Nesocotirea, la stabilirea pedepsei rezultante, în aplicarea legii penale mai favorabile a regulilor stabilite de art.49 alin.1 din Noul Cod penal, pluralitate intermediară, în situaţia înlăturării stării de recidivă
| Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia penală Decizie nr. 89/C din data de 27.05.2014
Prin sentința penală nr. 857 din 28 martie 2014 a Judecătoriei Baia Mare s-a admis contestația formulată de condamnatul Petrici Marinel având ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile.
În baza art. 6 Cod penal, s-a dispus înlăturarea dispozițiilor art. 37 lit. a, b din vechiul Cod penal cu privire la infracțiunea de corupție sexuală prevăzută de art. 202 alin. 1 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 13 din același Cod penal pentru care i s-a aplicat pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 126/30.01.2003 a Judecătoriei Baia Mare.
S-a menținut pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 126/30.01.2003 a Judecătoriei Baia Mare.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei nr. 178/18.06.2003 al Judecătoriei Baia Mare și emiterea unui nou mandat conform
acestei sentințe și s-a dedus perioada executată (28.02.2013 la zi).
În considerentele sentinței s-a reținut faptul că prin sentința penală nr. 126 din 30.01.2003 pronunțată de Judecătoria Baia Mare (definitivă prin decizia penală nr. 182/A/28.05.2003) acesta a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare pentru infracțiunea de corupție sexuală prevăzută de art. 202 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 37 lit. a și b, art. 13 din vechiul Cod penal.
Acestuia i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 71 raportat la art. 64 Cod penal din 1969.
În baza sentinței penale menționate s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 178/18.06.2003 de către Judecătoria Baia Mare, executarea pedepsei începând la data de 28.02.2013.
Potrivit art. 6 alin. 1 Cod penal, "când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim";.
Conform art. 4 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, "pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi";.
În cauză analizând pedeapsa rezultantă aplicată acestuia, s-a constatat că aceasta nu depășește maximul prevăzut de legea nouă astfel încât nu se impune reducerea sa.
Astfel infracțiunea de corupție sexuală pentru care condamnatului i-a fost aplicată pedeapsa de 4 ani închisoare are corespondent în art. 221 alin. 1 și 3 Cod penal, iar limitele de pedeapsă prevăzute sunt de la 1 la 5 ani închisoare. Pedeapsa aplicată în concret acestuia este inferioară maximului prevăzut de legea nouă astfel că nu se impune reducerea sa.
Instanța a sporit această pedeapsă cu 6 luni ca urmare a reținerii stării de recidivă atât postcondamnatorie, cât și postexecutorie.
Cu privire la starea de recidivă reținută instanța a avut în vedere prevederile art. 41 alin. 1 Cod penal, conform cărora "există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an și până la reabilitare sau la împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune cu intenție sau cu intenție depășită, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 1 an sau mai mare";.
În această speță, starea de recidivă postexecutorie a fost atrasă, potrivit dispozițiilor vechiului Cod penal, de condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2265/12.12.1997 a Judecătoriei Baia Mare.
Conform noilor prevederi, această condamnare anterioară nu mai atrage starea de recidivă, ci doar pe aceea de pluralitate intermediară motiv pentru care instanța a dispus înlăturarea dispozițiilor art. 37 lit. b din vechiul Cod penal.
Starea de recidivă postcondamnatorie a fost atrasă, potrivit dispozițiilor Codului penal din 1969, de condamnarea la pedeapsa de 7 luni închisoare aplicată prin sentința penală 170/31.01.2002 a Judecătoriei Baia Mare.
Conform noilor prevederi, această condamnare anterioară nu mai atrage starea de recidivă, ci doar pe aceea de pluralitate intermediară motiv pentru care instanța a dispus înlăturarea dispozițiilor art. 37 lit. a din vechiul Cod penal.
Pedeapsa rezultantă concret aplicată acestuia nu trebuie redusă nici ca urmare a aplicării prevederilor pluralității intermediare prevăzute de art. 44 alin. 1 Cod penal, maximul pedepsei la care s-ar putea ajunge în urma reținerii noilor prevederi în raport de pedeapsa efectiv aplicată fiind de 4 ani 6 luni 10 zile închisoare (4 ani închisoare pedeapsa de bază la care se adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse de 6 luni 10 zile închisoare).
Având în vedere cele expuse, în baza art. 595 Cod procedură penală raportat la art. 23 din Legea 255/2013 modificat prin OUG 116/2013, s-a admis cererea de aplicare a legii penale mai favorabile formulată de condamnatul Petrici Marinel doar în ceea ce privește înlăturarea dispozițiilor art. 37 lit. a și b din vechiul Cod penal.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Prin încheierea pronunțată la 1 aprilie 2014 în același dosar s-a dispus îndreptarea erorii materiale din minuta și dispozitivul sentinței penale în sensul că s-a dedus în locul perioadei executate 28 februarie 2013 la zi perioada 30 iulie 2002 - 23 decembrie 2002, 28 februarie 2013 la zi.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare care a solicitat a se înlătura dispoziția prin care s-a menținut pedeapsa de 4 ani 6 luni și a se coborî aceasta la 4 ani 2 luni 10 zile.
În cuprinsul motivelor care au stat la baza contestației parchetul a arătat că în mod greșit prima instanță s-a raportat cu ocazia calculării sporului obligatoriu de ⅓ din totalul celorlalte pedepse la ambele pedepse aplicate anterior (de 1 an și de 7 luni) și astfel nu a dat eficiență prevederilor legale ce reglementează sancționarea pluralității intermediare.
Înlăturând art. 37 lit. b Cod penal cu privire la pedeapsa de 1 an (deja executată), aceasta nu mai trebuia să intre în calculul sporului obligatoriu pentru că doar pedeapsa de 7 luni (ce a constituit primul termen al recidivei postcondamnatorii) atrage aplicabilitatea dispozițiilor legale privind calculul pedepsei pentru pluralitatea intermediară cu trimitere la dispozițiile privind concursul de infracțiuni (art. 44 alin. 2 Cod penal).
Prin urmare, pedeapsa de 4 ani 6 luni aplicată în urma adăugării unui spor de 6 luni pentru că s-a reținut starea de recidivă este mai mare decât maximul pedepsei la care se putea ajunge prin reținerea noilor prevederi legale - 4 ani 2 luni 10 zile (4 ani + ⅓ × 7 luni) astfel că se impune a fi redus la acest cuantum.
Examinând sentința penală contestată, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 126 din 30 ianuarie 2003 a Judecătoriei Baia Mare intimatul Petrici Marinel a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de corupție sexuală prevăzută de art. 202 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 42 Cod penal și a art. 37 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 39 alin. 1 Cod penal, această pedeapsă a fost contopită cu pedeapsa de 7 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 170/31.01.2002 a Judecătoriei Baia Mare, pedeapsa rezultantă fiind de 5 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 2 ani, dispunându-se ca acesta să execute pedeapsa de 7 ani închisoare, iar conform art. 39 Cod penal, i s-a dedus din pedeapsă perioada executată (30 iulie 2002 - 23 decembrie 2002).
Cu consecințele prevăzute de art. 71, 64 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 182/A/28.05.2003 a Tribunalului Maramureș această sentință a fost desființată în parte, intimatul fiind condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracțiunea de corupție sexuală prevăzută de art. 202 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2, 42 Cod penal, a art. 37 lit. a, b Cod penal și a art. 13 Cod penal.
În baza art. 39 alin. 1 Cod penal, s-a contopit această pedeapsă cu cea de 7 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 170/2002 a Judecătoriei Baia Mare, pedeapsa cea mai grea fiind de 4 ani închisoare care a fost sporită cu 6 luni închisoare pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani 6 luni închisoare ce s-a dispus a se executa în condițiile prevăzute de art. 71, 64 Cod penal.
S-a dedus din pedeapsă perioada executată (30 iulie 2002 - 23 decembrie 2002).
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Potrivit art. 6 alin. 1 din noul Cod penal, dacă după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și până la executarea integrală a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, dacă cea aplicată depășește maximul special prevăzut de legea nouă, ea se reduce la acest maxim.
Infracțiunea de corupție sexuală pentru care intimatul a fost condamnat prin decizia penală mai sus menționată se regăsește în prezent în art. 221 alin. 1, 3 din noul Cod penal, limita maximă specială de 5 ani nefiind depășită de pedeapsa ce i-a fost aplicată.
Întrucât starea de recidivă postcondamnatorie și cea postexecutorie s-a reținut în raport de condamnarea la pedeapsa de 7 luni închisoare (sentința penală nr. 170/2002) și de 1 an închisoare (sentința penală nr. 2265/1997)și față de prevederile art. 41 alin. 1 din noul Cod penal (care prevede pentru primul termen al recidivei condiția existenței unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an), în mod corect prima instanță a înlăturat aplicarea art. 37 lit. a, b din vechiul Cod penal.
Neexistând recidivă, există în prezent o stare de pluralitate intermediară pentru care se aplică regulile de la concursul de infracțiuni (pedeapsa cea mai grea + ⅓ din totalul celorlalte pedepse) adică 4 ani + ⅓×7 luni = 4 ani 2 luni 10 zile. Raportat la dispozițiile art. 44 alin. 1 din noul Cod penal, la pluralitatea intermediară tribunalul a avut în vedere doar pedeapsa de 7 luni închisoare (fosta recidivă postcondamnatorie). Prin urmare, intimatul-condamnat va executa această pedeapsă rezultantă din care s-a dispus deducerea perioadelor executate (30 iulie 2002 - 23 decembrie 2002 și 28 februarie 2013 la zi).
În mod corect s-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 178/2003 emis de Judecătoria Baia Mare și emiterea unui nou mandat conform sentinței penale contestate.
Pentru toate aceste motive contestația parchetului a fost admisă potrivit dispozitivului deciziei.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat la tribunal au rămas în sarcina statului. S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei - onorariul avocatului numit din oficiu.
