Necitarea părţilor în procesul penal, consecinţă – trimiterea cauzei spre rejudecare.
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia Penală Decizie nr. 97/CCP din data de 30.09.2016
Prin încheierea penală nr. 209 din 21.07.2016 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Dragomirești s-a respins, în baza art. 345 și 346 alin.2 C.pr.pen., cererea inculpatului II de restituire a cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești.
S-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul întocmit la 6 iunie 2016 în dosarul nr. 342/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești privindu-l pe inculpatul II, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății în cauza privindu-l pe același inculpat.
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că în art. 54 C.pr.pen. s-au stabilit clar competențele judecătorul de cameră preliminară, iar această procedură de cameră preliminară are obiectul stabilit la art. 342 C.pr. pen, respectiv verificarea competenței și legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
Un element de noutate în procedura camerei preliminare îl constituie reglementarea unei proceduri scrise privind formularea unor cereri și excepții.
Procedura de soluționare a unor asemenea cereri sau excepții este reglementată de art. 345 și 346 CPP.
În cazul de față inculpatul solicită prin notele scrise de la f. 10 din dosarul asociat restituirea cauzei la parchet pentru nelegalitatea sesizării instanței, neregularitatea actului de sesizare, precum și nulitatea unor acte de urmărire penală și excluderea unor probe.
Pentru a se putea dispune în sensul solicitat judecătorul verifică dacă, în speță, subzistă vreuna din cele trei situații limitativ prevăzute de art. 346 alin. 3 C.pr.pen Conform art. 346 alin. 4 C.pr. pen. în toate celelalte cazuri, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății.
Cu privire la invocarea de către inculpat a neregularității actului de sesizare a instanței pe motivul încălcării dispozițiilor art. 328 alin. 2 C.pr. pen., apreciind că s-a stabilit în mod greșit calitatea de parte civilă a Gărzii Forestiere Cluj, care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 21.664,57 lei, reprezentând 50% din valoarea pagubei produse prin săvârșirea infracțiunii, judecătorul de cameră preliminară nu este competent să se pronunțe în această etapă procesuală deoarece recunoașterea calității de parte civilă a unei persoane vătămate indicate în rechizitoriu ține de soluționarea fondului cauzei, aspect cu privire la care instanța se va pronunța odată cu fondul prin rezolvarea acțiunii civile, conform art. 397 CPP, nicidecum în această procedură de cameră preliminară în care verifică doar sub aspectul legalității dacă rechizitoriul cuprinde datele prevăzute la art. 328 C.pr.pen.
Verificând rechizitoriul, prin prisma elementelor prev. de art 328, alin. 1 C.pr.pen, judecătorul a constatat că acesta cuprinde mențiunile prev. la art. 286, alin. 2 C.pr.pen., datele referitoare la faptele reținute în sarcina inculpatului, încadrarea juridică, probele și mijloacele de probă, dispoziția de trimitere în judecată, a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de primul-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești.
S-a constatat că sunt respectate prev. art 328 alin. 2 C.pr. pen., respectiv sunt arătate persoanele care trebuie citate în instanță cu indicarea calității lor în proces și locul unde urmează a fi citate.
Faptul că inculpatul nu este de acord cu partea civilă indicată în rechizitoriu pe motiv că inculpatul nu a putut identifica vreo vătămare suferită de partea civilă indicată în rechizitoriu în sensul prev. de art. 79 C.pr. pen., nu înseamnă că actul de sesizare a instanței nu este legal întocmit.
Cu privire la criticile aduse de inculpat privind modalitatea de calculul a prejudiciului s-a arătat că verificarea acestui aspect ține tot de fondul cauzei, iar nu de legalitatea administrării probelor, ce face obiectul camerei preliminare.
Cu privire la solicitarea de constatare a nelegalității și deci nulitatea efectuării tuturor actelor de urmărire penală precum și a administrării tuturor probelor de la momentul sesizării (29.05.2014) până la data aducerii la cunoștința inculpatului a calității acestuia de suspect (14.10.2015 - fila 54 dosar urmărire penală) cu consecința excluderii acestora pe motivul încălcării dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil ale inculpatului pe motiv că deși încă de la sesizare se cunoștea persoana căreia i se aduc acuzațiile cu privire la care se efectuează acte de urmărire penală și se administrează probele, s-a dispus continuarea urmăririi penale față de II doar în 16.09.2015, calitatea de suspect fiindu-i adusă la cunoștință doar în 14.10.2015, la aproape un an și jumătate după sesizare și la mai bine de un an și trei luni după dispunerea începerii urmăririi penale față de faptă, s-a arătat că art. 281 alin 1 n.C.pr.pen. prevede expres nulitățile absolute.
Inculpatul a invocat încălcarea dreptului la informare cu privire la natura și cauza acuzării garantat de dispozițiile art. 10 alin. 3 C.pr.pen., art. 6 parag. 3 lit. a din CEDO, art. 3 din directiva nr. 2012/13/UE
Însă art. 305 alin. 3 C.pr. pen., prevede că doar când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, aceasta dobândește calitatea de suspect.
Inculpatul a susținut că organele de urmărire penală cunoșteau de la început că acesta ar fi fost vinovat de săvârșirea unor fapte de natură penală, însă au început urmărirea penală in rem, fără să-i aducă la cunoștință învinuirea, însă judecătorul de cameră preliminară a arătat că tocmai pentru a se respecta drepturile și garanțiile procesuale ale inculpatului organele de urmărire penală au considerat că acesta poate dobândi calitatea de suspect abia după administrarea unor probe, conform art. 97 C.pr. pen., , fiindu-i apoi adusă la cunoștință calitatea de suspect, conform art. 307 C.pr. pen., la data de 14.10.2015, II fiind audiat în această calitate, aducându-i-se la cunoștință drepturile și obligațiile procesuale prev.de art. 108 C.pr. pen.
La data de 13.01.2016 i s-a adus la cunoștință inculpatului faptul că prin ordonanța din data de 09.12.2015 s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la tăiere fără drept de arbori, faptă prev. și ped. art. 52, alin. 3 din n.C.pen. rap. la art. 107 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 rep.
Judecătorul a constatat că inculpatului nu i-a fost încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, acesta având posibilitatea să propună probe în apărarea sa, posibilitate pe care o are, de altfel, și în cursul procesului penal.
Cu privire la solicitarea inculpatului de constatare a nulității procesului-verbal de reconstituire din 26.10.2015 (f 25-32 dos up) și a procesului-verbal de cercetare la fața locului din 05.04.2016 (f 43-51 dos up) și excluderea acestor mijloace de probă pe motiv că aceste acte de urmărire penală nu au fost dispuse prin ordonanță, apreciind ca fiind incidente disp. art. 192 -195 C.pr. pen., judecătorul a constatat că art. 192 și 193 C.pr. pen. nu prevăd obligativitatea dispunerii acestora prin ordonanță motiv pentru care a înlăturat criticile ca nefondate.
Acolo unde legiuitorul a considerat că este necesară emiterea unei ordonanțe Codul de procedură penală prevede expres. Chiar și așa procurorul de caz a emis ordonanța din data de 28.03.2016 (f.40) prin care a delegat organele de cercetare penală din cadrul IPJ Maramureș pentru efectuarea unor cercetări la locul producerii infracțiunii.
Cu privire la solicitarea de la pct. 4 din "notele scrise"; ale inculpatului privind constarea nulității și excluderea notei de constatare nr. 1924/15.02.2016 întocmită de către Garda Forestieră Cluj și anexele privind inventarul cioatelor pe motiv că acel calcul al prejudiciului s-a efectuat în temeiul unor constatări pe care le apreciază ca nelegale, judecătorul a constatat că actele respectă cerințele legale, constatarea efectivă la fața locului fiind la data de 20.06.2014 (imediat după comiterea faptelor), cu participarea organelor de cercetare penală. Legea nu prevede obligativitatea ca înscrisurile constatatoare ale unor mijloace probatorii să fie întocmite exact în ziua deplasării efective la fața locului pentru că ar fi și absurdă o asemenea cerință.
În plus, pentru a se putea constata nulitatea acestor înscrisuri și exclude trebuie ca acestea să fie lovite sau de nulitate absolută, ceea ce nu este cazul de față raportat la art. 281 C.pr. pen., sau de nulitate relativă, caz în care inculpatul trebuie să dovedească vătămarea drepturilor inculpatului, vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului, așa cum prevede art. 282 alin. 2 C.pr. pen., ceea ce nu este cazul de față.
Cu privire la acest aspect inculpatul a invocat invocă încălcarea, doar la modul general, a dreptului său la apărare și la un proces echitabil fără să indice în concret vătămarea produsă.
Referitor la pct. 5 din notele scrise, prin care inculpatul solicită constatarea nulității și excluderea calculului prejudiciu întocmit de Ocolul Silvic Dragomirești (fila 74 dos up) înregistrat sub nr. 2490 din 05.06.2014, apreciindu-l ca nelegal, fiind realizat cu încălcarea dispozițiilor art 7 din O.U.G. nr. 85/2006 pe motiv că proba a fost întocmită de personal silvic din cadrul RNP - Direcția Silvică Maramureș, Ocolul Silvic Dragomirești în legătură cu pădurea unei persoane ce nu avea încheiat contract de prestări servicii silvice cu RNP -Romsilva, judecătorul a constatat că acel calcul al prejudiciului a fost întocmit de către organele silvice, la solicitarea organelor de cercetare penală, apreciind că nu poate fi considerată ca nelegală și să dispună excluderea unei probe pe motiv că acel calcul al prejudiciului a fost întocmit de personal silvic din cadrul Ocolului Silvic Dragomirești, din cadrul RNP-Direcția Silvică Maramureș, deși persoana nu avea încheiat contract de prestări servicii silvice, deoarece, potrivit art. 2 alin 1 din OU nr. 85 din 8 noiembrie 2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, "evaluarea pagubelor se realizează în mod unitar, indiferent de natura proprietății, sau de proprietar.";
Art. 7 alin.2 din OU nr. 85/2006 prevede că personalul silvic împuternicit în condițiile legii să constate faptele prin care s-au săvârșit infracțiuni sau contravenții silvice este îndreptățit să constatate și să evalueze pagubelor produse prin săvârșirea de infracțiuni sau de contravenții.
Coroborând aceste două texte de lege, judecătorul a constatat că personalul silvic care a întocmit calculul prejudiciului are competența legală necesară motiv pentru care a respins solicitarea inculpatului de constatare a nulității și de excludere a calculului prejudiciu întocmit de Ocolul Silvic Dragomirești.
În temeiul art. 328 coroborat cu art. 286 al. 2 C. pr. pen., s-a constatat regularitatea actului de sesizare atât sub aspectul conținutului, cât și sub aspectul confirmării.
În raport cu cele mai sus menționate, în temeiul art. 346 alin. (1) și (2) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din data de 06.06.2016 din dos nr. 342/P/2014 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești privindu-l pe inculpatul II, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
Totodată s-a dispus începerea judecății în cauza privindu-l pe inculpatul II pentru săvârșirea participației improprii la infracțiunea de tăiere fără drept de arbori, faptă prev. și ped. art. 52 alin. 3 din n.C.pen. rap. la art. 107 alin. 1 lit. d din Legea nr. 46/2008 rep.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul care în cuprinsul notelor scrise de la filele 12-22 a solicitat a se desființa această încheiere, a se constata neregularitatea actului de sesizare, nulitatea unor probe și excluderea lor, comunicarea încheierii la procuror pentru remedierea neregularităților din rechizitoriu și precizarea dacă își menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.
În motivarea cererii sale contestatorul-inculpat a arătat, în esență, că invocă neregularitatea actului de sesizare a instanței prin încălcarea art. 328 alin.2 C.pr.pen., fiind greșit stabilită calitatea de parte civilă a Gărzii Forestiere Cluj cu privire la suma de 21.664,57 lei reprezentând 50% din valoarea pagubei produse prin săvârșirea infracțiunii. Conform art. 328 alin.2 C.pr.pen., în rechizitoriu se indică numele, prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, a calității lor în proces și locul unde urmează a fi citate. Dispozițiile legale invocate ca și temei de constituire de parte civilă de către Garda Forestieră Cluj (art. 105 alin.3 din Legea nr. 46/2008 și art. 8 alin.5 din O.U.G. nr. 85/2006) au fost greșit interpretate atât de instituția publică teritorială din subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, dar și de parchet care, în urma solicitării, a stabilit eronat calitatea ei de parte civilă.
Conform art. 105 alin.3 din Legea nr. 46/2008, dacă prejudiciul evaluat potrivit alin.1 nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, acesta se recuperează în baza procesului-verbal, a actului de control de fond forestier (parțial întocmit de personalul silvic, de organele fiscale competente subordonate A.N.A.F. pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanei juridice. Aceste sume se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor fizice de către organele fiscale ale unității administrativ-teritoriale sumele astfel obținute se fac venit la bugetul local.
Situația premisă din acest text legal nu este îndeplinită în cauză, neexistând un contract de servicii silvice sau de administrare încheiat cu privire la parcela de pe care se presupune că s-au tăiat arbori fără drept. Recuperarea prejudiciului se face în baza procesului-verbal sau a actului de control efectuat, deci sunt acte administrative care dau naștere, modifică sau sting raporturi juridice, fiind la scadență titluri executorii. Prin urmare, formularea unei constituiri de parte civilă într-un dosar penal este lipsită de interes legitim, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură trebuie să emită actul administrativ - titlu executoriu pentru a-și recupera prejudiciul fără a mai solicita instanței un alt titlu executoriu.
S-a făcut trimitere la art. 8 alin. 4, 5 din O.U.G. nr. 85/2006 potrivit cărora 50% din prejudiciu se suportă de proprietarii pădurilor private care nu asigură administrarea pădurii/serviciile silvice. Așadar formularea unor asemenea pretenții într-un dosar penal având ca obiect infracțiunea de tăiere fără drept de arbori este greșită în condițiile în care prejudiciul este pretins de la persoana căreia i se aduce acuzația de tăiere de arbori, iar fapta de a nu asigura administrarea pădurii/serviciile silvice nu e infracțiune, ci contravenție. Pentru că nu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru infracțiunea de furt de arbori, calitatea de parte civilă într-un proces penal este exclusă, iar dreptul autorității de a imputa 50% din prejudiciu de la proprietar (deci nu de la autorul faptei de tăiere fără drept de arbori) se realizează prin emiterea unui act administrativ în legătură cu o eventuală răspundere contravențională. Prin urmare, raportat la art. 79 C.pr.pen., conform căruia persoana vătămată este persoana care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală și pentru că nu există nici un fel de astfel de vătămare, determinată de fapta pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, s-a solicitat a se constata neregularitatea actului de sesizare a instanței. Concluzia judecătorului de cameră preliminară în sensul că verificarea calității de parte civilă a Gărzii Forestiere Cluj constituie o analiză pe fondul cauzei este greșită pentru că inculpatul nu a adus critici de netemeinicie, ci cu privire la reținerea calității procesuale a gărzii forestiere cu nerespectarea dispozițiilor legale mai sus menționate.
Contestatorul-inculpat a solicitat a se constata nelegalitatea și deci nulitatea tuturor actelor de urmărire penală și a administrării tuturor probelor de la momentul sesizării (29.05.2014) și până la aducerea la cunoștința sa a calității de suspect (14.10.2015) cu consecința excluderii lor pentru că s-a încălcat în mod grav dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Deși de la sesizare se cunoștea persoana căreia i se aduc acuzațiile, s-a dispus continuarea urmăririi penale față de contestatorul-inculpat doar la data de 16 septembrie 2015, calitatea de suspect fiindu-i adusă la cunoștință doar la 14 octombrie 2015 (după 1 an și jumătate de la sesizare și 1 an 3 luni după începerea urmăririi penale in rem). Incă de la începerea cercetărilor din actele efectuate a rezultat convingerea lor în sensul comiterii faptelor de către contestatorul-inculpat, fiind evident că procesul penal se derulează împotriva lui, iar continuarea urmăririi penale față de acesta după peste 1 an 3 luni nu i-a dat posibilitatea de a se apăra prin aducerea la cunoștință a drepturilor sale (evidenta derulare a procesului față de contestatorul-inculpat încă de la începerea cercetărilor rezultă din adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria Dragomirești din 30 mai 2014 către Poliția Dragomirești în care se arată că urmează a se efectua cercetări penale față de II, adresa Poliției Dragomirești către Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești din aceeași dată prin care se solicită atribuirea numărului unic și se arată că lucrarea penală îl privește pe contestatorul-inculpat, procesul-verbal de constatare din 29 mai 2014 în care se indică acuzația de tăiere fără drept și furtul unor arbori de către acesta, ordonanța procurorului din 7 octombrie 2014 de trecere a cauzei de la un organ la altul în care s-a arătat că, în urma verificărilor, s-a stabilit că tăierile ilegale s-au făcut de acesta, etc.).
Dreptul unei persoane de a fi informată cu privire la natura și cauza acuzării este garantat și s-a făcut trimitere în acest sens la art. 10 alin.3 C.pr.pen., art. 6 par.1,3 lit.a din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 305 alin.3 C.pr.pen.
În consecință, se impune a se constata nelegalitatea actelor de urmărire penală și a administrării probelor cu consecința excluderii acestora din urmă: ordonanța primului procuror delegat din 7.10.2014, calculul prejudiciului, proces-verbal de constatare din 20.06.2014, calculul prejudiciului realizat de Ocolul Silvic Dragomirești înregistrat sub nr. 2490 din 05.06.2014, adresa Ocolului Silvic Dragomirești către Poliția Orașului Dragomirești nr. 2728/23.06.2014, declarații martori BI din 08.09.2015, CI din 20.08.2015 și din 06.10.2014, PI din 14.09.2015, DT din 14.09.2015, GC din 21.08.2015, proces-verbal de confruntare CI - BI din 25.09.2015, carnete inventar.
Contestatorului-inculpat nu i s-au respectat drepturile procesuale, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil pe care nu și le-a putut exercita pe parcursul administrării cele mai mari părți din probatoriu înainte de a i se aduce la cunoștință calitatea de suspect.
Contestatorul-inculpat a mai solicitat a se constata nulitatea procesului-verbal de reconstituire din 26.10.2015 și a celui de cercetare la fața locului din 5 aprilie 2016 și a se exclude aceste probe cu motivarea că, potrivit art. 192-195 C.pr.pen., probele se dispun prin ordonanță și este necesar a se indica în aceste procese-verbale ordonanța prin care s-a dispus măsura. In speță, procesul-verbal de reconstituire nu cuprinde nici o mențiune cu privire la existența vreunei ordonanțe și nici nu există o atare dispoziție a organului de urmărire penală. De asemenea, în actul procesual prin care s-a dispus reconstituirea trebuie să fie menționate activitatea, situația ce trebuie reconstituită, persoana care va face reconstituirea și locul unde va avea loc. Pentru respectarea prezumției de nevinovăție pentru aflarea adevărului (art. 4,5 C.pr.pen.), art. 193 alin.2 C.pr.pen. prevede obligația pentru organul judiciar de a verifica pe calea reconstituirii toate variantele de desfășurare a faptei, iar în situația în care organul judiciar dispune efectuarea reconstituirii doar pentru una din variante se creează suspiciunea că imparțialitatea sa este afectată (art.64 alin.1 lit.f C.pr.pen.). Nici pentru cercetarea la fața locului nu există în dosarul de urmărire penală ordonanța de delegare din 28 martie 2016 indicată în procesul-verbal și nu se face trimitere la vreo ordonanță de dispunere a ei. Procesele-verbale de cercetare la fața locului și de reconstituire s-au realizat cu încălcarea art. 195 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, necuprinzând descrierea amănunțită a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate, a poziției și stării celorlalte mijloace de probă astfel încât să fie redate cu precizie, iar cu privire la reconstituire nu s-a consemnat în plus în mod amănunțit modul de desfășurare a ei. Conform art. 195 alin.1 lit.a C.pr.pen., despre efectuarea reconstituirii se încheie proces-verbal în care trebuie să se indice ordonanța sau încheierea prin care s-a dispus măsura.
Contestatorul-inculpat a mai solicitat a se constata nulitatea și a se dispune excluderea notei cu privire la prejudicii cu anexa nr. 1924/2016 a Gărzii Forestiere Cluj inclusiv nota de calcul a prejudiciului și a inventarului cioatelor. Calculul prejudiciului s-a făcut în baza unor constatări nelegale conform celor arătate în pct.1 din motivarea contestației.
Actele îndeplinite ulterior actului declarat nul sunt, la rândul lor, nule dacă există o legătură directă între ele. Întrucât nota de calcul a prejudiciului se bazează pe constatările din iunie 2014 care sunt nelegale, actul ulterior nu putea fi îndeplinit în lipsa celui nul. Nu se poate verifica temeinicia notei de calcul a prejudiciului și implicit din cauza încălcării dreptului la apărare al inculpatului și a dreptului la un proces echitabil. Nu există nici o referire la modul în care s-a realizat inventarierea, evaluarea pagubei astfel că nu se poate verifica eventuala respectare a art. 3 din O.U.G. nr. 85/2006 și a anexei 1 la acest act normativ. Dispozițiile legale stabilesc criterii clare de evaluare a pagubei prin folosirea valorii factorului K (art.3 alin.2-4 din O.U.G. nr. 85/2006).
Contestatorul-inculpat a solicitat a se exclude calculul prejudiciului întocmit de Ocolul Silvic Dragomirești cu motivarea că acesta este nelegal, fiind realizat cu încălcarea art. 7 din O.U.G. nr. 85/2006 cu privire la faptul că atât constatarea, cât și evaluarea pagubelor se realizează de personalul din cadrul structurilor care asigură administrarea/serviciile silvice/pază împuternicit să constate faptele prin care s-au comis infracțiuni sau contravenții silvice, dacă e cazul. Conform art. 2 lit.a pct.1, 9, 18 din Regulamentul de organizare și funcționare R.N.P. "Romsilva";, aceasta are competențe principale în domeniul silviculturii, a exploatării și prelucrării lemnului constând în asigurarea integrității fondului forestier (…) pe care îl are în administrare sau pentru care prestează servicii silvice, organizarea și efectuarea pazei fondului forestier pe care îl administrează împotriva tăierilor ilegale de arbori (…) exercitarea controlului respectării regulilor silvice de exploatare a lemnului în pădurile pe care le administrează.
Calculul prejudiciului s-a făcut de personalul silvic din cadrul R.N.P. - Direcția Silvică Maramureș - Ocolul Silvic Dragomirești pentru pădurea unei persoane ce nu avea încheiat contract de prestări silvice cu R.N.P. Romsilva. Deci proba s-a obținut nelegal, actul fiind nul.
Nerespectarea dispozițiilor legale invocate mai sus cu ocazia efectuării actelor de urmărire și administrării probelor indicate a adus o vătămare importantă dreptului la apărare și la un proces echitabil al inculpatului, administrarea probei cu expertiza în faza cercetării judecătorești neputând complini obligația procurorului de respectare a principiului legalității procesului penal și de administrare a probelor conform dispozițiilor procesual penale cu respectarea efectivă a dreptului la apărare.
Vătămarea este dovedită, decurgând din chiar modul în care au fost efectuate actele de urmărire penală și administrate probele criticate. In temeiul probelor nelegale s-a stabilit existența unui element constitutiv al infracțiunii, respectiv prejudiciul, dar și încadrarea juridică a faptelor.
Organul de urmărire penală a administrat probele criticate cu încălcarea principiului legalității, aducând atingere drepturilor garantate de Convenție (art.6 par.1), Constituția României (art.21) și Codul de procedură penală (art.2); din aceste mijloace de probă au rezultat fapte și împrejurări ce au condus la inculparea și trimiterea în judecată a numitului Iuga Ioan.
Examinând încheierea penală contestată, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului reține următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit la 6 iunie 2016 în dosarul nr. 342/P/2014 Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomirești a dispus trimiterea în judecată a contestatorului-inculpat II pentru participație improprie la tăierea fără drept de arbori prev.de art. 52 alin.3 din noul Cod penal rap.la art.107 alin.1 lit.d din Legea nr. 46/2008 republicată (s-a dispus clasarea cauzei față de contestatorul-inculpat pentru infracțiunea de furt de arbori prev.de art. 109 alin.1 lit.d din Legea nr. 46/2008 republicată și față de numitul BI pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori prev.de art. 109 alin.1 lit.d din Legea nr. 46/2008 republicaă). S-a dispus citarea contestatorului-inculpat II și a părții civile Garda Forestieră Cluj (precum și a 7 martori).
In cuprinsul rechizitoriului s-a reținut, în esență, că în primăvara anului 2014 contestatorul-inculpat II le-a solicitat numiților BI și DV să taie la ras arbori din U.P. II Baicu de pe raza localității Dragomirești - loc în care deține 9,5 ha de pădure, în fapt cele două persoane menționate tăind de pe picior 191 de arbori de esență fag în valoare de 43.329,14 lei (fără TVA).
De asemenea, s-a mai reținut și faptul că Garda Forestieră Cluj s-a constituit parte civilă cu suma de 21.664,57 lei (50% din valoarea pagubei produse prin comiterea infracțiunii).
Judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului reține faptul că în faza de urmărire penală s-a constituit parte civilă Ocolul Silvic Dragomirești, conform adresei nr. 2490/05.06.2014 (f.73 dosar u.p.) față de care nu s-a urmat procedura din camera preliminară, ci doar față de Garda Forestieră Cluj (indicată ca și parte civilă în rechizitoriu) și inculpat. Pe de altă parte, Garda Forestieră Cluj a trimis la dosar la filele 34-36 o notă de calcul a prejudiciului, solicitând a se atrage răspunderea civilă a urmașilor defunctei IP ca părți civilmente responsabile pentru suma de 21.664,57 lei fără TVA (reprezentând 50% din paguba ce se va face venit la fondul de ameliorare) pentru neîndeplinirea obligațiilor de a asigura paza pădurii printr-un contract de pază cu un ocol silvic autorizat fără a preciza în mod expres dacă se constituie sau nu parte civilă în cauză (gărzile forestiere s-au înființat prin O.U. nr. 32/2015 care au preluat atribuțiile comisariatelor de regim silvic și cinegetic care s-au desființat; organizarea și funcționarea lor s-a stabilit prin H.G. nr. 743/2015, ele având rolul de a constata faptele ce constituie contravenții sau infracțiuni conform legislației din domeniul silviculturii, de a sesiza organele de urmărire penală competente conform Codului de procedură penală; ele au preluat patrimoniul fostelor comisariate de regim silvic și cinegetic și s-au substituit în drepturile și obligațiile, litigiile fostelor comisariate).
Față de cele de mai sus, judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului a apreciat că procedura din camera preliminară nu s-a urmat față de Ocolul Silvic Dragomirești (care s-a constituit parte civilă în cauză), nu s-a verificat dacă Garda Forestieră Cluj se constituie parte civilă în cauză pentru a se putea urma față de aceasta procedura din camera preliminară astfel că se impune desființarea integrală a încheierii penale contestate și a se trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe care va proceda în acest sens. Judecătorul de cameră preliminară este obligat ca în această fază a procesului penal să stabilească cadrul procesual legal - fază pe care are dreptul să o parcurgă toate părțile, neputând fi private de acest drept chiar dacă în mod eronat nu au fost indicate ca și părți în actul de sesizare a instanței, urmând ca aceasta, la fondul cauzei, dacă va aprecia că unele părți care au solicitat să fie introduse în cauză nu au calitate procesuală, să se pronunțe în consecință cu privire la acest aspect.
Apărările formulate de contestatorul-inculpat cu privire la celelalte aspecte care nu vizează cadrul procesual din camera preliminară nu au putut fi examinate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului având în vedere considerentele pentru care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță și care au prioritate față de celelalte apărări formulate de contestatorul-inculpat.
