PEDEAPSĂ APLICATĂ ÎN ALTE LIMITE DECÂT CELE PREVĂZUTE DE LEGE
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Hotărâre nr. 459 din data de 01.10.2014
DREPT PENAL
PEDEAPSĂ APLICATĂ ÎN ALTE LIMITE DECÂT CELE PREVĂZUTE DE LEGE
DECIZIA PENALĂ NR. 459/A/1 octombrie 2014
Dosar nr. 1201/187/2013
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
În apelul declarat de Parchet s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului S. I.V. pentru comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 371 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal de la 4.200 lei la 5.400 lei, reprezentând 180 zile de amendă.
Potrivit art. 61 alin. 2 lit. b Cod penal, pedeapsa prevăzută de lege pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii publice, prev. de art. 371 Cod penal este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între 120 și 240 zile-amendă, iar cum infracțiunea a fost comisă în condițiile art. 43 alin. 5 Cod penal, limitele speciale se majorează cu jumătate, deci de la 180 la 360 zile-amendă.
Prin sentința penală nr. 175 din 18 iunie 2014, Judecătoria B., în baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului S. I.V. din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal în tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 alin. 1 din noul Cod penal și cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal.
În baza art. 371 alin. 1 din noul Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal, cu aplicarea art. 61 Cod penal, art. 5 din noul Cod penal și cu aplicarea deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, a fost condamnat inculpatul S. I.V., cetățean român, studii 10 clase + școala profesională, căsătorit, muncitor la SC D. SRL, recidivist, la o pedeapsă de 4.200 lei amendă penală (reprezentând 140 zile-amenda) pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 din noul Cod penal.
S-a dispus ca Ministerul Justiției să plătească din fondurile sale suma de 200 lei, onorar de avocat din oficiu, pentru avocat P. P.C., din cadrul Baroului B., având delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. xxxx/ 24.09.2014
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.400 lei cu titlu cheltuieli judiciare.
A constatat judecătoria că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr. 359/P/2013 din 7 iunie 2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului S. I.V., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b) Cod penal.
Din expozitivul actului de sesizare al instanței s-a reținut în principal că, în data de 24 martie 2013, în jurul orei 200, în timp ce se afla în clubul D. din mun. B., inculpatul S. I.V. a provocat scandal public, lovindu-l cu pumnii și cu picioarele pe numitul B. C.D., fapt ce a dus la tulburarea ordinii și liniștii publice.
Audiat fiind în cursul urmăririi penale inculpatul S. I.V. a recunoscut comiterea faptelor.
Audiat în fața instanței, inculpatul a declarat că nu solicită aplicarea procedurii speciale privind recunoașterea vinovăției.
Din probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut că, prin procesul-verbal din data de 24 martie 2013 Poliția mun. B. s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul S. I.V., aflându-se în clubul D. din mun. B., la data de 24 martie 2013, în jurul orei 200, a provocat scandal public, lovindu-l cu pumnii și cu picioarele pe numitul B. C.D., tulburând în acest fel ordinea și liniștea publică și producând indignarea consumatorilor din local.
Din cercetările efectuate reiese că în seara datei de 23 martie 2013 martorul B. C.D. a fost prezent în clubul D. însoțit de câțiva prieteni, unde a stat până în jurul orei 200, când, în urma unor discuții contradictorii cu inculpatul S. I.V., a fost lovit de către inculpat cu pumnii și cu picioarele, până ce a căzut, pierzându-și cunoștința. După ce a ieșit din club, martorul B. C.D. a fost lovit din nou de către inculpat cu pumnii în față, până ce a căzut jos, și în timp ce martorul B. O. s-a apropiat de acesta pentru a-l ridica, inculpatul l-a lovit și pe martorul B. O. cu doi pumni în față.
Fiind anunțate organele de poliție și ambulanța, acestea au sosit la fața locului, iar martorul B. C.D. a fost transportat la Spitalul mun. B. pentru a-i fi acordate îngrijiri medicale, după care a fost transportat la Spitalul Clinic Județean de Urgență O., unde a rămas internat o zi. Datorită acestui scandal provocat de inculpat, o parte din persoanele aflate în clubul D. s-au speriat și au ieșit afară din local.
Conform certificatului medico-legal nr. xxx/Ia/285 din 25 martie 2013, numitul B. C.D. a suferit leziuni ce au necesitat 9 zile de îngrijiri medicale, dar nu a depus plângere prealabilă împotriva inculpatului.
Fiind audiat fiind în cursul cercetării judecătorești (fila 32) inculpatul a recunoscut parțial săvârșirea faptei, arătând că l-a împins pe numitul B. C., datorită faptului că acesta din urmă i-a pus mâna în gât, iar în fața localului l-a lovit cu pumnul în față pe B. O., de față fiind mai multe persoane.
Instanța de fond a înlăturat această declarație, apreciind-o nereală, deoarece nu se coroborează cu ansamblul probatoriului administrat în cauză, fapt ce dovedește reaua sa credință și nesinceritatea acestuia.
S-a reținut că declarația inculpatului este combătută de depozițiile martorilor B. C., B. O. și T. G.I. care au arătat că inculpatul l-a lovit pe numitul B. C., atât în toaleta localului D. cât și în fața localului, iar o parte din persoanele aflate în local au ieșit din incinta localului, ca urmare a acelui incident.
Martorii audiați în cursul urmăririi penale au fost reaudiați și în cursul cercetării judecătorești, menținându-și declarațiile date în cursul urmăririi penale. Totodată, la solicitarea inculpatului au fost audiați martorii M. M. și B. C.A. (filele 54-55, 71-72 dosar cercetare judecătorească), care au arătat că în noaptea de 23/24.05.2013 a existat o încăierare între mai multe persoane aflate în toaleta localului D., însă acești martori au arătat că nu au văzut ca inculpatul să-l fi lovit pe numitul B. C.
Conform fișei de cazier judiciar, începând din anul 1996 inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat, a infracțiunii prevăzute de art. 321 alin. 1 Cod penal, iar prin sentința penală nr. 552/ 26.11.2002 a Judecătoriei B. a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani și 8 luni închisoare, în baza art. 197 al. 2 Cod penal, fiind arestat la data de 11.09.2002 și eliberat la data de 22.08.2006, cu un rest de pedeapsă de 992 zile, condamnare care atrage starea de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b) Cod penal.
S-a arătat că starea de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză: rezoluție de începere și de confirmare a începerii urmăririi penale: (fila 3/ dosar urmărire penală), proces verbal de consemnare a actelor premergătoare (fila 4/ dosar urmărire penală), proces verbal de sesizare din oficiu (fila 5/ dosar urmărire penală), certificatul medico-legal nr. xxx/Ia/285 din 25.03.2013 eliberat de SJML O. (fila 9, 10/ dosar urmărire penală), declarațiile inculpatului (fila 29, 31, 35, 47, 48, 60/ dosar urmărire penală, fila 32 dosar cercetare judecătorească), procesele verbale de ascultare (fila 30, 33, 58/ dosar urmărire penală), fișa de cazier judiciar (fila 36,41/ dosar urmărire penală), ordonanța de reținere (fila 42/ dosar urmărire penală), ordonanța privind obligarea de a nu părăsi localitatea (fila 44, 45/ dosar urmărire penală), proces -verbal de depistare (fila 46/ dosar urmărire penală), proces-verbal privind efectuarea percheziției corporale (fila 47/ dosar urmărire penală), ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale (fila 57/ dosar urmărire penală), declarațiile martorilor B. C.D., B. O., M. M. S., B. D.P., T. G.I., B. C.A. (fila 7, 8, 11-28, 62/ dosar urmărire penală și fila 48, 49-50, 54-55, 63-64, 65, 71 / dosar cercetare judecătorească).
Cu privire la încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței, având în vedere intrarea în vigoare a noului Cod penal la data de 01.02.2014, în baza art. 386 Cod procedură penală, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului S. I.V. din infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal în tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 alin. 1 din noul Cod penal și cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal.
S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului S. I.V. de a provoca scandat public, în data de 24 martie 2013, în jurul orei 200, în timp ce se afla în clubul D. din mun. B., lovindu-l cu pumnii și cu picioarele pe numitul B. C.D., fapt ce a dus la tulburarea ordinii și liniștii publice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice prev. de art. 371 alin. 1 din noul Cod penal, art. 41 Cod penal, cu aplicarea art. 61 Cod penal, art. 5 noul Cod penal și cu aplicarea deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, text de lege în baza căruia s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 4.200 lei amendă penală (reprezentând 140 zile-amenda).
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare, gradul de pericol social concret al faptelor, dar și faptul că inculpatul are antecedente penale,însă de la data liberării condiționate nu a mai săvârșit alte fapte penale, ceea ce demonstrează că aplicarea unei amenzi penale este suficientă pentru ca pedeapsa să-și atingă scopul coercitiv și de reeducare.
Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria B., solicitând desființarea acesteia, în principal în sensul de a i se aplica inculpatului intimat o pedeapsă cu închisoarea, cu executare prin privare de libertate, iar în subsidiar în sensul de a se majora pedeapsa ce i-a fost aplicată, care este sub minimul prevăzut de lege., în raport de împrejurarea că fapta a fost comisă în stare de recidivă. În motivarea apelului s-a arătat că inculpatul intimat a comis anterior mai multe infracțiuni și s-a cerut să se țină seama și de circumstanțele cauzei, modul de comitere a infracțiunii, natura acesteia și conduita inculpatului intimat.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 417 și art. 418 Cod procedură penală, curtea a constatat că aceasta este temeinică sub aspectul reținerii stării de fapt și a vinovăției inculpatului intimat, dar nelegală sub aspectul individualizării pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului intimat, care este în alte limite decât cele prevăzute de lege, aspect sub care apelul declarat de parchet a fost admis potrivit dispozitivului prezentei.
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului intimat pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză și a apreciat în mod corect că inculpatului intimat îi este mai favorabilă legea nouă, sub aspectul condițiilor de sancționare.
Din probele administrate în cauză atât în faza urmăririi penale, cât și în cea a cercetării judecătorești, în special din declarațiile martorilor B. C.D. (fila 48), B. O. (filele 49-50) și T. G.I. (filele 103-104), rezultă că, în 23/24 martie 2013, în jurul orei 2,00, inculpatul S. I.V., care se afla în barul D. din B., însoțit de câțiva prieteni, ca urmare unor discuții contradictorii, l-a lovit pe numitul B. C.D. cu pumnii și picioarele, până ce acesta a căzut, pierzându-și cunoștința.
Ulterior, după ce numitul B. C.D. a ieșit din club, a fost din nou lovit de inculpatul intimat cu pumnii în față, până ce din nou a căzut și, în timp ce numitul B. O. s-a apropiat de numitul B. C.D. pentru a-l ajuta să se ridici, inculpatul intimat l-a lovit și pe acesta cu doi pumni în față.
Nici B. C.D. și nici B. O. nu au formulat plângere împotriva inculpatului intimat, deși numitul B. C.D. a suferit în urma loviturilor aplicate de acesta a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 9 zile de îngrijiri medicale.
Datorită scandalului provocat de inculpatul intimat persoanele aflate în clubul D. s-au speriat și au ieșit afară din local, în cea mai mare parte.
În mod corect instanța de fond a înlăturat apărările inculpatului intimat, în sensul că B. C. și B. O. l-ar fi împins, respectiv că l-ar fi lovit, sau că alte persoane l-ar fi lovit în afara barului pe numitul B. C., aceste susțineri necoroborându-se cu alte probe. Cum de la data comiterii faptei și până la judecarea cauzei a intervenit o lege penală nouă, corect a reținut prima instanță că inculpatului intimat îi sunt mai favorabile dispozițiile legii noi, în special sub aspectul tratamentului sancționator. Curtea a apreciat că în mod just prima instanță a reținut că nu este necesar să i se aplice inculpatului intimat o pedeapsă cu închisoarea cu executare prin privare de libertate, în raport de conduita procesuală a acestuia, precum și de faptul că este integrat social, are o familie și este angajat, pedeapsa amenzii fiind de natură să asigure îndreptarea sa.
Cu toate acestea, s-a reținut că instanța de fond nu a individualizat corect pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatului intimat, stabilind o pedeapsă sub minimul special.
A rezultat că inculpatul intimat a comis fapta dedusă judecății în stare de recidivă, fiind liberat condiționat în data de 22 august 2006, cu un rest de pedeapsă de 992 zile din executarea pedepsei de 6 ani și 8 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 552 din 26 noiembrie 2002 a Judecătoriei B. În cauză sunt incidente dispozițiile art. 43 alin. 5 Cod penal, potrivit cărora, dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se comite o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate. Potrivit art. 61 alin. 2 lit. b) Cod penal, pedeapsa prevăzută de lege pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii publice, prev. de art. 371 Cod penal este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între 120 și 240 zile-amendă, iar cum infracțiunea a fost comisă în condițiile art. 43 alin. 5 Cod penal, limitele speciale se majorează cu jumătate, deci de la 180 la 360 zile-amendă.
Față de cele expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală a fost admis apelul declarat de parchet și desființată sentința în sensul că s-a majorat pedeapsa ce i-a fost aplicată inculpatului de la 4.200 lei la 5.400 lei, reprezentând 180 zile-amendă.
De asemenea, ținându-se seama de faptul că inculpatul intimat a fost reținut pentru 24 de ore în data de 26 martie 2013, în baza art. 424 alin. 3 Cod procedură penală, rap. la art. 72 alin. 2 Cod penal, s-a scăzut din pedeapsa aplicată durata reținerii.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate au rămas în sarcina statului.
