Ordin de protecţie. Jurisprudență Familie (infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia)
| Comentarii |
|
Judecătoria ONEŞTI Sentinţă civilă nr. 3828 C din data de 28.12.2016
Dosar nr. 7998/270/2016
Înreg. 16.12.2016 - ordin de protecție -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3828 C
Ședința din Camera de consiliu din data de 28.12.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - Adam Daniel Eugen
GREFIER - Ionescu Laureta
Ministerul Public reprezentat de procuror Paris Lidia
Pe rol se află judecarea cauzei civile formulată de reclamanta … în contradictoriu cu pârâtul …, având ca obiect emitere ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în Camera de consiliu au răspuns avocat …, reprezentând reclamanta, avocat … care substituie pe avocat …, desemnat ca apărător din oficiu pentru pârât.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța învederează că s-a încercat a se lua legătura telefonic cu pârâtul de pe telefonul instanței, însă nu s-a reușit acest lucru.
Avocat … arată că pârâtul nu are apărător ales, se află pe teritoriul Angliei, depune la dosar un înscris cu domiciliul său de acolo, eventual a fi citat la adresa menționată în acel înscris.
Avocat …arată că nu se știe sigur dacă acesta este plecat sau nu, consideră că nu este lipsă de procedură cu acesta atât timp cât la termenul anterior s-a prezentat apărătorul său din procesul de divorț, pârâtul are cunoștință de proces, astăzi a venit la instanță și mama pârâtului.
Reprezentantul Parchetului consideră că din moment ce a fost prezent un avocat ales de pârât în dosarul de divorț, pârâtul are termen în cunoștință.
Instanța, având în vedere cele arătate la termenul anterior de avocat … care a menționat că este avocat ales în dosarul de divorț al părților, căreia i s-a comunicat de către pârât că ar fi pe rolul instanței un ordin de protecție, apreciază că pârâtul cunoaște de acest dosar, acesta fiind și rostul citației ca act de procedură, respectiv ca partea să fie înștiințată de existența dosarului, astfel încât instanța apreciază că se poate trece la soluționarea cauzei.
Instanța pune în discuție competența în soluționarea cauzei.
Ambii apărători arată că Judecătoria Onești este competentă în soluționarea prezentei cauze.
Reprezentantul Parchetului Onești arată că Judecătoria Onești este competentă în soluționarea cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, având în vedere obiectul cauzei și prevederile art.25 din Legea nr.217/2003, instanța constată că este competentă material și teritorial să judece prezenta cauză și pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Ambii apărători arată că estimează o durată a cercetării procesului de 2 termene.
Reprezentantul Parchetului Onești arată de asemenea că estimează durata cercetării procesului la 2 termene.
În temeiul dispozițiilor art.238 Cod procedură civilă, instanța estimează o durată a cercetării procesului de 10 zile și, nemaifiind chestiuni prealabile de discutat, acordă cuvântul pentru formularea probelor.
Avocat … solicită proba cu înscrisurile de la dosar și proba testimonială cu 2 martori, respectiv … și … …, martori aflați la ușa instanței.
Avocat … solicită proba cu înscrisurile de la dosar.
Reprezentantul Parchetului Onești arată că este de acord cu probele solicitate de părți.
Instanța încuviințează proba cu înscrisurile de la dosar și cu martorii solicitați de reclamantă, ca fiind admisibile și putând duce la soluționarea cauzei, în temeiul art.255 raportat la art.258 din Codul de procedură civilă.
Se prezintă în sală și reclamanta care se legitimează, aceasta prezentând C.I. seria XC nr…., C.N.P…..
Se procedează la audierea martorilor propuși de reclamantă, sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate la dosar.
În timpul audierii martorului … se prezintă avocat … care depune la dosar împuternicire avocațială cu mențiunea că înțelege să-l reprezinte pe intimat ca avocat ales.
Avocat … arată că în acest caz mandatul avocatului din oficiu încetează, depune la dosar referatul privind onorarul de avocat și solicită a aprecia instanța asupra cuantumului onorarului pentru avocat din oficiu.
Avocat … solicită și pentru pârât proba testimonială cu 2 martori, respectiv .. . și …, martori ce se află la ușa instanței.
Avocat … arată că nu se opune probei solicitate, a aprecia instanța.
Reprezentantul parchetului arată că nu se opune probei solicitate.
Instanța încuviințează și pentru pârât proba testimonială, constatându-o admisibilă și putând duce la soluționarea cauzei, conform art.255 raportat la art.258 Cod procedură civilă.
Se procedează la audierea martorilor propuși de pârât, sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate la dosar.
Avocat … depune la dosar două planșe foto, cu mențiunea că în timpul audierii martorei … a mai depus la dosar o planșă foto.
Avocat … arată că are cunoștință de aceste planșe foto.
Reprezentantul Parchetului Onești vizualizează planșele foto depuse de intimat.
Avocat … arată că ar vrea să mai depună niște înscrisuri, respectiv convorbiri telefonice pentru a se vedea că ambele părți au un limbaj licențios unul la adresa celuilalt, a aprecia instanța.
Avocat …. arată că s-a epuizat probatoriul, nu se mai impune depunerea de înscrisuri.
Reprezentantul Parchetului Onești arată că lasă la apreciere cererea apărătorului pârâtului.
Avocat Norocel solicită a analiza instanța, consideră că ar fi necesară depunerea acestor înscrisuri.
Avocat …. arată că au fost audiați martorii, sunt prieteni ai pârâtului, nu s-a menționat de niciunul că reclamanta ar fi proferat amenințări la adresa pârâtului.
Instanța, având în vedere probatoriul administrat în cauză, apreciază că nu se mai impune depunerea la dosar a înscrisurilor menționate și, nemaifiind alte cereri de formulat, în temeiul art.244 Cod procedură civilă declară încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul pe fond.
Avocat …. arată că față de probatoriul administrat, înscrisuri, martori, se impune emiterea unui ordin de protecție cu interdicțiile prevăzute de Legea nr.217/2003. Este o situație tensionată, acutizată după introducerea acțiunii de divorț. Pârâtul este plecat în Anglia, însă ar putea pune în practică amenințările, dovadă că a venit în țară în 3 ore. În țară locuiește atât în …, cât și la domiciliul comun. Reclamanta nu are de unde să prevadă când va veni la ușa ei. Că au existat conflicte s-a confirmat prin însăși solicitarea emiterii unui ordin de protecție. Urmează a se definitiva și situația cu divorțul, cât și plângerea reclamantei depusă la Poliția …. Intimatul are un comportament impulsiv, schimbător. Amenințările lui sunt foarte grave, nu le-a dus la bun sfârșit, dar nici nu putem aștepta să le ducă. S-a dovedit ceea ce s-a arătat prin cerere, intimatul este impulsiv, schimbător, au fost perioade impulsive, i-a fost pusă reclamantei perna pe față. Din depozițiile martorilor reiese că reclamanta se teme, că pârâtul este violent, impulsiv, prezența sa crează frică. Consideră că cererea este întemeiată, motiv pentru care solicită admiterea acesteia, obligarea păstrării distanței atât față de locuință, cât și față de locul de muncă al reclamantei, a interzice orice fel de contact telefonic, prin corespondență cu reclamanta. Când se întoarce în țară se poate duce la locuința din …
Avocat … arată că s-a formulat cerere de emitere ordin de protecție împotriva pârâtului motivat de faptul că în urma unor mesaje, reclamanta dar și fiica părților ar fi amenințate, traumatizate psihic. Din cuprinsul Legii 217/2003 reiese că trebuie să fie vorba de o urgență prin care violența s-a materializat. Este un semnal de alarmă asupra modului în care reclamanta încearcă să acționeze împotriva soțului. A înțeles să introducă acțiune pe motiv că pârâtul ar veni acasă de Crăciun. I-a indicat ca locuință adresa din … deși știa că nu mai locuiește în România. Ar putea fi un semn de întrebare, cum după evenimentul din 24 noiembrie se promovează un astfel de ordin. Prin acest ordin nu se încearcă decât frângerea inimii pârâtului referitor la copilul său, el nu dorește decât să aibă legături cu minora. El spune mereu că vine acasă, dar a venit doar pentru fetiță, este un tată care-și dorește să petreacă mai mult timp cu fetița sa și față de aceste aspecte, apreciază că nu sunt întrunite dispozițiile Legii 217/2003. Solicită ca instanța să analizeze în mod concret ce s-a întâmplat între părți, a nu satisface dorințele reclamantei. Pârâtul este o persoană care își dorește o legătură cu fiica sa. După evenimentul din 24.11.2016 reclamanta l-a invitat pe pârât să vină la locuință să stea cu fiica lor, iar pe data de 27.11.2016 el a plecat. Martorii reclamantei s-au contrazis, pârâtul a plecat din locuința comună după sărbătorirea zilei de naștere a minorei. A venit poliția și nu s-au luat niciun fel de măsuri împotriva lui. Dacă cineva sună la 112 poliția este obligată să se prezinte, nu s-a dovedit că s-a întâmplat ceva rău. Nu ne putem juca cu stările cuiva, a analiza instanța cererea cu multă atenție. Limbajul neadecvat este frecventat de ambii soți. Reclamanta a răspuns cu aceeași monedă. Erau obișnuiți cu jigniri, mesajele nu au fost duse la bun sfârșit. A-i interzice să se apropie de casă ar însemna să nu se mai poată vedea cu fiica lui. Este în beneficiul copilului să aibă legături cu ambii părinți. Nu s-a făcut dovada urgenței, vine cineva și spune că odată au avut loc violențe fizice. De ce reclamanta l-a mai primit în locuință după incidentul din 24.11.2016? Se spune că s-a crezut că ar veni de Crăciun, însă el nu a venit, este acolo, muncește. S-a spus că fiica este timorată de tată. Nu reiese de nicăieri că minora ar fi fost maltratată de către tatăl ei. Solicită a observa instanța dacă cererea formulată se încadrează în parametrii legali, având în vedere distanța, probele administrate, contextul în care părțile își spun unele cuvinte. Este pârâtul persoana ce poate să-i facă rău mamei copilului său? Nu, Poliția nu a luat nicio măsură împotriva lui.
În repică, avocat … menționează că a arătat în cerere că reclamanta se teme pentru viața minorei. În ce privește prezența poliției, nu a fost sancționat pârâtul întrucât se liniștise și reclamanta nu a depus la acel moment plângere împotriva sa. Plângere a formulat ulterior, este un dosar deschis la poliție, nu i-a interzis niciodată pârâtului să-și vadă fiica. Nici din mesajele telefonice nu rezultă acest lucru. Nu poate să nu se teamă reclamanta de un astfel de om. Cine ar putea garanta că nu poate veni să facă ceea ce transmite prin mesaje?
Avocat … în replică, arată că se merge pe faptul că ar putea veni pârâtul acasă din Anglia, este problema reclamantei dacă se teme pentru viața fiicei ei.
Reprezentantul Parchetului Onești, având în vedere probatoriul administrat în cauză, apreciază să se impune emiterea unui ordin de protecție așa cum s-a solicitat, motiv pentru care solicită admiterea acțiunii.
Dezbaterile fiind terminate, instanța reține cauza spre soluționare.
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.12.2016 sub nr. 7998/270/2016 reclamanta …, cu domiciliul în …, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul …, cu domiciliul în …, emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului în sensul de a fi obligat acesta la păstrarea unei distanțe minime față de reclamantă, de domiciliul actual al reclamantei din … și față de locul de muncă al acesteia din … -…. S-a solicitat a se dispune și interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta, pentru o durată de trei luni de la data pronunțării prezentei hotărâri.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că este căsătorită cu pârâtul, fiind despărțiți în fapt de aproximativ un an de zile. Datorită violențelor verbale și psihice exercitate asupra sa, în luna noiembrie 2016 a promovat acțiune de divorț. A primit de la pârât mesaje de amenințare cu moartea, la cele mai târzii ore din noapte, preferând injurii și cuvinte vulgare la adresa reclamantei, de câte ori vorbea cu minora de trei ani. Au fost scene de violență în care pârâtul a dorit să o omoare pe reclamantă, punându-i perna pe față, fără ca aceasta să poată respira. Pârâtul poartă tot timpul asupra sa o armă albă, gen lamă, cu care o amenință permanent. Ultimul episod violent s-a produs în noaptea de 24.11.2016, orele 23, când pârâtul a venit la domiciliul reclamantei, fiind plecat de aproximativ 10 luni, începând să bată cu pumnii și cu picioarele în ușă, cerându-i acesteia să-i deschidă. Reclamanta s-a speriat foarte tare, a deschis ușa, a apelat pe tatăl său, care a venit în 10 minute împreună cu Poliția, pe care o anunțase. A fost scos din domiciliu de către organele de poliție, care au recomandat reclamantei să solicite de la instanță emiterea unui ordin de protecție. În ultimele luni a primit mesaje de amenințare cu moartea, reclamanta și părinții săi, astfel încât au fost nevoiți să îi blocheze apelurile și mesajele.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 217/2003.
În dovedire, reclamanta a depus mai multe înscrisuri.
Cererea este scutită de plata taxei de timbru potrivit dispozițiilor art. 26 alin. 2 din Legea nr. 217/2003.
Pârâtul nu a depus întâmpinare, în instanță fiind reprezentat inițial de avocat din oficiu, ulterior fiind reprezentat de avocat ales.
La termenul din data de 28.12.2016 instanța, în temeiul art. 255 raportat la art. 258 din Codul de procedură civilă, a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanta este căsătorită cu pârâtul, iar din căsătorie a rezultat minora …, născută la data de …., aspect ce rezultă din certificatul de naștere depus la dosar (fila 14).
Prin cererea formulată reclamanta a solicitat emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului în sensul de a fi obligat acesta la păstrarea unei distanțe minime față de reclamantă, de domiciliul actual al reclamantei din … și față de locul de muncă al acesteia din …. S-a solicitat a se dispune și interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta, pentru o durată de trei luni de la data pronunțării prezentei hotărâri.
Martorul …, propus de reclamantă, a arătat că pârâtul este plecat în Anglia de aproximativ un an de zile, iar în ziua de 25 noiembrie 2016 a venit în țară când copilul părților a făcut trei ani, venirea acestuia în țară nefiind anunțată. Cu o zi sau două înainte de data nașterii minorei pârâtul s-a prezentat la locuința reclamantei, a bătut cu putere în ușa locuinței și, pentru a nu trezi copilul, aceasta i-a deschis, lucru care se întâmpla la ora 11 noaptea. În acea seară martorul a primit un telefon de la reclamantă care i-a spus plângând că pârâtul este acasă, că nu vrea să părăsească apartamentul și l-a chemat la ea. Martorul a sunat la poliție care a ajuns la locuința reclamantei înaintea martorului. L-a observat pe pârât că nu era în stare de ebrietate, însă era agitat. Poliția a reușit să îl convingă să își ia bagajele și să plece, reclamanta fiind agitată, în sensul că plângea, neașteptându-se la așa ceva. A arătat martorul că a considerat că pârâtul are un comportament deviant, cu unele probleme de natură psihică, comportament care s-a agravat de când este plecat în Marea Britanie. Pârâtul umblă la el cu o linguriță ascuțită pentru că avea un conflict cu o altă persoană și pentru a se apăra în caz de nevoie, este o persoană impulsivă, o fire conflictuală, se enerva fără motiv, moment în care amenința verbal, fiind amenințat și martorul și familia lui. Nu a văzut-o bătută pe pârâtă, însă știe că pârâtul trimitea reclamantei mesaje de amenințare cu moartea. L-a văzut pe pârât și la o zi, două după evenimentul din 25 noiembrie, mergând chiar acasă la martor, cerându-și scuze pentru cele întâmplate, în aceste zile pârâtul stând cu minora în timpul cât reclamanta era la serviciu. Pârâtul nu s-a manifestat niciodată violent față de copil, însă a continuat să trimită mesaje amenințătoare și după ce a plecat înapoi în Anglia. Pârâtul nu a materializat nicio amenințare, însă prin mesajele și telefoanele date a reușit să inducă reclamantei o stare de teamă. Nu i s-a îngrădit niciodată pârâtului dreptul de a avea legături cu fata lui, aceștia vorbind pe skype și la telefon. După ce pârâtul a plecat din țară reclamanta i-a restricționat acestuia posibilitatea să ia legătura cu minora, însă nu știe dacă în prezent mai există această restricție. Cât timp reclamanta era la serviciu minora nu a stat singură numai cu pârâtul, ci și cu bunica maternă, deoarece pârâtul nu s-a ocupat de minoră și exista o temere de a-l lăsa singur cu minora, întrucât prin mesajele expediate pârâtul a arătat că o va lua pe minor și va pleca cu ea.
Martora …., propusă tot de reclamantă, a arătat că părțile se înțeleg rău din cauza comportamentului pârâtului, acesta manifestând o violență verbală și fizică față de reclamantă și verbală față de restul familie, cu excepția minorei, față de care nu se manifestă violent nici fizic și nici verbal. Pârâtul a venit din străinătate în luna noiembrie și înainte să vină în țară trimitea mesaje că vine a doua zi în țară, că vine la noapte, trimițând des astfel de mesaje, astfel că reclamanta nu știa la ce să se aștepte, dacă vine sau nu. Când a fost în țară în luna noiembrie pârâtul s-a dus la locuința reclamantei care se afla împreună cu minora, fiind chemată și poliția deoarece pârâtul făcea scandal. Reclamanta a sunat martora după ce a plecat poliția și a simțit-o pe aceasta la telefon fiind foarte agitată, plângând, neputând să o liniștească. Mesajele de amenințare au fost mai dese după ce pârâtul a aflat că reclamanta dorește să divorțeze. În timpul în care au locuit împreună, înainte ca pârâtul să plece în străinătate, reclamanta i-a relatat martorei două episoade de violență, unul constând în faptul că i-a fost pusă perna pe față și unul când i-a fost pus cuțitul la gât. Pârâtul este impulsiv și are un comportament foarte schimbător, în sensul că are momente când recunoaște că greșește, după care apar neînțelegeri, amenințări și, văzând că nu este iertat, încearcă să provoace milă. Sub pretextul că dorea să vorbească cu minora, pârâtul profita de ocazie și profera amenințări la adresa martorei și a reclamantei, astfel că s-a limitat posibilitatea acestuia de a avea legături cu minora, însă aceste restricții durau foarte puțin pentru că dacă era blocat accesul pe internet pe contul reclamantei, pârâtul o aborda pe martoră sau pe mama reclamantei pe care le ruga să nu-i mai fie blocat accesul, moment în care se intervenea și pârâtul avea din nou acces, lucru care s-a întâmplat de mai multe ori. Telefoanele erau date de pârât în timpul nopții de seara până dimineața, deși acesta putea să sune și în timpul zilei pentru a vorbi cu minora, însă acesta prefera să sune în timpul nopții știind că minora se află la reclamantă. A arătat martora că prin venirea lui în țară, neanunțată, pârâtul a demonstrat că ceea ce spune prin mesaje, respectiv că poate veni acasă oricând, poate face. Certurile începeau de obicei din cauza pârâtului, însă la ceartă participau amândoi, în sensul că și reclamanta era violentă verbal față de pârât.
Martorul …., propus de pârât, a arătat că pârâtul este plecat în străinătate de mai mult timp, iar când venea acasă, venea la familia lui, la soție și la copil. L-a văzut pe pârât în ziua de 26 noiembrie 2016, acesta având o geantă de voiaj pentru că se pregătea să plece a doua zi, acesta spunându-i că a fost în țară numai pentru ziua fetei. Îl cunoaște pe pârât de peste douăzeci de ani, acesta este un om inteligent, este din fire mai impulsiv, mai rău de gură, însă își iubește familia. A arătat că nu știe dacă există neînțelegeri între reclamantă și pârât sau rudele acestora.
Martorul …., propus de tot pârât, a arătat că pârâtul este plecat în Anglia de câteva luni, ultima dată venind în țară în luna noiembrie, chiar martorul aducându-l de la aeroport pe 24-25 noiembrie și ducându-l înapoi pe 27 noiembrie, știind că vine în țară pentru ziua fetei lui. L-a lăsat cu taxiul la blocul în care știe că locuiește soția lui și l-a luat din același loc, acesta făcându-i semn de la balcon că va coborî. Pârâtul nu este un om rău, vorbește multe, dar nu face ceea ce spune.
Conform art. 4 lit. a din Legea nr. 217/2003 prin violență verbală se înțelege "adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare";, iar conform lit. b din același articol prin violență psihologică se înțelege "impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar";. De asemenea, conform art. 4 lit. c din aceeași lege, prin violență fizică se înțelege "vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar";.
Coroborând declarațiile martorilor arătate mai sus, instanța reține că în prezent între părți există o stare tensionată, din cele expuse rezultând în principal o violență psihică a pârâtului față de reclamantă, comportamentul pârâtului fiind de natură a provoca acesteia suferințe psihice, emoționale, psihologice, inducându-i o stare de teamă, situație în care apreciază că la acest moment se impune a fi instituite anumite măsuri specifice ordinului de protecție. Presiunea psihică evidentă pe care o exercită pârâtul asupra reclamantei rezultă din numărul mesajelor, conținutul acestora si limbajul vulgar folosit. Din comportamentul diferit al pârâtului față de minoră și față de reclamantă (martorii arătând că nu se manifestă violent față de minoră, ci numai față de reclamantă) rezultă că acesta trece de la o stare la alta foarte ușor, fiind imprevizibil în manifestările sale, ceea ce provoacă o spaimă reclamantei, neștiind practic la ce să se aștepte. Este practic imposibil ca o persoană (mai ales de sex feminin) să rămână pasivă, mai exact să nu trăiască cu teamă, în condițiile în care primește foarte des telefoane noaptea și mesaje ca cele depuse la dosar. Faptul că până în prezent pârâtul nu a pus în practică nicio amenințare nu conduce la concluzia că nu este necesară luarea unor măsuri specifice ordinului de protecție, acestea având rolul să prevină violența în familie.
Având în vedere că pârâtului nu i se îngrădește dreptul de a avea legături cu minora, este de neînțeles comportamentul acestuia față de reclamantă, având în vedere că prin acesta poate ține legătura cu copilul, inducerea unei stări de teamă reclamantei afectând relația dintre pârât și minoră. Așa cum au arătat martorii, chiar și în condițiile în care i se restricționa pârâtului accesul la contul reclamantei, acesta reușeau să ia legătura cu minora apelând la mama sau sora reclamantei, de unde rezultă că luarea unor măsuri specifice ordinului de protecție nu va afecta în mod real relația dintre pârât și copilul său, având în vedere că între această relație și protejarea reclamantei se impune a oferi protecție reclamantei, mai ales că măsura este limitată în timp, singura persoană care poate îmbunătăți sau înrăutăți situația existentă fiind pârâtul în funcție de comportamentul său care la acest moment este deosebit de agresiv.
Conform art. 23 din Legea nr. 217/2003, ordinul de protecție poate fi solicitat în scopul înlăturării unei stări de pericol, ceea ce presupune ca pericolul să fie iminent.
Caracterul urgent al unui ordin de protecție rezultă și din posibilitatea prevăzută de legiuitor la art. 27 alin. 5 din aceeași lege, conform căruia în caz de urgență deosebită, instanța poate emite ordinul de protecție chiar în aceeași zi, pronunțându-se pe baza cererii și a actelor depuse, fără concluziile părților.
Astfel, față de cele arătate, urmează a fi obligat pârâtul la păstrarea unei distanțe de minim 50 metri față de reclamantă pentru o durată de trei luni de la data pronunțării prezentei hotărâri, la păstrarea unei distanțe de minim 50 metri față de domiciliul actual al reclamantei din …. și față de locul de muncă al acesteia din …., pentru o durată de trei luni de la data pronunțării prezentei hotărâri, urmând a se dispune și interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta, pentru o durată de trei luni de la data pronunțării prezentei hotărâri.
Având în vedere că, inițial, a fost desemnat avocat din oficiu pentru pârât domnul avocat …., față de faptul că acesta a fost prezent la primul termen de judecată, iar avocatul în substituirea acestuia a fost prezent la o parte din declarația martorului …., se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului de avocat în cuantum de 130 lei pentru domnul avocat …., avocat din oficiu pentru pârâtul ...
Astfel, față de cele arătate, în temeiul art. 27 din Legea nr. 217/2003, instanța va admite cererea privind emiterea ordinului de protecție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea privind emiterea ordinului de protecție formulată de reclamanta …, CNP …, cu domiciliul în …, în contradictoriu cu pârâtul …, CNP …, cu domiciliul în …
Obligă pârâtul la păstrarea unei distanțe de minim 50 metri față de reclamantă pentru o durată de trei luni de la data pronunțării prezentei hotărâri.
Obligă pârâtul la păstrarea unei distanțe de minim 50 metri față de domiciliul actual al reclamantei din …. și față de locul de muncă al acesteia din …., pentru o durată de trei luni de la data pronunțării prezentei hotărâri.
Dispune interzicerea pentru pârât a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu reclamanta, pentru o durată de trei luni de la data pronunțării prezentei hotărâri.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului de avocat în cuantum de 130 lei pentru domnul avocat …, avocat din oficiu pentru pârâtul ….
Executorie.
Cu apel în 3 zile de la pronunțare, care se va depune la Judecătoria Onești.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.12.2016, ora 12.00.
PREȘEDINTE, GREFIER,
