raionul de articole electronice, au sustras de pe raft 2 radiocasetofoane marca „FIRST" cu CD-player în sumă de 3.885.000 lei. în luna noiembrie 2002, inculpatul C.A.A. - acţionând singur - şi-a însuşit dintr-un magazin al S.C. „Meseş" S.A. Zalău, mai multe articole cosmetice în valoare de 730.000 lei. în seara de 4 februarie 2003, inculpatul şi făptuitorul T.C.M. au pătruns - pe partea neasigurată - în curtea casei părţii vătămate B.V. din Zalău, sustrăgând dintr-un garaj două biciclete în valoare de 11.200.000 lei.
împotriva sentinţei a declarat apel inculpatul C.A.A. care a solicitat reducerea pedepsei aplicate şi suspendarea condiţionată a executării acesteia. Apelul a fost respins prin decizia penală nr. 107/A din 17 septembrie 2003 a Tribunalului Sălaj. Instanţa de apel a apreciat că infracţiunile - prin modalitatea în care au fost comise - prezintă un grad sporit de pericol social, iar inculpatul a mai fost cercetat şi în trecut pentru fapte similare, motiv pentru care nu este cazul modificării pedepsei, ea fiind corect individualizată.
Inculpatul a atacat cu recurs decizia tribunalului şi implicit şi sentinţa, solicitând casarea acestor hotărâri şi luarea faţă de el a măsurii educative a libertăţii supravegheate prevăzută de art. 103 C.pen. în susţinerea recursului se arată în esenţă că în mod nejustificat instanţele au considerat necesară sancţionarea inculpatului cu pedeapsa închisorii, faţă de împrejurarea că în ultima vreme şi-a îndreptat conduita, urmează o formă de învăţământ (şcoala de lăcătuşi) şi este supravegheat îndeaproape de mama sa. In consecinţă, măsura educativă la care s-a făcut referire, ar fi suficientă pentru asigurarea reeducării sale. Curtea examinând recursul inculpatului a apreciat că acesta este fondat. Analiza actelor dosarului relevă că instanţele au stabilit o corectă stare de fapt, reţinând că inculpatul a săvârşit singur, sau împreună cu alţi făptuitori, un număr de cinci acte de sustragere de bunuri materiale, unele din acestea fiind comise în timpul nopţii, în locuri publice sau prin pătrundere fără drept în dependinţa unei case, fapte necontestate în cursul procesului. Din ancheta socială efectuată de Direcţia asistenţă socială din cadrul Consiliului local al Municipiului Zalău, rezultă că inculpatul minor face parte dintr-o familie dezorganizată, ca urmare a divorţului părinţilor, cu care ocazie a fost încredinţat spre creştere şi educare mamei sale. In anul şcolar 2002/2003 figura ca elev în clasa a Vll-a a Şcolii generale nr. 1 Zalău, dar frecventa doar sporadic cursurile şcolare. La data efectuării anchetei sociale el era plecat de la domiciliu, afirmativ aflându-se de câteva zile la Cluj-Napoca. S-au consemnat relatările mamei, C.E., potrivit cărora minorul lipseşte foarte mult de acasă, vagabondează prin oraş şi prin diferite localităţi din împrejurimi, a furat bunuri şi de acasă şi că nu mai este în măsură să-i influenţeze comportamentul. în cauză s-a întocmit şi un raport de constatare medicolegală psihiatrică de către S.M.L. Sălaj prin care se concluzionează că minorul prezintă tulburare de comportament de tip disocial, având păstrat discernământul faptelor sale. In cuprinsul raportului de expertiză se mai reţine că în timp ce frecventa şcoala mergea nepregătit la ore, deranja cursurile, era agresiv cu ceilalţi elevi, pe care îi bătea şi înjura, a acumulat 291 absenţe nemotivate, iar în final a abandonat şcoala. Faţă de aceste date şi împrejurări, solicitarea apărării, ca minorul să fie lăsat în libertate supravegheată, urmând a fi încredinţat spre supravegherea mamei sale, în mod evident nu poate fi onorată, această măsurră educativă neavând aptitudinea de a contribui la reeducarea sa. In acelaşi timp însă, se apreciază că realizarea acestui obiectiv nu reclamă neapărat aplicarea unei pedepse, un asemenea tratament penal justificându-se conform art. 100 alin. (2) C.pen., numai dacă se apreciază că nici una dintre măsurile educative prevăzute de lege nu este suficientă pentru îndreptarea minorului. Astfel, ţinând seama de criteriile prevăzute de art. 100 alin. (1) C.pen. pentru alegerea măsurii educative - şi anume gradul de pericol social al faptei săvârşite, starea fizică, dezvoltarea intelectuală, morală şi comportarea minorului, condiţiile în care a fost crescut şi a trăit - cât şi de celelalte elemente de natură să-i caracterizeze persoana sa, Curtea a considerat că măsura internării într-un centru de reeducare prevăzută de art. 104 C.pen. corespunde cel mai bine acestor criterii. Intr-adevăr, prin aplicarea acestei măsuri se va putea realiza scoaterea minorului din anturajul tinerilor care l-au antrenat la comiterea faptelor penale, asigurându-i-se totodată posibilitatea de a dobândi învăţătura necesară şi o pregătire profesională potrivit aptitudinilor sale. In consecinţă, constatându-se incidenţa cazului de casare prevăzută de art. 3859alin. (1) pct.14 C.pr.pen. (greşita individualizare a sancţiunii) Curtea a admis recursul inculpatului, a casat cele două hotărâri sub aspectul laturii penale, iar ca urmare a rejudecării cauzei în baza art. 38515pct.2 lit.d) C.pr.pen. a aplicat inculpatului minor măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, prevăzută de art. 104 C.pen. (Judecător Viorel Virgil Andreieş)
