Plângere împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale. Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor
| Comentarii |
|
Lipsa în considerentele hotărârii judecătoreşti a oricărei menţiuni cu privire la existenţa a două înscrisuri aflate la dosar nu înseamnă că acestea au fost sustrase sau instanţa nu le-a analizat.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Sentinţa nr. 11 din 27 ianuarie 2011
Prin plângerea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 725/32/2010 petentul B.V.N. a atacat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 773/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău din data de 8.11.2010 față de făptuitorii M.S., Ț.L. ș.a., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 242 alin. (1) și art. 246 C.pen., întrucât nu s-a confirmat existența acestor infracțiuni. în motivarea plângerii petentul arată că este nemulțumit de soluția dispusă de procuror pentru aceleași motive pentru care a formulat plângerea penală.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține: prin rezoluția nr. 773/P/2010/08.11.2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a constatat că la data de 21.06.2010, petentul B.N. din mun. București se adresează organelor de anchetă cu o plângere penală în care reclamă pe M.S., Ț.L., avocat, ș.a. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 242 alin. (1) și respectiv art. 246 C.pen. Sus-numitul reclamă sustragerea de către persoanele de mai sus a unor înscrisuri aflate într-un dosar al Judecătoriei Moinești, respectiv dosarul civil nr. 548/2003, fapt ce a dus la pronunțarea unei soluții nelegale în cauză. Mai concret, petentul reclamă faptul că, deși instanța de judecată, respectiv Judecătoria Moinești, a solicitat relații în cauză de la Primăria A., relații care au fost trimise de către primărie cu două adrese purtând nr. 534/12.03.2003 și nr. 541/12.03.2003, aceste adrese, după ce au ajuns la dosarul cauzei, au fost sustrase de către persoanele reclamate de petent, cu scopul de a se da o soluție defavorabilă petentului, lucru care de altfel s-a și întâmplat.
Din verificările efectuate a rezultat că la Judecătoria Moinești în anul 2003 a fost înregistrat dosarul civil nr. 548/21.01.2003 având ca obiect anulare titlu de proprietate și ca părți pe reclamantul B.N. și pârâtul S.C.
în timpul cercetării judecătorești instanța de judecată a considerat necesar a se primi relații de la Primăria A. cu privire la litigiul dintre părți, motiv pentru care s-a adresat acesteia cu cereri în acest sens, emițându-se la data de 5.03.2003 un număr de 3 adrese. Primăria com. A., primind solicitările de la instanța de judecată, a răspuns prin două adrese cu nr. 541/12.03.2003 și respectiv nr. 534/12.03.2003, adrese pe care le-a trimis la Judecătoria Moinești și pentru care se semnează de primire de președintele instanței la data de 17.03.2003.
Petentul B.N. reclamă faptul că s-au sustras de la dosarul nr. 580/2003 cele două adrese de mai sus emise de Primăria A. și că la momentul redactării sentinței civile nr. 833/01.04.2003, care s-a dat în cauză, actele nu erau la dosar. Petentul învinuiește de acest lucru pe judecătoarea M.S., care a judecat cauza și pe avocata Ț.L., apărătorul părții adverse, precum și pe arhivari și grefieri de la Judecătoria Moinești.
Din verificarea dosarului nr. 548/2003 al Judecătoriei Moinești, se constată că la filele 35 și 36 din dosar au fost găsite cele două adrese ale Primăriei com. A., cu nr. 534/12.03.2003 și respectiv nr. 541/12.03.2003, despre care reclamantul B.N. a reclamant că ar fi fost sustrase din dosar. Adresa nr. 534/12.02.2003 poartă pe ea rezoluția de primire la instanță și datată 17.03.2003. de asemenea, este trecută mențiunea „cauză civilă” cu termen pe 18 martie, cele două adrese sunt cusute și numerotate la dosar, nefiind elemente din care să rezulte absența acestora de la dosar la momentul judecării cauzei în fond.
Este de neînțeles de ce petentul reclamă faptele respective după 7 ani de la săvârșirea acestora, întrucât dânsul a luat cunoștință de conținutul dosarului chiar în cursul anului 2003, când în mai multe rânduri a solicitat dosarul pentru consultare. Așa s-a întâmplat de exemplu la data de 17.11.2003, când petentul a solicitat eliberarea unor copii din dosar, plătind în acest sens taxa judiciară de timbru de 21.000 lei și timbru judiciar de 1.500 lei pentru eliberarea copiilor solicitate. De asemenea, din verificarea actelor dosarului nr. 548/2003 al Judecătoriei Moinești, rezultă că reclamantul B.N. a fost prezent la instanță la penultimul termen din 18.03.2003, precum și la ultimul termen pe 1.04.2003 când s-a judecat cauza la fond. Se menționează și faptul că petentul B.N. a uzitat de căile de atac prevăzute de lege, acestea fiindu-i respinse de instanțele de control judiciar, ultima oară de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. 229/32/2007. Nu rezultă din verificările efectuate că persoanele reclamate de petent ar fi săvârșit vreuna din faptele reclamate de acesta în sarcina lor. Nu se constată încălcări ale legii în efectuarea cercetării judecătorești și nici în darea soluției finale în cauză.
Din verificarea aspectelor reclamate de petent și din examinarea actelor de probatorii efectuate în dosarul la care face referire petentul, nu rezultă încălcarea vreunei dispoziții legale de către persoanele reclamante și nici comiterea vreunui abuz de către acestea. Nu rezultă aspecte de natură penală care să poată fi reținute în sarcina judecătoarei M.S., avocatei Ț.L. ș.a., astfel că s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză.
Prin rezoluția nr. 567/II/2/2010/24.11.2010 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus respingerea plângerii împotriva primei rezoluții, arătând că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă comiterea vreunei fapte de natură penală.
în termen legal, petentul a formulat plângere conform art. 2781 C.proc.pen. pe care a depus-o la instanța competentă.
Analizând plângerea petentului, actele și lucrările dosarului de cercetare penală atașat, instanța constată următoarele:
în plângerea formulată înaintea Curții, B.N. nu critică soluția atacată din perspectiva cercetărilor efectuate de procuror, ci reia același parcurs, al evenimentelor finalizate cu pronunțarea sentinței civile nr. 833/01.04.2003, în dosarul nr. 548/2003 al Judecătoriei Moinești.
în principal, se acuză lipsa celor două adrese nr. 534/12.03.2003 și 541/12.03.2003, emise de Primăria com. A., județul Bacău, destinate instanței de judecată, de la dosarul cauzei, în momentul pronunțării hotărârii judecătorești menționate.
Curtea nu are motive să se îndoiască de constatările personale ale procurorului, materializate în procesul-verbal din 28.09.2010, în care se arată că cele două adrese se află la filele nr. 35 și 36 din dosarul nr. 548 al Judecătoriei Moinești, mai ales că fotocopiile lor se află atașate dosarului de urmărire penală.
Totodată, în considerentele sentinței civile nr. 833/2003 nu se face mențiune despre cele două adrese, însă acest lucru nu semnifică în mod obligatoriu că ele nu se aflau la dosar. Motivele omiterii pronunțării asupra lor pot fi multiple și au legătură cu soluționarea în fond a cauzei civile, aspect asupra căruia organele judiciare penale nu pot face verificări. Judecătoria Moinești a fost singura instituție în măsură să analizeze concludența celor două înscrisuri față de obiectul litigiului deschis de petent.
Curtea apreciază că nemulțumirile lui B.N. derivă în principal din faptul respingerii acțiunii acestuia și al pierderii termenului legal de formulare a căii de atac, acuzația penală de față fiind o încercare nepotrivită de repunere în discuție a chestiunilor litigioase din dosarul civil soluționat cu aproape 8 ani în urmă.
Față de aceste considerente, instanța apreciază că plângerea formulată de petentul B.N. este nefondată, urmând să o respingă în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C.proc.pen.
(Judecător Silviu Anti)
