Săvârşirea infracţiunilor de ”ultraj”. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria GALAŢI Sentinţă penală nr. 1098 din data de 26.05.2016
Judecătoria Galați, secția penală, Sentința penală nr. 1098/26.05.2016
Obiect - Săvârșirea infracțiunilor de ";ultraj";, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 257 alin. 1 Cod penal și ";trecerea frauduloasă a frontierei de stat";, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 262 alin. 1 Cod penal, toate în concurs de infracțiuni, cu aplicarea legii penale mai favorabile.
Cuprins pe materii : Drept penal. Pedepse. Închisoarea. Concurs de infracțiuni.
Index alfabetic :
- Infracțiuni la regimul frontierei de stat și împotriva autorității
- Închisoarea
- Concurs de infracțiuni
- Procedura în cazul recunoașterii învinuirii
Rezumat hotărâre:
În faza de cercetare judecătorească, deși a fost legal citat, inclusiv prin afișare la ușa instanței, inculpatul nu s-a prezentat la nici un termen de judecată.
Având în vedere poziția procesuală a inculpatului, din cursul urmăririi penale, de recunoaștere a faptelor reținute în sarcina lui, instanța a apreciat că nu mai este necesară readministrarea probelor din faza de urmărire penală.
Instanța de fond a reținut că în data de la data de 15.01.2012, în PTF Galați Rutier, pe sensul de intrare în România, s-a prezentat autoturismului marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG). Conducătorul autovehiculului a fost identificat ca fiind inculpatul X.Y., cetățean moldovean, iar în calitate de pasager, pe locul din dreapta față, se afla fratele acestuia, suspectul X.X.. În timpul desfășurării formalităților de vamă, lucrătorii care efectuau controlul, respectiv lucrătorul vamal A.C. și persoana vătămată ag. pr. A.B., au hotărât să efectueze un control amănunțit asupra autoturismului în cauză. Au luat această decizie întrucât aveau suspiciunea că cele două persoane transportau, ascunse și nedeclarate, bunuri de contrabandă.
Autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) și cele două persoane care se deplasau cu acesta au fost conduse într-un garaj destinat efectuării controalelor amănunțite asupra autoturismelor amenajat în cadrul PTF Galați.
Controlul amănunțit urma să fie efectuat de inspectorii vamali A.C. și A.D.. Persoana vătămată A.B. s-a deplasat cu aceștia către garajul amenajat în acest sens însă a rămas în exteriorul imobilului. În timpul efectuării controlului, inculpatul X.Y. a devenit agitat și a precizat lucrătorilor vamali că nu va coopera. De asemenea, și-a manifestat intenția de a pleca cu autoturismul către Rep. Moldova și l-a îndemnat pe fratele său, suspectul X.X. să urce în autoturism.
Inspectorii vamali A.C. și A.D. au intenționat să asigure ușile garajului în care se efectua controlul dar nu au reușit întrucât, inculpatul X.Y. a demarat și a forțat intrarea în garaj. Acesta a scos autoturismul din garaj și a pornit în viteză spre Rep. Moldova. În acest timp, persoana vătămată A.B. care se afla în exteriorul imobilului, a scos arma din dotare și a efectuat o somație regulamentară. Inculpatul a oprit autoturismul pentru scurt timp dar, ulterior, și-a continuat deplasarea către Rep. Moldova. Deși a observat că persoana vătămată A.B. se afla în direcția sa de deplasare și îi solicita să se oprească, inculpatul a accelerat în direcția acesteia. Persoana vătămată a fost nevoită să se deplaseze lateral pentru a evita să fie accidentată de autoturismul condus de către inculpat.
În continuare, a fost anunțată, prin stația radio, persoana vătămată B.C. cu privire la faptul că, un autoturism marca VW cu numere de înmatriculare specifice Bulgariei s-a sustras controlului vamal și se îndrepta spre podul rutier Galați-Giurgiulești. Persoana vătămată se afla în acel moment de serviciu la punctul Pod (reper 10).
În vederea imobilizării autoturismului în cauză, ag. de pol. B.C. a procedat la instalarea dispozitivelor antipneu. Acesta a reușit să întindă numai dispozitivul amplasat pe sensul de ieșire din România. În timp ce încerca să instaleze dispozitivul și pentru sensul de intrare în țară, a observat autoturismul condus de către inculpat care se deplasa către el cu o viteză foarte mare. Persoana vătămată B.C. s-a poziționat pe mijlocul sensului de intrare în România efectuând semnale de oprire către inculpatul X.Y..
Inculpatul a observat că unul din sensurile de deplasare era blocat. Pentru a evita dispozitivul antipneu, a pătruns pe contrasens îndreptându-se în direcția persoanei vătămate. Întrucât lucrătorul de poliție nu s-a ferit din calea autoturismului, inculpatul a frânat brusc. Procedând în acest mod, inculpatul a pierdut controlul autoturismului și a intrat în coliziune cu parapetul montat pe partea dreaptă a sensului de deplasare către Rep. Moldova. Inculpatul a repus autoturismul în mișcare deplasându-se cu spatele. Persoana vătămată B.C. a executat un foc de armă către pneul stânga față al autoturismului în cauză, după somații prealabile. Acesta a precizat că nu a avut timpul necesar efectuării unui foc de avertisment. După acest moment, autoturismul și-a continuat deplasarea către Rep. Moldova. Aceste aspecte au fost observate și relatate și de către martorul B.B. care, în acel moment, se deplasa pe podul rutier care face legătura între Giurgiulești și PTF Galați, intenționând să treacă frontiera în România..
Inculpatul a observat că fusese rănit dar a hotărât să continue deplasarea întrucât a preferat să se predea autorităților din Moldova. După trecerea frontierei, a coborât din autoturism, a solicitat o ambulanță și și-a pierdut cunoștința.
Pe parcursul desfășurării întregului eveniment, pe bancheta din dreapta față a autoturismului condus de către inculpat, s-a aflat fratele acestuia, suspectul X.X..
Urmare a celor prezentate, insp. pr. Olaru George, șeful PTF Galați Rutier și scms. Tănase Valentin din cadrul SPF Galați s-au deplasat în Rep. Moldova în vederea efectuării cercetării la fața locului (proces-verbal de constatare , fila nr. 8). În urma controlului efectuat asupra autoturismului, în lonjeroanele acestuia, a fost identificată cantitatea de 276 pachete de țigări având aplicat timbru de accizare aparținând Rep. Moldova.
Instanța a reținut astfel că, din ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale, rezultă, fără putință de tăgadă că inculpatul X.Y. în data de 15.01.2012, încercând să se sustragă unui control vamal, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) în PTF Galați-Rutier, deplasându-se cu viteză în direcția în care se aflau persoanele vătămate B.C. respectiv A.B. care îl somau să se oprească și că la data de 15.01.2012, încercând să se sustragă unui control vamal, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) în PTF Galați-Rutier și a trecut ilegal frontiera din România în Rep. Moldova.
Fapta inculpatului X.Y. constând în aceea că, la data de 15.01.2012, încercând să se sustragă unui control vamal, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) în PTF Galați-Rutier, deplasându-se cu viteză în direcția în care se aflau persoanele vătămate B.C. respectiv A.B. care îl somau să se oprească, întrunește elementele constitutive a două infracțiuni de ultraj, fapte prevăzute de art. 257 alin. 1 Cod penal, comise în modalitatea amenințării.
Fapta inculpatului X.Y. constând în aceea că, la data de 15.01.2012, încercând să se sustragă unui control vamal, a condus autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare PA 1490 AH (BG) în PTF Galați-Rutier și a trecut ilegal frontiera din România în Rep. Moldova, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută de art. 262 alin. 1 Cod penal.
Instanța a reținut că infracțiunea de ultraj face parte din titlul V al Codului penal, partea specială, intitulat ";Infracțiuni contra autorității";. Subiectul pasiv al infracțiunii este statul, respectiv autoritatea statului de care funcționarii publici aflați în exercițiul funcțiunii, în speța de față, polițiști, trebuie să se bucure în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Persoana funcționarului public reprezintă un subiect pasiv adiacent, neavând relevanță dacă acesta, în forul său interior s-a simțit sau nu amenințată de acțiunea subiectului activ.
Urmarea imediată este reprezentată pe de o parte de starea de pericol pentru autoritatea statului român, iar pe de altă parte, în subsidiar, pentru integritatea fizică a persoanelor vătămate. Legătura de cauzalitate rezultă ex re, din materialitatea faptei.
În ceea ce privește latura subiectivă, instanța a reținut că inculpatul a comis cele trei fapte cu intenție, inculpatul prevăzând urmarea faptelor sale și urmărind sau, cel puțin, acceptând producerea acesteia.
Instanța a mai reținut că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, la aceeași dată fiind abrogat Codul Penal din 1969, conform art. 250 din legea 187/2012 privind punerea în aplicare a legii 286/2009 privind Codul penal.
Pentru soluționarea conflictului temporal de legi penale, instanța va a avut în vedere principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile, principiu prevăzut și de dispozițiile art. 5 alin. 1 din Cod penal, potrivit cărora în cazul în care până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În noul Cod penal, infracțiunea de ";ultraj"; este reglementată de art. 257 alin. 1 și 4, prezentând aceleași elemente constitutive ca infracțiunea din Codul penal din 1969, însă limitele de pedeapsă sunt mai reduse. În noul Cod penal, infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat este prevăzută faptă de art. 262 alin. 1, iar în vechea reglementare de art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001.
Totodată, instanța a rețiute că în noul Cod penal, pentru concursul de infracțiuni este prevăzută aplicarea unui spor obligatoriu și în cuantum fix, spre deosebire de Codul penal din 1969, unde sporul este facultativ, iar la modalitățile de executare a pedepsei, noul Cod penal prevede imposibilitatea aplicării unei modalități de suspendare a executării pedepsei, în lipsa acordului inculpatului de a presta ore de muncă neremunerată în folosul comunității (așa cum este situația inculpatului în prezentul dosar).
Având în vedere toate aceste aspecte, instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă inculpatului în prezentul dosar, în aplicarea sa în mod global, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin decizia nr. 265/2014, este reprezentată de vechea reglementare.
În consecință, având în vedere dispozițiile art. 5 din noul Cod penal, instanța în baza art. 386 Cod procedură penală, a reținut că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis inculpatul X.Y. în judecată, respectiv din două infracțiuni de ";ultraj";, prevăzute de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal, în referire la art. 206 alin. 1 Cod penal și a unei infracțiuni de trecere frauduloasă a frontierei de stat, faptă prevăzută de art. 262 alin. 1 Cod penal toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, în două infracțiuni de ";ultraj";, prevăzute de art. 239 alin. 1 și 5 Cod penal 1969 și a unei infracțiuni de intrare sau ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, faptă prevăzută de art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal 1969 și art. 5 Cod penal.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus arătate, instanța a constatat că faptele pentru care a fost trimis în judecată, două infracțiuni de ultraj, au fost săvârșite de inculpat și constituie infracțiuni în sensul art. 17 Cod penal din 1969, astfel încât în baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, urmează să dispună condamnarea inculpatului, la câte o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de lege, pentru fiecare infracțiune săvârșită.
La individualizarea și dozarea pedepselor, instanța, având în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal din 1969, a ținut seama atât de pericolul social concret al faptelor deduse judecății, ținând cont de valorile sociale încălcate, respectiv valori legate de autoritatea de stat, valori proprii respectului pentru funcția publică și pentru autoritatea pe care o reprezintă aceasta, cât și de împrejurările care caracterizează persoana inculpatului.
Instanța nu a reținut dispozițiile art. 74 raportat la art. 76 din Codul penal din 1969, pentru coborârea pedepsei aplicate sub minimul special, neexistând suficiente date in acest sens. Existența uneia din împrejurările enumerate exemplificativ în art. 74 din Codul penal din 1969 nu obligă instanța de judecată să o considere circumstanță atenuantă judiciară și să coboare pedeapsa aplicată sub minimul prevăzut de norma incriminatoare. Recunoașterea împrejurării invocate drept circumstanță atenuantă este lăsată la aprecierea instanței, care ține seama de pericolul social concret al faptelor, de ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârșit infracțiunea, de urmările produse, precum și de orice alte elemente privitoare la persoana infractorului.
Este adevărat că inculpatul se află la primul contact cu legea penală conform fișei de cazier judiciar, însă această situație este o stare de normalitate și nu o împrejurare excepțională care să atragă aplicarea dispozițiilor art. 74 Cod penal din 1969, iar din datele existente la dosar nu rezultă împrejurări de natură a duce la reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.
Astfel, instanța a dispus condamnarea inculpatului X.Y. la două pedepse de câte 10 luni închisoare, pentru săvârșirea celor două infracțiuni de ";ultraj";, prevăzute și pedepsit de art. 239 alin. 1 și 5 Cod penal din 1969 și la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de intrare sau ieșire din țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat faptă prevăzută de art. 70 din O.U.G. nr. 105/2001.
În temeiul art. 33 lit. a) Cod penal din 1969, raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni, în final inculpatul X.Y. urmând a executa pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța a apreciat că reeducarea și reinserția socială a inculpatului X.Y. poate avea loc și fără privare de libertate, judecata în prezenta cauza constituind un avertisment suficient pentru a-l determina ca, pe viitor, să se abțină de la comiterea de alte fapte antisociale.
Astfel, instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 81 Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani, în cazul concursului de infracțiuni, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, se apreciază de către instanță că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
Considerând că în cauză sunt îndeplinite, în mod cumulativ, cerințele prevăzute de art. 81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor, pe durata unui termen de încercare, ce va fi calculat în conformitate cu dispozițiile art. 82 Cod penal.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală, instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea în întregime a pedepsei. Astfel, această atenționare urmează a avea pentru inculpat semnificația unui avertisment serios asupra consecințelor pe care le va suporta în eventualitatea nerespectării în viitor a legii și a regulilor de conviețuire socială, nu numai în cursul termenului de încercare, dar și de-a lungul vieții. În acest context, instanța a apreciat că reglementarea acestui text de lege are semnificația creării pentru inculpat a unei profunde conștiințe moral-juridice referitoare la garantarea echilibrului firesc care trebuie să existe între drepturile și obligațiile fiecăruia raportate atât la el însuși, cât și la societate, în ansamblul său.
Cu privire la pedepsele accesorii, instanța a reținut că potrivit art. 12 din Legea nr. 187/2012 privind punerea în aplicarea a noului Cod penal, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, în prezenta cauză Codul penal din 1969.
Astfel, instanța a apreciat că natura faptelor săvârșite, dar și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal din 1969.
Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege, ci doar pe cel de a fi ales, având în vedere exigențele CEDO, reflectate în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în care Curtea a apreciat, păstrând linia stabilită prin decizia Sabou și Pîrcălab împotriva României, că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea deosebită a acesteia. Or, faptele care au făcut obiectul prezentei cauze nu au conotație electorală sau vreo gravitate specială, astfel că instanța apreciază că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată și a executării pedepsei accesorii, pe durata aceluiași termen de încercare.
Instanța a luat act că persoanele vătămate B.C. și A.B. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
În baza disp. art. 272 alin.1 Cod de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru va fi plătit către Baroul Galați din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în temeiul art. 274 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, instanța a dispus obligarea inculpatului X.Y., la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat pentru faza de urmărire penală.
Calea de atac
Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați a formulat cale de atac, dar instanța de control judiciar a considerat că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, motiv pentru care a respins apelul, ca fiind nefondat.
Problema de drept
Instanța a făcut aplicarea legii penale mai favorabile, stabilind că în cazul concursului de infracțiunii și a modalității de executare, legea penală veche este mai favorabilă inculpatului.
