Plângere împotriva măsurilor asigurătorii în faza de cercetare penală. Competenţa de soluţionare
| Comentarii |
|
Prin sentinţa penală nr. 270 din 16 noiembrie 2000, Tribunalul Alba a admis plângerea formulată de EC împotriva măsurii asigurătorii prin care i-au fost ridicaţi 10000 dolari SUA dispusă în dosarul penal nr. 273/P/6.06.2000 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba şi menţinută prin rezoluţia aceluiaşi parchet.
S-a desfiinţat această măsură şi în baza art. 169 Cod procedură penală a fost restituită suma indisponibilizată petentului.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin decizia penală nr. 225 din 12 aprilie 2001 a admis recursul, a casat sentinţa şi rejudecând, a respins plângerea petentului împotriva măsurii indisponibilizării sumei de 10000 dolari SUA dată în dosarul nr. 273/P/2000 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba.
Potrivit art. 168 Cod procedură penală, în contra măsurii asigurătorii luate şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente precum şi orice altă persoană interesată se poate plânge organului de cercetare penală care a dispus luarea măsurii ori procurorului care supraveghează cercetarea penală, până la sesizarea instanţei de judecată, după care plângerea se adresează acelei instanţe.
Din dosarul de urmărire penală rezultă că petentul este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire, dosar nefinalizat, iar instanţa nu a fost sesizată prin rechizitoriu.
Instanţa de judecată nu era competentă să judece o asemenea plângere, atâta timp cât dosarul se află la organele de urmărire penală şi nici să constate vinovăţia sau nevinovăţia petentului.
Decizia penală nr.225/12.04.2001 a Curţii de Apel Alba Iulia
