Loviri şi alte vătămări. Jurisprudență Loviri şi alte vătămări
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă penală nr. 307 din data de 23.06.2017
Constată că prin rechizitoriul nr. …/115/P/2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău și înregistrat sub nr. …/260/2016 pe rolul Judecătoriei Moinești, a fost trimis în judecată inculpații : A.C. și A.C.V. ,pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 193 al.2 C.pen și
În actul de sesizare a instanței se arată că inculpații în data de 15.03.2016 au lovit persoana vătămată C.T. , cauzându-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Din probatoriul administrat în cauză, materialul de urmărire penală și declarațiile date în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarele:
În data de 15.03.2016 persoana vătămată C.T. a observat pe inculpații A.I. și A. Ioan lucrând la gardul care le desparte proprietățile a mers la aceștia.
După scurt timp a venit A.V. care a menționat că va modifica construcția gardului și l-a lovit pe C.T. cu pumnul în zona feței.
Între timp a apărut A.C. care l-a lovit pe C.T. cu țeava în spate, iar în aplanarea conflictului a intervenit A.I.
Conform certificatului medico-legal nr.93/A2.M persoana vătămată a suferit un traumatism cu echimoză braț drept și hemoragie subconjunctivală în rezorbție os, necesitând 4-5 zile îngrijiri medicale.
Martorii A. I. și A Ioan confirmă cele declarate de persoana vătămată și susțin că A.C. și A.C.V. l-au lovit pe C.T. .
Prezent în instanță , inculpatul A.C. arată că de fapt C.T. a lovit pe fiul său , A.C.V. și el a venit în ajutor și doar a împins pe partea vătămată în vederea îndepărtării pericolului în care se afla acesta.
Aceeași versiune a apărării o are și inculpatul A.C.V. care spune că a fost lovit de partea vătămată și el nu s-a apărat în nici o modalitate.
Ambii inculpați au declarat că prezenți la conflict au fost A.I. și A. Ioan.
Martorii arătați nu au putut să fie audiați de către instanță în mod nemijlocit deoarece atât datorită stării precare de sănătate , cât și a faptului că se află la lucru în străinătate și nu i se cunoaște domiciliu.
Aplicând prevederile art.381 alin.8 Cod proc penală , instanța a luat la cunoștință despre faptul că martorul A.I. a declarat că personal a observat când cei doi inculpați îl loveau pe C.T. , care se afla la pământ.
Aceeași declarație o dă și martorul A. Ioan , respectiv că cei doi inculpați au sărit gardul în grădina părții vătămate și au început să îl lovească.
Situația de fapt a mai fost dovedită și prin : plângerea și declarația persoanei vătămate fl.2, 4, certificat medico-legal fl.5;declarațiile martorilor A.I. fl.21, A. Ioan fl.23, ; declarații suspecți/ inculpați fl.9,15
Faptele inculpaților A.C. și A.C.V. care în data de 15.03.2016 au lovit p.v. C.T., cauzându-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev.și ped.de art.193 al.2 C.pen.
Se reține faptul că infracțiunea de lovire sau alte violențe are ca obiect juridic integritatea fizică sau sănătatea persoanei, precum și relațiile sociale în legătură cu acestea.
Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, constatăm faptul că elementul material este reprezentat în speță de lovirea directă a persoanelor vătămate cu pumnii și cu picioarele, urmarea imediată a acestor acțiuni fiind cauzarea de suferințe fizice asupra corpului persoanei vătămate, suferințe care au fost evaluate, pentru persoana vătămată , ca necesitând 4-5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor.
Sub aspectul laturii subiective, se constată că infracțiunile au fost săvârșite de către inculpați cu intenție directă, acesta prevăzând și urmărind producerea rezultatului faptelor lor, respectiv acela de a lovi persoana vătămată în scopul cauzării de suferințe fizice acesteia.
La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Inculpații sunt la prima încălcare a legii penale .
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei amenzi penale.
În baza art.63 Cod penal nou se va atrage atenția inculpaților asupra faptului că neexecutarea cu rea-credință a pedepsei amenzii penale aplicate conduce la înlocuirea numărului de zile-amendă rămase neexecutate cu un număr echivalent de zile de închisoare.
Persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei daune morale .
Condițiile angajării răspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care, ‚încălcându-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs in dauna persoanei vătămate reprezintă efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legătura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al acțiunii autorului faptei ilicite.
Vinovăția reprezintă latura subiectiva a răspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de voință si conștiință a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.
Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanța reține ca prin fapta savarsită , inculpatul a săvârșit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vătămate.
Prejudiciul produs reprezintă efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite săvârșită de către inculpat, persoana vătămată având nevoie de 11-12 zile de îngrijiri medicale.
Din probele administrate instanta retine ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita savarsită de inculpat si prejudiciul suferit de partea civilă , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorului faptei ilicite.
Din coroborarea probelor, cele date in cursul urmăririi penale, cat si cu declaratiile inculpaților date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpatului , aceasta fiind probata sub forma intenției.
Astfel, inculpații au prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vatamarea integritatii corporale a persoanei vătămate ) si au urmarit sau au acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin savarsirea faptei ilicite.
Constatand ca sunt indeplinite conditiile civile raspunderii civile delictuale instanta urmeaza sa aprecieze asupra cuantumului despagubirilor solicitate de persoana vătămată.
Fiind îndeplinite condițiile civile ale răspunderii civile instanța urmează să statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vătămată.
Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudicii aduse integritatii fizice si onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecatorului care, insa, trebuie sa aiba in vedere anumite criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.
Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.
Instanta constata ca suma de 5000 de lei reprezentând daune morale apare ca fiind o suma disproporționată si nerezonabila in raport cu suferințele fizice si psihice încercate de partea civilă in urma faptei săvârșite de inculpat.
În aprecierea sumei instanța a avut in vedere si inerentele suferințe psihice provocate persoanei vătămate prin fapta inculpatului.
În baza art. 397 alin. (1) N.C.proc.pen. rap. la art. 1.349 N.C.civ., față de disp. art. 25 alin. (1) N.C.proc.pen., se va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și obligă pe inculpați în solidar la plata sumei de 1000 lei daune morale.
În baza art. 274 alin. (1) N.C.proc.pen., vor fi obliga inculpații la plata sumei de câte 300 lei fiecare , cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.276 Cod proc penală vor fi obligă inculpații către partea vătămată la 1500 lei cheltuieli de judecată , respectiv onorariu apărător.
