Revocarea liberării condiţionate. Caracterul facultativ
| Comentarii |
|
Din analiza art. 61 alin. (1) tezele I şi II C.pen., rezultă că opţiunea instanţei de a revoca sau de a menţine beneficiul liberării condiţionate trebuie raportată la gravitatea faptei comise ulterior liberării condiţionate, gravitate care este reflectată atât în limitele speciale ale sancţiunii penale prevăzute de lege pentru infracţiunea respectivă, cât şi în pedeapsa efectiv aplicată. În speţa de faţă, portul fără drept de armă albă în locuri publice este sancţionat cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă, iar ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice în modalitatea prevăzută de art. 321 alin. (1) C.pen. este sancţionat cu închisoare de la 1 la 5 ani, sancţiuni penale care prin ele însele relevă împrejurarea că legiuitorul a înţeles că infracţiunile în discuţie nu prezintă o gravitate deosebită, astfel că nu se impune revocarea liberării condiţionate.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori, Decizia nr. 269 din 22 februarie 2012
Prin sentința penală nr. 121/10.11.2011 Judecătoria Făurei l-a condamnat pe inculpatul M.D. la câte 2 luni închisoare pentru comiterea a două infracțiuni de port fără drept de armă albă în locuri publice.
în baza art. 321 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C.pen., art. 33 lit. a) C.pen., art. 3201C.proc.pen., l-a condamnat pe același inculpat la câte 9 luni închisoare pentru comiterea a două infracțiuni de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
în baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C.pen. a contopit cele 4 pedepse cu închisoare aplicate inculpatului M.D. și a dispus ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 9 luni închisoare, sporită cu 1 lună închisoare; astfel inculpatul urma să execute în total pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare.
în baza art. 61 C.pen. a revocat pentru inculpatul M.D. liberarea condiționată dispusă prin sentința penală nr. 2907/15.12.2006 a Judecătoriei Galați pentru restul de pedeapsă de 1.539 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 17 ani închisoare ce i s-a aplicat prin sentința penală nr. 67/03.10.1994 a Tribunalului Brăila, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 59/07.03.1995 a Curții de Apel Galați.
în baza art. 61 alin. (1) teza finală, art. 39 alin. (2) C.pen. cu referire la art. 34-35 C.pen. a contopit restul de pedeapsă de 1.539 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 17 ani închisoare ce i s-a aplicat prin sentința penală nr. 67/03.10.1994 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 59/07.03.1995 a Curții de Apel Galați cu pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare, astfel că s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1.539 zile sporită cu 3 luni închisoare, în total pedeapsa de 3 luni și 1.539 zile închisoare.
în baza art. 71 alin. (1) C.pen. a interzis inculpatului M.D. exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei.
în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C.pen., raportat la art. 112 alin. (1) lit. f) C.pen., a dispus confiscarea de la inculpatul M.D. a unui briceag și a unui cuțit.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
în data de 6.11.2010, ora 16:35, C.I. a sesizat prin SNUAU 112 că inculpatul M.D. l-a amenințat cu un cuțit în timp ce se afla în fața cafe-barului SC M.S.I. SRL din localitatea M.K. Agenții Postului de Politie Ș. s-au deplasat la fața locului, iar în urma investigațiilor s-au sesizat din oficiu despre faptul că în același context semnalat, inculpatul M.D. a agresat cu un cuțit partea vătămată C.I., gest care a adus atingere bunelor moravuri și a tulburat ordinea și liniștea publică.
Cu ocazia cercetărilor întreprinse a rezultat faptul că în ziua de 6.11.2010 în jurul orei 16:00, inculpatul M.D., aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, s-a deplasat la cafe-barul SC M.S.I. SRL din localitatea M.K. Aici l-a întâlnit pe cumnatul său, C.I., care consuma băuturi alcoolice. La scurt timp între cei doi s-a declanșat un conflict spontan fundamentat de atitudinea necuviincioasă adoptată de C.I. în relația cu mama sa și, totodată, soacra inculpatului, urmat de adresarea unor cuvinte injurioase, manifestări care l-au enervat pe inculpatul M.D. și l-au determinat să scoată din buzunarul pantalonilor un briceag cu care s-a apropiat primejdios de C.I. și l-a amenințat cu expresia: „îți dau drumul la sânge”. Conflictul care s-a desfășurat mai întâi în incinta cafe-barului și apoi pe terasa acestuia, a tulburat ordinea și liniștea publică, fiind aplanat prin intervenția martorilor T.V., B.N. și A.V.R. Ultimul dintre aceștia l-a condus pe inculpatul M.D. cu căruța la stâna de oi situată pe islazul satului M.K. unde lucra ca îngrijitor. Starea de agresivitate și mânie asociată cu abuzul de alcool au determinat o creștere a tensiunii emoționale și o scădere a capacității de autocontrol favorizând trecerea la actul infracțional agresiv. Astfel, inculpatul M.D. a luat din strungă un cuțit și ignorând intervenția martorului A.V.R., s-a întors în fugă către centrul satului cu intenția vădită de a-l agresa pe martorul C.I.
Inculpatul M.D. a purtat la vedere cuțitul în mână pe stradă de la marginea localității până la cafe-barul SC M.S.I. SRL, proferând amenințări la adresa martorului C.I., manifestări care au provocat temere și indignare în rândul persoanelor care l-au întâlnit. Una dintre acestea, martorul N.I., s-a deplasat în scop preventiv la locuința lui C.I. și a comunicat concubinei acestuia, martorul P.A., despre intențiile inculpatului. M.D. l-a observat pe martorul C.I. pe terasa cafe-barului SC M.S.I. SRL și s-a apropiat amenințător de acesta. Au intervenit atât martorul T.V., cât și partea vătămată C.I., însă față de cel din urmă inculpatul M.D. a reacționat impulsiv tăindu-l ușor cu cuțitul în zona gâtului. Martorul T.V. a împiedicat producerea unui eveniment tragic, trăgându-l în spate pe C.I. exact în momentul când inculpatul M.D. ridicase cuțitul la gâtul acestuia, fapt ce a provocat doar o leziune superficială.
Incidentul s-a petrecut sub privirile martorilor P.A., B.N. și T.V.
Ulterior incidentului, inculpatul M.D. a fost depistat în curtea locuinței numitei C.S., iar asupra sa a fost găsit briceagul. Acesta a declarat că îl purta în mod obișnuit asupra sa întrucât este cioban la o stână din localitate și pot apărea situații legate de ovinele pe care le păstorește, în care folosirea cuțitului este necesară. De asemenea, inculpatul a predat de bună voie cuțitul, care a fost identificat și ridicat de la stâna de oi proprietatea martorului A.V.R.
Situația de fapt reținută a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare, proces-verbal de ridicare corpuri delicte (briceag cu lama de 7 cm și cuțit cu lama de 19 cm), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, declarațiile martorilor C.I., A.V.R, T.V., A.A., N.I., B.N, C.I., coroborate cu declarațiile inculpatului.
în drept, s-a reținut că faptele inculpatului, astfel expuse, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de port fără drept de arme albe și a două infracțiuni de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991,art. 321 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. și art. 37 lit. a) C.pen.
La individualizarea pedepsei și a modalității de executare, instanța a avut în vedere pericolul concret al infracțiunilor comise, condițiile și împrejurările comiterii acestora, dar și antecedentele penale, conduita sinceră a inculpatului și faptul că acesta a solicitat judecata numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, împrejurări care au făcut aplicabile dispozițiile art. 3201C.proc.pen.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul M.D., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei rezultante.
S-a susținut că, în raport de gravitatea faptelor deduse judecății, în mod netemeinic instanța de fond a revocat liberarea condiționată pentru restul de 1.539 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 67/03.10.1994 a Tribunalului Brăila.
Criticile formulate sunt întemeiate, recursul urmând să fie admis pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 61 alin. (1) tezele I și II C.pen., pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la eliberare și până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune. Dacă în același interval cel liberat a comis din nou o infracțiune, instanța, ținând seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea.
Din analiza textului de lege invocat, rezultă că opțiunea instanței de a revoca sau de a menține beneficiul liberării condiționate trebuie raportată la gravitatea faptei comise ulterior liberării condiționate, gravitate care este reflectată atât în limitele speciale ale sancțiunii penale prevăzute de lege pentru infracțiunea respectivă, cât și în pedeapsa efectiv aplicată.
în speța de față, portul fără drept de armă albă în locuri publice este sancționat cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amendă, iar ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice în modalitatea prevăzută de art. 321 alin. (1) C.pen. este sancționat cu închisoare de la 1 la 5 ani, sancțiuni penale care prin ele însele relevă împrejurarea că legiuitorul a înțeles că infracțiunile în discuție nu prezintă o gravitate deosebită.
Raportat la cuantumul modic al pedepselor stabilite de prima instanță - două pedepse de câte 2 luni închisoare, respectiv două pedepse de câte 9 luni închisoare, cuantum necontestat de parchet sau de către inculpat, se observă că orientându-se către minimul special prevăzut de lege astfel cum a fost redus cu 1/3 în condițiile art. 3201C.proc.pen., instanța de fond a apreciat că infracțiunile deduse judecății, prin modul și mijloacele de săvârșire, nu au prezentat o gravitate crescută.
Cu toate acestea, a procedat la revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 1.539 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 67/03.10.1994 a Tribunalului Brăila, făcând în mod nejustificat și neargumentat aplicarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a II-a C.pen.
Pentru toate aceste motive, constatând că recursul de față este fondat, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. (1) pct. 14 C.proc.pen., Curtea l-a admis conform dispozițiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C.proc.pen.
Pe cale de consecință, Curtea a casat în parte sentința penală nr. 121/10.11.2011 a Judecătoriei Făurei, au fost înlăturate din cuprinsul acesteia dispozițiile privind revocarea restului rămas neexecutat de 1.539 zile închisoare din pedeapsa de 17 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 67/03.10.1994 a Tribunalului Brăila, definitivă prin decizia penală nr. 59/07.03.1995 a Curții de Apel Galați și, în rejudecare, a menținut liberarea condiționată pentru restul neexecutat, inculpatul M.D. urmând să execute doar pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare aplicată pentru infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze.
(Judecător Mița Mârza)
