Revizuire. Hotărâri judecătoreşti definitive ce nu se pot concilia

Revizuire. Hotărâri judecătoreşti definitive ce nu se pot concilia.

Codul de procedură penală, art.394 lit.e)Cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit.e din Codulde procedură penală, presupune îndeplinireacumulativă a două condiţii şi anume: să existe douăsau mai multe hotărâri penale definitive şi hotărârile sănu se poată concilia. Neîndeplinirea uneia din celedouă condiţii face inaplicabile dispoziţiile legalemenţionate.

(dec.pen.113/A/26 apr.2005)

Prin sentinţa penală nr. 288 din 20 decembrie 2004, pronunţată deTribunalul Vâlcea a fost respinsă cererea de revizuire a sentinţelor penale nr.874/2001 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti şi nr. 139/2001 a TribunaluluiVâlcea, formulată de revizuientul S.C. cu motivarea că în speţă nu este vorbade două hotărâri inconciliabile, ci de două probleme de drept diferite şirezolvate în mod diferit de instanţe.

Împotriva sentinţei a declarat apel revizuientul care a solicitatadmiterea cererii cu consecinţa anulării parţiale a celor două hotărâriinconciliabile şi pronunţării unei noi hotărâri, prin care să se dispună achitareasa în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct.2 lit. a) raportat la art. 10 lit.a) din codulde procedură penală. Apreciază revizuientul că cererea sa este întemeiatădeoarece, pentru fapte identice, a fost trimis în judecată la două instanţediferite respectiv, pentru 12 infracţiuni de înşelăciune în concurs real - laJudecătoria sectorului 4 Bucureşti, iar pentru 5 infracţiuni de înşelăciune înformă continuată - la Tribunalul Vâlcea, activitate infracţională ce nu poatefi privită ca o pluralitate de infracţiuni, ci ca o unitate de infracţiuni.

Apelul nu este fondat.

Codul de procedură penală prevede la art. 394 lit.e) că revizuireapoate fi cerută când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu sepot concilia.

Cazul de revizuire menţionat presupune realizarea cumulativă adouă condiţii, şi anume: să existe două sau mai multe hotărâri penaledefinitive şi hotărârile să nu se poată concilia.

În speţă, din examinarea actelor şi lucrărilor de la dosar rezultă cănu este îndeplinită cea de-a doua condiţie, referitoare la inconciabilitatea hotărârilor.

Astfel, prin sentinţa penală nr. 139/01.XI.2000 a TribunaluluiVâlcea, inculpatul S.C. (apelantul revizuient în prezenta cauză) a fostcondamnat pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 288 alin.2, art.291 din Codul penal, constatându-se graţiate pedepsele aplicate, iar pentruinfracţiunea prevăzută de art. 215 alin1 şi 2 din Codul penal a fost achitat înbaza art. 10 lit.a) din Codul de procedură penală.

În fapt, s-a reţinut că, în perioada noiembrie - decembrie 1996,inculpatul, împreună cu alte persoane, procura de la graniţă autoturisme careerau furate din locurile de parcare din ţara de origine sau erau cumpărate cupreţuri modice, iar ulterior erau declarate furate pentru a se încasa primele deasigurare; după preluarea lor la graniţă, cei în cauză au întocmit documentevamale false şi au procedat la indigenizarea respectivelor autoturisme, însensul că le înscriau în circulaţie şi le vindeau unor persoane de bună -credinţă.

Cu privire la infracţiunea de înşelăciune s-a apreciat că, faţă deDirecţia Generală a vămilor nu s-a desfăşurat nici o activitate de inducere îneroare, în scopul de a nu se plăti taxele vamale pe motiv că autoturismeleînscrise în circulaţie au fost furate, iar nu cumpărate, astfel că nu se datoreazătaxe vamale.

Prin sentinţa penală nr. 874/21.03.2001 a Judecătoriei sector 4Bucureşti, inculpatului S.C. i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 4 aniînchisoare pentru săvârşirea a 12 infracţiuni de înşelăciune în concurs real, iarpedepsele cu închisoarea aplicate pentru infracţiunile prevăzute de art. 288alin1 şi de art.291 din Codul penal, au fost constatate graţiate.

S-a reţinut că în perioada aprilie - octombrie 1996, inculpatul acumpărat din străinătate autoturisme şi, împreună cu alte persoane, a falsificatdocumente oficiale în vederea indigenizării respectivelor autoturisme. S-aconstatat că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin neplata taxelor vamaleeste de 29.168.127 lei.

Tribunalul Vâlcea, investit cu cererea de revizuire, a dispus prinîncheierea din 29.01.2003, admiterea în principiu a cererii, reunirea cauzelorîn vederea rejudecării şi suspendarea executării sentinţei penale nr.874/21.03.2001 a Judecătoriei sector 4 Bucureşti.

Rejudecând cauza după admiterea în principiu a cererii derevizuire potrivit art. 405 din Codul de procedură penală, instanţa a apreciatcă nu este util a administra din nou probele care au fost efectuate în cursulprimei judecăţi şi că se poate pronunţa asupra cererii, în baza actelor aflate ladosar.

Într-adevăr, examinându-se respectivele acte, se constată că înspeţă nu ne aflăm în prezenţa a două hotărâri judecătoreşti, ce nu se potconcilia. Deşi activitatea infracţională a inculpatului priveşte aproximativaceeaşi perioadă de timp, între cele două cauze nu există identitate deinfracţiuni şi de autori, iar faptele în legătură cu care a fost pronunţatăcondamnarea prin sentinţa penală mr. 874/2001 a Judecătoriei sectorului 4Bucureşti, nu sunt aceleaşi cu infracţiunile pentru care apelantul - revizuient afost achitat definitiv prin sentinţa penală nr. 139/2000 a Tribunalului Vâlcea.

Împrejurarea că instanţele au apreciat în mod diferit asuprachestiunilor de drept supuse deliberării (caracterul de infracţiune continuatăîntr-un caz şi de concurs de infracţiuni în celălalt), cum şi asupra existenţeiori inexistenţei faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, nuconstituie motiv de inconciliabilitate a hotărârilor, iar cererea de schimbare aîncadrării juridice şi reţinerea în sarcina revizuientului a unei singureinfracţiuni de înşelăciune, în forma continuată, putea fi formulată de acestapotrivit art. 335 alin.2 şi 3 din Codul de procedură penală, în timp ce dosarulnr. 4867/2000 se mai află încă, pe rolul Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti,ori a instanţelor de control judiciar, investite cu soluţionarea căilor de atacdeclarate împotriva sentinţei penale nr. 874/2001.

În consecinţă, apelul declarat de revizuient a fost respins canefondat.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Revizuire. Hotărâri judecătoreşti definitive ce nu se pot concilia