Lovire sau alte violenţe. Jurisprudență Loviri şi alte vătămări
| Comentarii |
|
Judecătoria TÂRGU BUJOR Sentinţă penală nr. 268 din data de 18.11.2015
Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal. Drept civil. Procedură simplificată. Legea penală mai favorabilă. Schimbarea încadrării juridice.
Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, aceasta vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederii din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze";, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 1470 din 8 noiembrie 2011.
Judecătoria Târgu Bujor, secția penală, sentința penală nr. 268/18.11.2015
Prin rechizitoriul nr. …./246/P/2014, din data de 05.03.2015, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tîrgu Bujor a trimis în judecată pe inculpații RA și RN, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal, constând în acea că în ziua de 25.12.2013, în jurul orei 1500 au lovit-o pe persoana vătămată LM cu un par, pumnii și picioarele, provocându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 7 - 8 zile de îngrijiri medicale.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în cursul procesului penal, instanța reține că fapta inculpaților RA și RNA de a lovi persoana vătămată LM cu un par, pumnii și picioarele, în ziua de 25.12.2013, în jurul orei 1500, și de a-i provoca leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 7-8 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal.
Din punct de vedere al laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin acte de violență asupra persoanei vătămate, constând în lovirea acesteia cu pumnii, picioarele și cu un par. Urmarea imediată constă în cauzarea suferințelor fizice și a leziunilor ce au necesitat pentru vindecare circa 7 - 8 zile de îngrijiri medicale.
Legătura de cauzalitate între elementul material și urmarea socialmente periculoasă rezultă din materialul probator administrat în cauză.
Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că atitudinea inculpaților față de fapta săvârșită și de urmările acesteia se caracterizează prin intenție.
Fapta dedusă judecății a fost săvârșită la data de 25.12.2013 iar la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.
Conform dispozițiilor art. 5 alin. 1 Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Abordând problema legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a decis în practica sa că prin aplicarea legii penale în timp se înțelege ansamblul de norme juridice penale ce izvorăsc din rațiuni de politică penală, prin care se reglementează modul de aplicare a principiului mitior lex în raport cu timpul săvârșirii infracțiunii și cu momentul tragerii la răspundere penală a celor ce au săvârșit infracțiuni (Decizia nr. 841/2.10.2007). Totodată, determinarea legii mai blânde nu presupune o activitate abstractă, ci una concretă, fiind indisolubil legată de fapta comisă și de autorul ei (Decizia nr. 834 din 02 octombrie 2007).
Curtea Constituțională a statuat că "determinarea caracterului mai favorabil are în vedere o serie de elemente, cum ar fi cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, etc.
Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât criteriile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă.
Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a statuat că "acestea vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederii din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze"; (Decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011).
Analizând dispozițiile legale aplicabile în speță prevăzute de Codul penal din 1969 și de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, prin prisma criteriilor sus menționate, instanța apreciază că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.
În consecință, în temeiul disp. art. 386 Cod procedură penală, va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal (Legea nr. 286/2009) în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal din 1969.
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaților în temeiul textului de lege sus menționat, instanța va avea în vedere criteriile generale prev. de disp. art. 72 Cod penal din 1969, respectiv : dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În aprecierea gradului de pericol creat pentru valoarea ocrotită, instanța va avea în vedere și urmările produce asupra persoanei vătămate, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal. Totodată, instanța va avea în vedere circumstanțele personale ale inculpaților care, conform caracterizărilor depuse la dosarul cauzei, nu sunt cunoscute ca persoane violente și au avut un comportament civilizat anterior săvârșirii faptei.
De asemenea, instanța va reține că inculpații sunt la primul impact cu legea penală.
Față de cele ce preced, instanța apreciază că dintre pedepsele alternativ prevăzute de dispozițiile art. 180 alin. 2 Cod penal din 1969 este necesar a opta pentru pedeapsa amenzii într-un cuantum corespunzător gradului de pericol social concret al faptei și care să conducă la atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, reeducare și de exempleritate ale pedepsei.
În ceea ce privește acțiunea civilă, instanța constată că în timpul urmăririi penale, persoana vătămată LM s-a constituit parte civilă cu suma de 1000 lei reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea ochelarilor de vedere pe care i-a pierdut în timp ce era agresat, a ceasului care i-a fost distrus și a gecii care i-a fost ruptă.
În instanță, și-a majorat pretențiile la suma de 5000 euro precizând că diferența dintre suma de 1000 lei solicitată în cursul urmăririi penale și suma de 5000 euro reprezintă daune morale.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Galați s-a constituit parte civilă cu suma de 178,11 lei reprezentând cheltuielile cu asistența medicală acordată persoanei vătămate.
În ceea ce privește daunele materiale solicitate de partea civilă LM, instanța constată că acesta nu a făcut dovada pretențiilor sale în condițiile dispozițiilor art. 249 Cod procedură civilă, deși la termenul de judecată din data de 10 iunie 2015 instanța i-a pus în vedere necesitatea dovedirii prejudiciului material.
Cât privește daunele morale solicitate de partea civilă, această cerere trebuie analizată prin prisma condițiilor stabilite de legea civilă.
Astfel, instanța constată că leziunile fizice suferite, numărul de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecare, au produs inevitabil persoanei vătămate un prejudiciul moral, afectând negativ participarea acesteia la viața socială.
Cu toate acestea, instanța reține că însăși condamnarea inculpaților este de natură a reprezenta o reparație morală iar sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie să aibă efecte compensatorii, astfel încât să nu constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victima acestora.
În speță, instanța apreciază că acordarea unei sume de 1000 lei este suficientă pentru compensarea suferințelor cauzate părții civile.
Astfel, instanța, în temeiul art. 19 raportat la art. 397 Cod procedură penală și art. 1349 și 1357 Cod civil, va obliga în solidar pe inculpați să plătească părții civile LM suma de 1000 lei cu titlu de daune morale iar părții civile Spitalul Județean Sf. Apostol Andrei Galați, suma de 178,11 lei cu titlu de daune materiale.
Va respinge ca neîntemeiate pretențiile părții civile LM privind daunele materiale.
