Prin invocarea cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a cod procedură penală nu se poate solicita reaprecierea probatoriului.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 232/A din data de 02.05.2017
Art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală
Prin invocarea cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală nu se poate solicita reaprecierea probatoriului. Astfel temeiul prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală invocat de către revizuent nu poate fi acceptat, înscrisurile invocate fiind cunoscute și în ciclul ordinar de către instanțele de judecată. Chiar dacă aceste înscrisuri nu au fost nominalizate în mod direct, nu se poate concluziona că instanțele de judecată nu le-ar fi analizat.
Prin sentința penală nr. 1106 din 24 octombrie 2016, pronunțată de Judecătoria Tg. Mureș, în dosarul penal nr. 7776/320/2016, instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul C. C. K. împotriva sentinței penale nr. 458 pronunțată de Judecătoria Tg. Mureș la data de 25 mai 2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 320/A pronunțată de Curtea de Apel Tg. Mureș la data de 19 mai 2016.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de prim grad a constatat că prin sentința penală nr.458 din 25 mai 2015 a Judecătoriei Târgu Mureș (dosar nr.7553/320/2014), definitivă prin respingerea apelului declarat de inculpat - decizia penală nr.320/A din 19 mai 2016 a Curții de Apel Târgu Mureș, în baza art. 396 alin 1 și 2 Cod procedură penală, s-a dispus condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare a inculpatului C. C. K., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu reținerea art. 41 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 5 Cod penal.
În baza art. 16 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 96 alin 4 Cod penal, s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 281/11.11.2008 a Tribunalului Mureș definitivă prin decizia penală cu nr. 43/12.01.2010 a ÎCCJ.
În baza art. 96 alin 4 Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin prezenta, urmând ca în final condamnatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare în regim de detenție.
În baza art. 66 alin. 1 Cod penal, s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului prev. de art. 66 lit. g Cod penal, și anume dreptul de a exercita activități de comerț pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 65 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea dreptului mai sus-menționat ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 72 Cod penal, s-a scăzut din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore din datele de 04.10.2005 și 24.07.2012.
În baza art. 404 și art. 25 alin 3 Cod procedură penală, s-a desființat în tot înscrisul denumit " contracto de compreventa de vehiculos usados"; încheiat la data de 30.09.2010 ( fila 34 d.u.p).
În baza art. 397 cu referire la art. 20 Cod procedură penală, s-a respins acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. L.
Analizând cererea de revizuire formulată în prezenta cauză prin prisma condițiilor de admisibilitate stabilite de legiuitor, instanța de prim grad a constatat că nu au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale, iar faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.453 Cod procedură penală, revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;
f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
Cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, presupune descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. În sensul acestor prevederi, faptele probatorii trebuie să fie noi, iar nu mijloacele de probă a unei fapte sau împrejurări cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Pe calea revizuirii nu este posibilă o prelungire a probatoriului pentru fapte sau împrejurări cunoscute de instanță și nici o readministrare sau o reinterpretare a probatoriului administrat. Nu constituie fapte sau împrejurări noi nici apărările care au fost puse în discuție, analizate și lămurite prin probele administrate în ciclul procesual ordinar.
Faptele sau împrejurările noi pot determina revizuirea hotărârilor definitive atacate dacă nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei întrucât nu au fost invocate în fața acesteia și nici nu rezultă din materialul probator existent la dosar și trebuie să conducă la o soluție opusă celei pronunțate prin hotărârea a cărei revizuire se cere.
Analizând motivele arătate în cerere de revizuent, instanța a apreciat că aspectele susținute nu constituie fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei, ci apărări de fond cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor, nevinovăția inculpatului fiind invocată pe parcursul procesului penal, atât în fața primei instanțe, cât și în fața instanței de control judiciar de către apărătorul ales al acestuia. Petentul reiterează practic prin cererea de revizuire cele susținute cu ocazia concluziilor puse anterior în cauză, cu intenția de a obține o reanalizare și reapreciere a probatoriului examinat în procesul finalizat prin hotărârea definitivă de condamnare atacată pe calea revizuirii și, mai ales, o prelungire a acestuia, dovezi care nu ar aduce în cauză nici un argument nou.
Astfel, s-a arătat că primul înscris la care se face referire, respectiv adresa nr. 50389 din 22 aprilie 2016 a Instituției Prefectului Județului Mureș - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor a fost depusă la dosarul de apel atât în original - fila 112, cât și în copie - fila 127 dosar, fiind avut în vedere cu ocazia soluționării căii de atac. Împrejurarea că în cuprinsul încheierii de ședință din data de 05 mai 2016 a Curții de Apel Târgu Mureș nu se face referire și la conținutul acestuia ci doar la faptul că a fost depus la data de 27 aprilie 2016, împreună cu alte două acte (adresa înaintată completului și cererea adresată instituției prefectului), nu conduce automat la concluzia că a fost ignorat ori că nu a fost analizat de completul investit cu judecarea apelului, care a menținut hotărârea primei instanțe ca urmare a justei aprecieri a probelor.
Cât privește celălalt înscris invocat în susținerea motivelor de revizuire, respectiv adresa nr.975538 din 25 mai 2016 a Direcției regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, s-a arătat că acesta nu atestă fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei ci doar îl direcționează pe solicitant să ceară relații de la serviciul public comunitar în a cărui rază de competență a fost autorizat provizoriu vehiculul.
Nu în ultimul rând, s-a arătat că, cu ocazia, analizării probatoriului de către instanța care a pronunțat condamnarea inculpatului a fost avută în vedere și adresa nr. 3600 din 25 martie 2015 a RAR București, căreia i s-a dat valoare probantă în coroborare cu restul probatoriului administrat în cauză.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel revizuentul C. C.K. solicitând desființarea hotărârii atacate, admiterea în principiu a cererii de revizuire și rejudecarea cauzei.
În motivare s-a arătat că cererea de revizuire care a făcut obiectul de judecată al acestui dosar penal și care în prezent face obiectul de judecată al apelului declarat în cauză împotriva Sentinței penale nr,458/25 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în Dosarul nr.7553/320/2014, precum și a Deciziei penale nr.320/A/19 mai 2016, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția Penală și pentru cauze cu minori și de familie în același dosar (7553/320/2014) este admisibilă sub toate aspectele, atât cele de fapt cât și cele de drept, fiind explicate cu trimitere directă la înscrisurile existente în dosar, înscrisuri care întrunesc întrutotul cerințele disp. art. 453 alin. 1 lit. a N.C.P.P., însă din "nefericire"; aceste aspecte au fost tratate cu destul de multă superficialitate de către magistratul care a soluționat în fond această cerere de revizuire, superficialitate care a însemnat soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate.
Se arată că doar în 4 alineate destul de confuze existente la pag. 5 a sentinței atacate se "procedează"; la analiza înscrisurilor noi pe baza cărora a fost formulată cererea de revizuire, dar chiar și în această analiză, care în realitate este doar o quazi analiză, se amintește despre cele două înscrisuri depuse la dosar cu ocazia susținerii cererii, dar și cu ocazia depunerii notelor scrise, însă acestea nu sunt evidențiate în mod concret nici din punctul de vedere al emitentului acestora, dar nici din punctul de vedere al conținutului deosebit de semnificativ al lor și care formează în mod cert dovada existenței ÎNSCRISULUI NOU, care realmente a stat și stă la baza întrunirii tuturor elementelor definite din acest punct de vedere de disp.art. 453 alin. 1 lit. a C.P.P.
Atâta vreme cât despre înscrisurile depuse la dosar nu se amintește nimic concret cu privire la conținutul lor, ci în exclusivitate se amintește doar despre faptul că au fost depuse "niște înscrisuri la dosar"; , concluzia nu poate fi decât una singură și anume aceea că nu a existat pentru completul de judecată respectiv care a soluționat apelul în dosarul de fond, interesul cu privire la cunoașterea acestora ca și conținut.
Aprecierea contrară făcută sub acest aspect de către instanța care a soluționat în fond cererea de revizuire, este desigur superficială și se încearcă prin aceasta, într-un fel sau altul să se "justifice"; dezinteresul total al instanței de apel în cunoașterea actelor existente la dosar, în cunoașterea conținutului acestora, dar și în ceea ce privește semnificația deosebită a lor în lămurirea unui element esențial și anume acela al existenței sau nu a relei credințe în ceea ce privește operațiunea de vânzare-cumpărare a autovehiculului în litigiu.
Se mai arată că în alin. 6 de la pag. 5 a Sentinței pronunțate în acest caz de revizuire, se face o apreciere de-a dreptul aberantă și care este în totală contradicție cu întregul material probator existent încă de la soluționarea cauzei în primă instanță a fondului cauzei.
Revizuentul arată că esența faptului că operațiunea de vânzare-cumpărare a autovehiculului în litigiu, s-a produs în condiții de deplină legalitate este demonstrată de faptul că mai înainte de a fi valorificat acest autovehicul, el a primit numerele roșii de înmatriculare, care au fost obținute în mod legal de la Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor Mureș, prin respectarea tuturor prevederilor legale din acest punct de vedere, consemnate în Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie, sau pentru probe cu completările și modificările ulterioare, (a se vedea disp.art 15 alin. 1 din acest Ordin):
Această situație deosebită, rezulta în egală măsură din înscrisul depus la dosar cu ocazia Notelor Scrise la soluționarea apelului cauzei în instanța de apel, al cărui conținut identic a fost într-un fel confirmat chiar de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, (a se vedea adresa cu nr.975538/25 mai 2016), ignorată total de către instanța de apel a fondului cauzei, dar în egală măsură, sau poate chiar mai mult de către completul de judecată care a soluționat în fond această cerere de revizuire.
În cazul în care la data la care inculpatul ar fi solicitat să i se atribuie numerele roșii de înmatriculare pentru autovehiculul respectiv, iar acesta (autovehiculul) era "blocat"; la RAR, numerele roșii respective, nu mai puteau fi eliberate pentru ca mai apoi autovehiculul să poată circula în mod legal ori să fie valorificat de asemenea în mod legal.
Instanța care a soluționat această cerere de revizuire, a ignorat în cele din urmă chiar și EPILOGUL acestei operațiuni de vânzare-cumpărare a acelui autovehicul și care a însemnat în cele din urmă o înmatriculare legală a acestuia de către partea civilă din dosar, numitul S.L., după ce au fost obținute relațiile respective din Spania de la proprietarul autovehiculului respectiv, cât și de la Societatea de Asigurări Spaniolă, că acel autovehicul nu a fost niciodată declarat ca fiind furat din Spania.
Un singur element care este deosebit de semnificativ și care a fost realmente ignorat chiar și de către instanța care a soluționat prezența cerere de revizuire, este acela că cu referire la același autovehicul au fost făcute cercetări ca urmare a disjungerii dispuse prin Rechizitoriul emis în cauză, de către Parchetele de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe, Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Sighetu Marmației, Judecătoria Bistrița și Judecătoria Alexandria, iar în toate aceste dosare Parchetele respective au emis soluții de neurmărire, cercetările fiind efectuate la fiecare dintre aceste Parchete în mod efectiv in personam.
Pentru considerentele de fapt, dar și de drept, mai înainte expuse și suficient analizate se solicită admiterea apelului și desființarea sentinței atacate.
Examinând apelul promovat, din prisma dispozițiilor art. 416 și urm. rap. la art. 459 alin. 7 C. pr. pen, instanța de control judiciar l-a găsit nefondat, pentru următoarele considerente:
În acord cu judecătorul fondului, s-a constatat că temeiul prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală invocat de către revizuent nu putea fi acceptat, înscrisurile invocate de către revizuent fiind cunoscute și în ciclul ordinar de către instanțele de judecată. Chiar dacă aceste înscrisuri nu au fost nominalizate în mod direct, nu se poate concluziona că instanțele de judecată nu le-ar fi analizat.
Prin invocarea acestui caz de revizuire, petentul prin apărător a solicitat în fapt o reinterpretare a probatoriului administrat inițial pentru a se putea dispune achitarea sa. Totuși nu putem să nu remarcăm faptul că atât revizuentul cât și apărătorul acestuia fac o gravă confuzie între procedura înmatriculării și eliberarea autorizației de circulație provizorie (confuzie care apreciem că este greu de făcut de o persoană cu studii juridice sau de o persoană a cărei preocupare principală este chiar cumpărarea și vânzarea de autovehicule).
Astfel, conform art. 7 din O.M.A.I. nr. 1501/2006:
(1) Înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară se efectuează pe baza următoarelor documente:
a) cererea solicitantului. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va menționa solicitarea explicită în cerere;
b) fișa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, completată cu datele proprietarului și având viza organului fiscal competent al autorității administrației publice locale. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane, se va depune și fișa de înmatriculare completată cu datele acesteia. În cazul înmatriculării temporare pentru export nu este necesară viza organului fiscal competent al autorității administrației publice locale;
c) cartea de identitate a vehiculului, în original și în copie;
d) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original și în copie;
e) actul de identitate al solicitantului, în original și în copie. În situația în care în certificatul de înmatriculare urmează a fi înscrisă și o altă persoană, se vor prezenta actul de identitate sau, după caz, documente care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea și sediul, în copie;
f) dovada efectuării inspecției tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia, cu excepția autovehiculelor și remorcilor noi;
g) copia documentului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulație, în termenul de valabilitate a acesteia;
h) dovada efectuării formalităților vamale de import definitiv sau temporar pentru înmatricularea temporară, în cazul autovehiculelor și al remorcilor dobândite din străinătate, în cazurile prevăzute de lege, în original sau copie legalizată a acesteia;
i) dovada plății taxei de înmatriculare, stabilită potrivit legii;
j) începând cu data de 1 ianuarie 2007, dovada plății taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, stabilită potrivit legii;
k) dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare;
l) dovada plății contravalorii plăcuțelor cu numărul de înmatriculare;
m) certificatul de autenticitate al vehiculului, cu excepția vehiculelor noi, a autovehiculelor destinate competițiilor sportive și a vehiculelor istorice;
n) procura specială, după caz.
Eliberarea autorizației de circulație provizorie presupune însă doar un drept de circulație pentru autovehiculul respectiv, fără a fi efectuate verificări de către RAR în bazele de date, art. 15 din O.M.A.I. nr. 1501/2006 prevăzând:
(1) Până la înmatriculare, serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competente potrivit art. 1 alin. (2) autorizează provizoriu circulația autovehiculelor și a remorcilor neînmatriculate, pentru o perioadă ce nu va putea depăși 30 de zile, dar nu mai mult de data la care expiră asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.
Prin urmare, doar în cazul inițierii procedurii de înmatriculare a autovehiculelor se efectuează verificările specifice de către R.A.R., pe când în cazul eliberării autorizațiilor de circulație provizorie, autovehiculele nu sunt verificate în bazele de date, autorizațiile fiind emise în baza actelor depuse de către proprietarul autovehiculului, conform art. 16 din O.M.A.I. nr. 1501/2006:
(1) Autorizația de circulație provizorie se eliberează în baza următoarelor documente:
a) cererea solicitantului;
b) dovada asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, în termenul de valabilitate a acesteia;
c) dovada plății taxei de autorizare provizorie a circulației;
d) copii ale documentelor care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra vehiculului;
e) actul de identitate al solicitantului, în original și în copie, sau, în cazul persoanei juridice, documentele care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea și sediul, în copie;
f) dovada plății contravalorii plăcuțelor cu număr provizoriu și a garanției de returnare a acestora;
g) dovada plății contravalorii autorizației de circulație provizorie;
h) copia declarației vamale pentru vehiculele de proveniență străină pentru care se solicită înmatricularea în România, cu excepția primei autorizări.
De asemenea, instanța de apel constată că unul din înscrisurile invocate de către revizuent, respectiv cel provenit de la Instituția Prefectului - Județul Mureș - SPCRPCIV conține doar interpretarea acestei instituții cu privire la dispozițiile O.M.A.I nr. 1501/2006, această interpretare nereprezentând vreun fapt nou care să tindă la admiterea cererii de revizuire. De altfel acest înscris a fost depus și la instanța de apel din primul ciclu și chiar dacă nu a fost nominalizat în mod expres, menționarea sau nu a acestuia în motivarea instanței nu are vreo relevanță asupra soluției de condamnare.
Prin urmare, având în vedere că în fața instanței de apel, petentul nu a invocat alte motive care să se încadreze în cazurile prev. de art. 453 Cod procedură penală, iar temeiul invocat nu poate fi primit, s-a apreciat că hotărârea primei instanțe era legală și temeinică, motiv pentru care a fost menținută hotărârea atacată.
În consecință s-a respins ca nefondat apelul, iar petentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300 lei. În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, suma de 200 lei (delegația pentru asistență obligatorie nr. 3580/2016 - f. 11), reprezentând contravaloarea parțială a onorariului avocatului desemnat din oficiu în favoarea inculpatului a rămas în sarcina statului și s-a avansat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției în favoarea Baroului Mureș.
