Litigii de munca drepturi banesti. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi
| Comentarii |
|
Tribunalul BOTOŞANI Sentinţă civilă nr. 1285 din data de 11.11.2014
Dosar nr. XXX/40/2014 Drepturi bănești
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. XXXX
Ședința publică de la xx.xx.xxxx
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Asistent Judiciar
Asistent Judiciar
Grefier
Pe rol judecarea cauzei litigii de muncă privind pe reclamantul N. A. - D. și pe pârâta S.C. "X "S.R.L. IAȘI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că dosarul se află la al doilea termen de judecată.
Văzând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat și că pârâta nu a depus înscrisurile reprezentate de dovada achitării drepturilor pentru reclamant instanța declară cercetarea procesului încheiată în tem. art.244 (1) NCPC .
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de xx.xx.xxxx și completată la 14.05.2014 ( f.9 ds.) ,reclamantul N. A. D. a chemat în judecată pe pârâta S.C. "X "S.R.L. IAȘI solicitând obligarea acesteia la plata salariilor restante aferente lunilor ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, august, septembrie 2013 și la plata indemnizației aferente concediului de odihnă pentru perioada efectiv lucrată în intervalul anilor 2012 și 2013.
În motivarea cererii a arătat că , în perioada indicată a primit sub formă de avans anumite sume cuprinse între 300 și 400 lei lunar însă nu a primit niciodată salariul integral, iar diferența de la sumele primite în avans până la achitarea integrală însumează cuantumul de 2500 lei. A susținut că în perioada de 5 ani de zile cât a fost angajatul societății a fost obligat de mai multe ori să-și dea demisia de la aceeași unitate ce funcționa sub altă denumire pentru ca angajatorul să nu plătească drepturile ce reprezentau obligații ale unității vechi și pentru a nu se plăti taxele către stat. Începând cu luna octombrie 2013 și-a cerut drepturile salariale restante însă a fost jignit și i s-a spus că dacă nu-i convine situația să nu mai vină la serviciu. A arătat că pentru a nu beneficia de șomaj unitatea nu i-a eliberat vreo decizie de desfacere a contractului de muncă dar nici nu a mai putut continua să vină la serviciu.
La cerere au fost anexate înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată (f.15 ds.) pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă. A susținut că reclamantul a fost angajat al unității pârâte începând cu xx.xx.xxxx în baza contractului individual nr.XXX până la xx.xx.xxxx când ,conform deciziei de concediere XXXX din xx.xx.xxxx au încetat raporturile de muncă. În perioada desfășurării activității reclamantul a avut un comportament neadecvat în sensul că nu și-a îndeplinit întotdeauna atribuțiunile de serviciu. Datorită faptului că beneficiarii contractelor de prestări servicii își achitau cu întârziere debitele unitatea a fost pusă în situația de a întârzia plata drepturilor salariale către reclamant, însă i-au fost achitate drepturile salariale restante. A susținut pârâta că ,în timpul desfășurării activității, reclamantul a fost depistat sub influența băuturilor alcoolice, iar când i s-a adus la cunoștință acest lucru, acesta a devenit agresiv și a început să distrugă geamurile și încăperea de la punctul de lucru din Botoșani. Mai mult, l-a agresat fizic pe numitul O. I. - manager de zonă precum și pe un alt coleg de muncă pricinuindu-le leziuni .A arătat că a fost necesară intervenția forțelor de ordine. Deoarece reclamantul ulterior nu s-a mai prezentat la serviciu i s-a desfăcut contractul de muncă prin decizia menționată pentru abatere disciplinară gravă.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe disp. art. 205, 208 Cod proc.civ.
La întâmpinare au fost anexate înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că :
Potrivit contractului individual de muncă reclamantul a fost angajat în funcția de șofer de autoturisme la unitatea S.C. "X "S.R.L. Tulcea care ulterior și-a mutat sediul în Iași, unitatea datorând conform acestui contract un salariu de bază lunar brut de 700 lei lunar.
Raporturile dintre părți au încetat conform deciziei de concediere nr.XXXX din xx.xx.xxxx , în baza prevederilor art.61 lit.a din Legea 53/2003 la xx.xx.xxxx.
Instanța va reține că aceasta este data încetării raporturilor de muncă câtă vreme reclamantul nu a făcut dovada contestării și anulării acestei decizii sau revocării ei de către unitatea angajatoare.
Prin adresa înaintată societății pârâte instanța a solicitat ca pârâta să facă dovada achitării avansului și a diferențelor de sume pentru perioada ianuarie-septembrie 2013 precum și dovada achitării indemnizației concediului de odihnă pentru perioada lucrată de reclamant. Solicitarea a fost comunicată la adresa indicată în mod expres prin întâmpinarea din xx.xx.xxxx ( fila 15 verso ) respectiv la sediul social din Municipiul Iași . De altfel , potrivit art.272 din Legea 53/2003 pârâta -în calitate de angajator avea obligația de a proba susținerile sale și de a depune înscrisurile doveditoare a plății până la prima zi de înfățișare .
Instanța mai constată că potrivit adresei nr.XXX din xx.xx.xxxx, Inspectoratul Teritorial de Muncă Tulcea ( f.3 ds.) a reținut situația indicată de reclamant și anume faptul că salariatul a beneficiat de plata parțială a drepturilor sub formă de avans, drepturile salariale nefiind achitate în integralitatea lor. Din acest motiv s-a stabilit un termen de plată pentru data de xx.xx.xxxx.
Văzând că, unitatea nu a făcut dovada plății diferențelor salariale pentru lunile ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, august 2013 deși potrivit art.272 din Legea 53/2003 avea sarcina de a proba plata invocată, precum și că potrivit art.159 din Codul Muncii salariului reprezintă contraprestația muncii depuse de către salariat în baza contractului individual de muncă va obliga pârâta la plata diferenței de salariu pentru perioada menționată.
Totodată în raport cu disp. art.150 A..1. raportat la disp. art. 146 A..4 din Legea nr. 53/2003 va obliga societatea pârâtă să achite reclamantului și indemnizația pentru concediul de odihnă aferent timpului efectiv lucrat în perioada xx.xx.xxxx- momentul angajării reclamantului și până la data de xx.xx.xxxx.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea în pretenții bănești formulată de reclamantul N. A. D., domiciliat în loc.Vlădeni Deal, com.Frumușica, jud.Botoșani, CNP - XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâta S.C.X SRL Iași, cu sediul în Iași, str.X, nr.Y, et.Z, jud.Iași.
Obligă pârâta să plătească reclamantului:
-salariul pentru lunile: ianuarie,februarie, martie,aprilie, mai, iunie, august, septembrie 2013, calculat în funcție de salariul negociat prin contractul individual de muncă, din care se vor scădea sumele plătite cu titlu de avans în această perioadă;
-indemnizația pentru concediul de odihnă aferentă timpului efectiv lucrat în perioada xx.xx.xxxx-xx.xx.xxxx.
Executorie de drept.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse sub sancțiunea nulității la Tribunalul Botoșani.
Pronunțată în ședința publică din xx.xx.xxxx.
Președinte, Cu opinie în același sens, Grefier,
Asistenți
