Pruncucidere. Jurisprudență Amnistii, graţieri, suspendări ale executării pedepsei; Pruncucidere
| Comentarii |
|
Tribunalul PRAHOVA Sentinţă penală nr. 531 din data de 19.11.2013
Sentinta penala nr. 531
Data : 19 noiembrie 2013
Autor: Ivan Popa Daniela
Domeniu asociat:
Titlu :
Asupra cauzei penale de față:
Prin rechizitoriul nr. 1090/P/2012 din 3.04.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei P.V., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de pruncucidere prev.de art. 177 cod penal, constând în aceea că în data de 24.03.2011 a născut neasistată un copil de sex feminin căruia nu i-a acordat nici un fel de îngrijire după naștere, l-a înfășurat într-o pungă din plastic și l-a aruncat intr-o găleată, astfel încât nou născutul a decedat, fapte comise intr-o stare de tulburare psihică.
Pentru stabilirea situației de fapt reținută în sarcina inculpatei în faza de urmărire penala s-au administrat probatorii cu : proces-verbal de cercetare la locul faptei și planșe foto ,raportul medico-legal nr.184M/29.03.2011, fișă de consultații medicale P. V. - Dr.M. F., adresa nr.897/18.02.2013 - Centrul Medical Mediurg; raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr.124/31.01.2013 întocmit de SML Prahova Ploiești, declarațiile martorilor P.E., P. D., D.I. , G. S., M.D. , I. F. , P. F. , I. E. și declarațiile inculpatei.
În faza de cercetare judecătorească s-a procedat la audierea inculpatei care a recunoscut că în data de 24.03.2011 a născut un copil de sex feminin căruia nu i-a acordat nici un fel de îngrijire după naștere, însă a arătat că nu se consideră vinovată de savarsirea vreunei infracțiuni întrucât nu a avut intenția de a ucide copilul, neacordându-i îngrijiri datorită faptului că nu l-a auzit plângând după naștere.
Deși a solicitat judecarea potrivit procedurii simplificate prevăzuta de art. 320/1 c.p.p., instanța a respins cererea formulată de inculpată la termenul din data de 21 mai 2013, având în vedere tocmai declarația dată în fața instanței potrivit căreia nu se consideră vinovată de săvârșirea vreunei infracțiuni. Mai mult, la momentul la care instanța a rămas in pronunțare pe cererea de judecare a cauzei potrivit art. 320/1c.p.p., apărătorul inculpatei a pus concluzii de achitare în temeiul disp.art. 11 pct.2 lit.a c.p.p. raportat la art. 10 lit.a c.p.p.
Totodată, în faza de cercetare judecătorească au fost audiați martorii din acte P. E., P. D., G.S., D. I., iar în circumstanțiere pentru inculpată s-au depus la dosar acte medicale și certificatul de naștere al minorei P. M. G.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele :
P. V. este căsătorită din anul 1997 și are doi copii minori, unul născut în 1999 și altul în 2004.
In cursul anului 2010 inculpata a rămas din nou însărcinată însă, deși încă din luna octombrie a fost sigură de starea sa, nu a comunicat-o nimănui.
Deși membrii familiei sale (soțul, soacra) și chiar și vecinii au observat modificări în aspectul său fizic care indicau starea de graviditate, P. V. a negat de fiecare dată, iar în luna noiembrie 2010, inculpata a fost consultată de medicul de familie M. F., nici cu această ocazie inculpata nu a indicat sarcina pentru luare în evidență.
Astfel, în data de 10.11.2010 s-a prezentat la medicul de familie M. F., afirmând simptome specifice afecțiunilor renale, prilej cu care i-a fost prescris un minim tratament și i s-a recomandat efectuarea unei ecografii abdominale(fișă medicală - fila 76 dosar urmărire penală).
Din fișa medicală a inculpatei rezultă că pentru celelalte două sarcini anterioare a fost luată în evidență în luna a V-a și respectiv a Vl-a de sarcină.
Ulterior, în cadrul examinării medicale periodice organizate pentru verificarea stării de sănătate a persoanelor angajate în muncă, la data de 12.03.2011 P.V. a fost consultată de personal medical de specialitate din cadrul Centrului Medical Mediurg, prilej cu care s-a afirmat suspiciunea unei sarcini în evoluție.
Cu acest prilej s-a recomandat examen de specialitate ginecologie și monitorizare.
În data de 24.03.2011 în jurul orelor 13:00, în timp ce se afla la locul de muncă, în toaleta unde efectua lucrări de îngrijire-curățenie, inculpata a intrat în travaliu și a născut în vasul de toaletă.
După naștere, inculpata a rupt cordonul ombilical cu mâna, a așezat copilul nou-născut într-un sac de plastic și 1-a aruncat într-un tomberon de gunoi.
Inculpata nu a acordat nici un fel de îngrijire după naștere nou-născutului, deși era mamă a încă doi copii pe care îi avea în îngrijire. Imediat a încercat să curățe de sânge toaleta. P. V. a reușit să se mobilizeze, a curățat zona în care a născut, și-a schimbat hainele , după care a asezat punga de plastic în care se afla nou-născutul într-o găleată din plastic peste care a așezat salopeta de lucru. Găleata a fost ascunsă în vestiar iar inculpata a așteptat în toaletă ora 15:00, de terminare a programului de lucru și s-a deplasat la domiciliul său.
Aici, la ora 17:00 a fost găsită de soțul său P. D. care observase că sângerează puternic, a anunțat salvarea și a fost transportată la Maternitatea Ploiești.
A doua zi, 25.03.2011, după acordarea de îngrijiri medicale, fiind vizitată de soțul și soacra sa P. E., P.V. a relatat acestora despre comiterea faptei și a indicat locul în care se află cadavrul copilului nou-născut.
La data de 26.03.2011 organele de poliție au efectuat o cercetare a locului faptei (respectiv toaleta SC S. SRL, în incinta SC P. SA) și au ridicat cadavrul nou - născutului.
Raportul medico- legal de autopsie nr.184 M/29.03.2011 arată că fătul de sex feminin a fost născut la termen și decesul a fost urmarea asfixiei mecanice cu aspirat amniotic în condițiile unei nașteri fără asistență de specialitate și în lipsa asigurării primelor îngrijiri ale nou-născutului, leziunile având legătură de cauzalitate directă cu decesul.
Situația de fapt astfel cum a fost expusă mai sus rezultă fără putință de tăgadă din probatoriile administrate în cauza , respectiv proces-verbal de cercetare la locul faptei și planșe foto ,raportul medico-legal nr.184M/29.03.2011, fișă de consultații medicale P. V. - Dr.M. F., adresa nr.897/18.02.2013 - Centrul Medical Mediurg; raport de expertiză medico-legală psihiatrică nr.124/31.01.2013 întocmit de SML Prahova Ploiești, declarațiile martorilor P.E., P. D., D. I. , G. S., M. D. , I. F. , P. F. , I. E. și declarațiile inculpatei.
Deși inculpata a fost trimisă în judecată pentru savărsirea infracțiunii de pruncucidere prev. și ped. de art. 177 c.p. tribunalul apreciază că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de pruncucidere ci elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. și ped. de art. 174 -175 lit.c. si d c.p.
Potrivit art. 177 C. pen. constituie infracțiunea de pruncucidere, fapta constând în uciderea copilului nou-născut, săvârșită imediat după naștere de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naștere.
Este unanim acceptat în doctrină și jurisprudență că prin "stare de tulburare pricinuita de naștere", în sensul art. 177 C. pen. se înțelege acea formă de disoluție a funcțiilor conștiinței care depășește prin gravitatea și intensitatea ei tulburarea acceptabilă sau normală, suportată de marea majoritate a mamelor, instalându-se totodată spontan ca urmare a unor condiții de excepție intervenite în procesul nașterii.
Oricât de mare, de gravă ar fi starea de tulburare a mamei care și-a ucis copilul, dacă această stare nu este prilejuită de naștere fapta va constitui omor, iar nu pruncucidere.
Nu pot fi considerate tulburări pricinuite de naștere, în sensul art. 177 C. pen., tulburările specifice nașterii, care încetează odată cu nașterea, și nici manifestările emoțional-afective determinate de stările conflictuale ori potențial conflictuale, în care se găsește mama care nu-și dorește copilul. Tulburările pricinuite de naștere pe care le-a avut în vedere legiuitorul, când a incriminat fapta în art. 177 C. pen. ca o formă a omorului ce atrage o răspundere penală "atenuată", sunt tulburările de natură psiho-patologică., tulburările anormale, maladive, provocate de diverși factori nocivi (psihoza puerperală clasică, psihoza maniaco-depresiva, tulburările schizofreniforme etc.).
Modul concret de săvârșire a faptei ori circumstanțele anterioare, concomitente sau ulterioare nașterii (ascunderea ori negarea sarcinii față de membrii familiei și, în general, față de persoanele apropiate, neprezentarea la medic pentru luarea în evidență și supravegherea evoluției sarcinii, crearea condițiilor pentru nașterea în condiții de singurătate, fără a apela la ajutorul celorlalți membri ai familiei ori la ajutorul cadrelor medicale, retragerea în locuri izolate pentru a naște, deplasarea în locuri izolate cu nou-născutul, locuri care oferă condiții adecvate suprimării vieții copilului, procurarea sau pregătirea unor obiecte necesare acțiunii etc.) sunt elemente de fapt care pot releva intenția de omor a nou-născutului de către mamă, eventual premeditarea, și pot infirma existența intenției spontane de omor, intenție specifică infracțiunii de pruncucidere, deoarece aceasta se formează sub imperiul stării de tulburare, acțiunea de ucidere executându-se simultan sau în intervalul de timp cât persistă această stare.
Într-o decizie de îndrumare a fostului Tribunal Suprem, care își menține actualitatea, arată că nu orice tulburare este de natură să justifice încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de pruncucidere, ci numai tulburarea ivită în procesul nașterii sau consecutivă acesteia.
Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 124/31.01.2013 întocmit de S.M.L. Prahova nu rezultă că inculpata, în momentul comiterii faptei, se afla într-o stare de tulburare pricinuită de naștere în sensul art. 177 C. pen., adică aceea stare care, în accepțiunea doctrinei și prudenței, reprezintă o formă de disoluție a funcțiilor conștiinței care depășește prin gravitatea și intensitatea ei tulburarea acceptabilă sau normală, suportată de marea majoritate a mamelor, instalându-se totodată spontan ca urmare a unor condiții de excepție intervenite în procesul nașterii.
In concluziile actului medico legal sus -menționat se arată că este posibil să fi existat o îngustare a câmpului conștiinței, fără afectarea semnificativă a discernământului, neevidențiindu-se semnele unei tulburări psihice pricinuite de naștere.
Uciderea copilului nou -născut chiar si cu discernământ diminuat nu echivalează cu uciderea copilului nou născut, imediat după naștere, de către mama aflată într-o stare de tulburare pricinuită de naștere.
În stabilirea poziției subiective a inculpatei instanța are în vedere că aceasta a ascuns sarcina fața de toți membrii familiei, nu s-a prezentat la medic pentru luarea în evidență și supravegherea evoluției sarcinii, iar imediat după naștere nu a acordat primele îngrijiri nou -născutului, ci și-a mobilizat energia pentru a curăța locul nașterii și a ascunde fătul într-o pungă de plastic, părăsind incinta locului de muncă fără a anunța pe nimeni despre cele întâmplate.
Susținerile inculpatei potrivit căreia a avut convingerea că " copilul s-a născut mort " este infirmată de raportul de autopsie medico -legal aflat la filele 14 si următoarele din dosarul de urmărire penala, la buletinul de analiza histopatologic reținându-se că nou - născutul a avut un plămân respirat.
Toate cele arătate mai sus sunt elemente de fapt care relevă intenția de omor a nou -născutului de către mamă, neexistând nici un fel de dovadă că inculpata a acționat astfel sub imperiul stării de tulburare determinată de naștere.
Starea de tulburare la care face referire inculpata și care viza propria sa stare nu poate fi considerată tulburare pricinuită de naștere, ci doar o manifestare emoțională.
În consecință , față de cele arătate mai sus tribunalul urmează ca în baza art.334 c.p.p. sa dispună schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpata din infracțiunea de pruncucidere prev. de art. 177 c.p.p. în infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174-175 lit. c si d c.p. , fapta de omor fiind săvârșită asupra unei rude apropiate, persoană care se afla în neputință de a se apăra.
Tribunalul apreciază cererea formulată de inculpata prin apărător de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de pruncucidere în in fracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 c.p, ca nefiind neîntemeiată , din toate actele dosarului rezultând intenția inculpatei în savârsirea faptei , intenție ce rezultă inclusiv din comportamentul avut ulterior nașterii, aceasta străduindu-se să șteargă toate urmele nașterii si procedând la ascunderea fătului intr-o punga de plastic iar apoi într-un fișet, anunțând familia despre naștere a doua zi.
În drept, fapta inculpatei P. V. care, în data de 24.03.2011 a născut neasistată un copil de sex feminin căruia nu i-a acordat nici un fel de îngrijire după naștere, l-a înfășurat într-o pungă din plastic și l-a aruncat într-o găleată astfel încât nou născutul a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. și ped. de art. 174 - 175 lit.c si d c.p.
În temeiul textului de lege indicat, instanța va dispune condamnarea inculpatei, la individualizarea judiciara a pedepsei instanța având in vedere limitele de pedeapsa prevăzute de textele de lege incriminatoare , gradul de pericol social concret deosebit de ridicat al faptei penale comise de inculpată ,modalitatea concretă de comitere a infracțiunii și pozitia procesuală a inculpatei, dar si circumstanțele personale ale acesteia , reținând că inculpata are 3 copii minori în întreținere și nu are antecedente penale.
Instanța , în raport de circumstantele personale arătate mai sus, apreciază ca in cauza se justifica reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art. 74 lit.a si c. cp si scăderea pedepsei aplicate inculpatei sub limitele minime prevăzute de textele de lege incriminatoare, întrucât este căsătorita, are trei copii minori, iar din fișa de cazier rezulta ca nu are antecedente penale.
În raport de criteriile arătate, instanța va reține pentru inculpata circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit.a c.p., astfel că în baza art.76 c.p. va reduce pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, apreciind ca scopul preventiv - educativ și sancționator al pedepsei poate fi atins în acest mod.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța apreciază , în raport de fapta comisă, de modalitatea de comitere și de atitudinea inculpatei, că scopul preventiv -educativ al pedepsei poate fi atins numai prin privarea de libertate a acesteia.
In baza art. 71 c.p. instanța va interzice inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a , b,d și e c.p. de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și pâna la executarea pedepsei, apreciind că în raport de fapta savârsita inculpata este nedemna de exercitarea drepturilor părintești precum și a dreptului de a fi tutore ori curator.
Potrivit art. 65 c.p., instanța va aplica inculpatei si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,d și e Cod penal pe o durată de 3( trei) ani după executarea pedepsei principale.
Văzând si disp.art. 191 alin.1. c.p.p.
