Stare de fapt conform probelor administrate, individualizare judiciara, recidiva
| Comentarii |
|
Judecătoria INEU Sentinţă penală nr. 15 din data de 16.02.2014
SENTINȚA PENALĂ NR. 15/2015
Ședința publică din data de 16 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: …
Grefier: …
Ministerul Public este reprezentat de procuror … din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu.
Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul E.S.T., trimis în judecată în stare de deținere, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 273 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 28.01.2015, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, a stabilit termen pentru pronunțare pentru data 12.02.2015 și a amânat pronunțarea pentru data 16.02.2015, având nevoie de timp pentru a delibera.
I N S T A N Ț A,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu la data de 19.08.2014, în dosarul nr. 960/P/2013, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de deținere a inculpatului E.S.T., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 273 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal.
S-a reținut în esență prin actul de sesizare a instanței că, în seara zilei de 18.12.2012, în jurul orelor 18.30, în timp ce se aflau la un bar din cartierul de rromi al orașului Ineu, inculpatul E.S.T. și S.A. s-au hotărât să sustragă un acumulator auto de pe o mașină și să îl vândă martorului G.S.I. care avea nevoie de el. Discuția dintre cei doi a fost auzită de către N.R.S. care a fost de acord să îi ajute în activitatea infracțională, respectiv să îi transporte cu mașina sa. În baza înțelegerii, cei trei au plecat în oraș cu autoturismul condus de către N.R.S.. Când au ajuns pe strada Decebal, la intersecția cu str. Avram Iancu, inculpatul E.S.T. și S.A. au coborât pentru a sustrage acumulatorul auto de pe autoutilitara tip vidanjeră parcată în lateralul imobilului cu nr. 10. Cu ajutorul unui obiect metalic cei doi au forțat cutia și au sustras cei doi acumulatori. În momentul în care inculpatul E.S.T. și S.A. au transportat și pus cei doi acumulatori în portbagajul autoturismului condus de către învinuitul N.R.S., aceștia au fost văzuți de către martorul P.R., soția părții vătămate, care venea acasă. Aceasta a anunțat evenimentul la apelul unic de urgență "112";, iar lucrătorii de poliție i-au identificat la scurt timp pe cei trei în momentul în care se pregăteau să plece de la locuința martorului G.S.I. căruia i-au vândut acumulatorii. Lucrătorii de poliție au ridicat acumulatorii de la martorul G.S.I. și i-au restituit părții vătămate.
Fapta descrisă mai sus a făcut obiectul cercetărilor în dosarul penal 1014/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu, pentru care inculpatul și S.A. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, iar N.R.S. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.
Cu ocazia audierii în acest dosar, în faza de urmărire penală, inculpatul E.S. a declarat următoarele: "În seara zilei de 18 12 2012 mă aflam la un bar de pe strada Pescarilor împreună cu S.A.. Tot la bar m-am întâlnit cu N.R.S.. În timp ce stăteam la o masă N.R.S. m-a auzit vorbind că vreau să-i fac rost lui G.S.I. de un acumulator auto și acesta mi-a spus că mă ajută, mă duce cu mașina în oraș, dar el nu stă cu mine în momentul furtului, ci va veni să ia acumulatorul după ce-l voi lua de pe o mașină"; (fila 14-16).
Tot cu ocazia audierii în dosarul penal 1014/P/2012, numitul S.A. a declarat următoarele: "În seara zilei de 18 12 2012 mă aflam la un bar de pe strada Pescarilor împreună cu E.S.T. și N.R.S.. În timp ce ne aflam la masă, E.S.T. ne-a spus că vrea să fure un acumulator auto și ne-a chemat să mergem cu el. Am fost de acord, am urcat în mașina lui N. și am plecat pe strada Avram Iancu unde era parcată o autoutilitară"; (filele 17-18).
N.R.S. cu ocazia audierii în calitate de învinuit în dosarul penal mai sus amintit și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală a recunoscut și regretat fapta comisă (filele 19-22).
Fiind trimiși în judecată pentru fapta săvârșită, inculpatul E.S.T. și S.A. au recunoscut fapta în fața instanței de judecată, cerând ca judecata să se facă după procedura prevăzută de art 320 indice 1 din vechiul cod de procedură penală. Numitul N.R.S. nu a mai recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, respectiv complicitate la furt calificat.
Prin sentința penală nr. 61 din 11 iunie 2013, pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. 1152/246/2013 ( filele 23-30), inculpatul E.S.T. și S.A. au fost condamnați la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, primul cu executare în regim de detenție, iar celălalt cu suspendare condiționată, și s-a disjuns cauza cu privire la N.R.S., stabilindu-se un alt termen de judecată. Această sentință penală a rămas definitivă prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Timișoara prin decizia penală nr. 983/R din 14 august 2013 (filele nr. 31-33).
Cauza disjunsă privind pe N.R.S. a fost înregistrată la Judecătoria Ineu cu numărul 1826/246/2014.
În această cauză disjunsă, în ședința publică din 08 10 2013 a fost audiat în calitate de martor, inculpatul E.S.T. care a declarat în fața instanței de judecată că nu i-a spus numitului N.R.S. că acumulatorii pe care îi va transporta cu mașina sunt furați, sau urmează să fie furați și astfel, acesta nu știa acest lucru (fila 46).
Prin sentința penală nr. 112 din 22 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul 1862/246/2013 (filele nr 35-37), N.R.S. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, iar în baza art. 83 din vechiul cod penal s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată acestuia prin altă sentință penală și s-a dispus ca N.R.S. să execute în total pedeapsa de 4 ani închisoare în regim de detenție, rămasă definitivă prin respingerea recursului prin decizia penală nr. 133/R din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Timișoara (filele 38-41).
Din cele expuse mai sus, rezultă că inculpatul E.S.T., cu ocazia audierii în calitate de martor în dosarul 1862/246/2013 al Judecătoriei Ineu, a dat declarații necorespunzătoare adevărului, arătând în mod mincinos că nu i-a spus numitului N.R.S. că acumulatorii pe care urmează să îi transporte cu mașina sa vor fi furați, deși în realitate chiar el personal, în prezența numitului S.A., i-a comunicat lui N.R. că urmează să sustragă acumulatorii iar el să îi transporte cu mașina.
Atât inculpatul cât și S.A. au declarat în fază de urmărire penală că N.R.S. știa de faptul că acumulatorii urmează să fie sustrași, întrucât ei i-au spus acestuia din urmă acest fapt.
Și din declarația martorului P.R. rezultă că N.R.S. știa că acumulatorii sunt sustrași de către E. și S., întrucât în momentul sustragerii, autoturismul condus de către N.R. se afla parcat pe stradă și ea a avut senzația că autorii au urmărit deplasarea ei și a soțului acesteia de la locuința de pe strada Decebal și că a văzut momentul în care cei doi au sustras acumulatorii și i-au pus în mașina care îi aștepta, dar i-a fost frică să intervină, însă a observat direcția în care a plecat autoturismul (fila 45).
Astfel, din probele administrate în cauză, rezultă cu certitudine, dincolo de orice dubiu, că inculpatul E.S.T. a dat declarații mincinoase cu ocazia audierii în calitate de martor în dosarul 1862/246/2013 al Judecătoriei Ineu, declarații prin care a urmărit absolvirea de răspundere a numitului N.R.S. pentru fapta săvârșită.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Ineu, la data de 25.08.2014, sub nr. 1921/246/2014.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu nr. 108 din data de 08.10.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:
În fapt, inculpatul E.S.T., în data de 8.10.2013, fiind audiat în calitate de martor în dosarul penal nr.1826/246/2014 al Judecătoriei Ineu a făcut afirmații neadevărate susținând că numitul N.R.S. nu știa că acumulatorii pe care îi va transporta cu mașina sunt furați.
Situația de fapt mai sus-prezentată rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarația dată de inculpat în calitate de martor în dosarul 1862/246/2013 (fila 46), declarația martorului P.R. ( fila 45), sentința penală nr.1862/246/2013 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr.1862/246/2013, definitivă prin respingerea ca nefondat a recursului conform deciziei penale nr.133/R/30.01.2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara (filele 35-41), declarația inculpatului (fila 51) din dosarul de urmărire penală, coroborate cu probele administrate în cursul judecății, declarația inculpatului (filele 38-40), declarația martorului P.R. (fila 48).
În cu privire la declarația martorului N.R.S. (filele 66-67), propus de inculpat (fila 42 verso), instanța constată că în considerentele sentinței penale nr.1862/246/2013 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr.1862/246/2013, care fac parte din puterea de lucru judecat în măsura în care explică și interpretează dispozitivul s-a reținut că "inculpații E.S. și S.A. s-au hotărât să sustragă un acumulator auto de pe o mașină și să-l vândă martorului G.S.I. care avea nevoie de el. Discuția dintre cei doi a fost auzită de către inculpatul N.R.S. care a fost de acord să îi ajute în activitatea infracțională, respectiv să îi transporte cu mașina sa";. În consecință, declarația dată de inculpatul E.S.T., în calitate de martor în respectiva cauză a fost considerată nesinceră de către instanță. Cu toate acestea fapta martorului constituie infracțiune, întrucât a făcut afirmații neadevărate cu privire la împrejurări esențiale despre care a fost întrebat de către instanță, neavând relevanță faptul că declarația sa nu a influențat soluția pronunțată.
Totodată, nu se poate reține faptul că dacă martorul ar fi spus adevărul s-ar fi putut incrimina, cât timp sentința penală nr.61/11.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr.1152/246/2013 prin care a fost condamnat inculpatul E.S.T. cu aplic. art.3201 Cod proc.pen. privind procedura în cazul recunoașterii vinovăției, era definitivă prin respingerea ca nefondat a recursului conform deciziei penale nr.938/R/14.08.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, anterior depunerii mărturiei.
În drept, fapta inculpatului E.S.T., care în data de 8.10.2013, fiind audiat în calitate de martor în dosarul penal nr.1826/246/2014 al Judecătoriei Ineu a făcut afirmații neadevărate susținând că numitul N.R.S. nu știa că acumulatorii pe care îi va transporta cu mașina sunt furați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prev și ped. art.260 alin.1 Cod penal din 1969 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a și b Cod penal din 1969, art.5 Cod penal.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii constă în acțiunea inculpatului de a face afirmații neadevărate în legătură cu fapte și împrejurări esențiale cu privire la care a fost întrebat în cauza penală.
Urmarea imediată a infracțiunii constă în starea de pericol pentru înfăptuirea actului de justiție, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 19 alin. (1), pct.1 lit. a) C. pen., întrucât au prevăzut rezultatul faptei, au urmărit și au acceptat posibilitatea producerii lui.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, instanța are în vedere gradul de pericol social al faptei concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, circumstanțele concrete ale faptei și împrejurările în care aceasta s-a produs, astfel cum rezultă din materialul probator analizat, aspecte de natură a genera aplicarea unei pedepse cu închisoarea al cărei cuantum va fi orientat spre minimul special prevăzut de lege, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de la unu la 5 ani închisoare.
Având în vedere că sentința penală nr.61/11.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr.1152/246/2013, era definitivă prin respingerea ca nefondat a recursului conform deciziei penale nr.938/R/14.08.2013, instanța constată că fapta care formează obiectul prezentei cauze a fost săvârșită la data 8.10.2013, în stare de recidivă postcondamnatorie în raport cu condamnarea menționată și în stare de recidivă post executorie în raport cu celelalte condamnări din fișa de cazier judiciar (filele 47-48).
Conform adresei emisă de Penitenciarul Timișoara în data de 14.01.2015, inculpatul a început executarea pedepsei de 2 ani închisoare la care a fost condamnat în dosarul nr.1152/246/2013 la data de 22.08.2013 și expiră la data 21.08.2015, iar până la data de 14.01.2015 a executat un număr de 511 zile (fila 61, în cursul judecății).
Instanța, având în vedere prevederile art. 5 alin.1 din Noul Cod penal, reține că, în concret legea penală mai favorabilă este legea penală veche sub aspectul tratamentului sancționator în cazul recidivei.
Pentru toate aceste considerente, constatând că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, în baza art.386 alin.1 Cod proc.pen., cu aplicarea art. 5 Cod penal, va schimba încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.273 alin.1 cu aplic. art.41 alin.1 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.260 alin.1 Cod penal din 1969 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a și b Cod penal din 1969.
În baza art.260 alin.1 Cod penal din 1969 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a și b Cod penal din 1969, art.5 Cod penal, va condamna pe inculpatul E.S.T. …, recidivist, fără loc de muncă, …, la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
În baza art.39 alin.2 Cod pen. raportat la art.34 alin.1 lit.b Cod penal va contopi pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre de 1 (unu) an închisoare cu restul rămas neexecutat la data comiterii infracțiunii ce formează obiectul prezentei cauze (8.10.2013) de 683 zile, din pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr.61/11.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr.1152/246/2013 definitivă prin respingerea recursului prin decizia penală nr.938/R/14.08.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa ce mai grea de 683 (șasesute optzeci și trei) zile închisoare.
Se va deduce din pedeapsa de 683 (șasesute optzeci și trei) zile închisoare stabilită prin prezenta ceea ce inculpatul a executat de la data comiterii infracțiunii ce formează obiectul prezentei cauze (8.10.2013) până la data pronunțării prezentei sentințe, urmând ca inculpatul să execute în final 186 (unasută optzeci și șase) zile de închisoare, până la data de 21.08.2015.
În baza art.71 Cod penal va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
Se va anula mandatul de executare anterior nr.94/16.08.2013 și va dispune emiterea unui nou mandat.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 500 lei.
În baza art.272 Cod proc.pen., suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avocat B.C. cu delegație nr.363/29.08.2014 (fila 12), se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.386 alin.1 Cod proc.pen., cu aplicarea art. 5 Cod penal, schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.273 alin.1 cu aplic. art.41 alin.1 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.260 alin.1 Cod penal din 1969 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a și b Cod penal din 1969.
În baza art.260 alin.1 Cod penal din 1969 cu aplic. art.37 alin.1 lit.a și b Cod penal din 1969, art.5 Cod penal, condamnă pe inculpatul E.S.T. …, recidivist, fără loc de muncă, …, la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
În baza art.39 alin.2 Cod pen. raportat la art.34 alin.1 lit.b Cod penal contopește pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre de 1 (unu) an închisoare cu restul rămas neexecutat la data comiterii infracțiunii ce formează obiectul prezentei cauze (8.10.2013) de 683 zile, din pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr.61/11.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr.1152/246/2013 definitivă prin respingerea recursului prin decizia penală nr.938/R/14.08.2013 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa ce mai grea de 683 (șasesute optzeci și trei) zile închisoare.
Deduce din pedeapsa de 683 (șasesute optzeci și trei) zile închisoare stabilită prin prezenta ceea ce inculpatul a executat de la data comiterii infracțiunii ce formează obiectul prezentei cauze (8.10.2013) până la data pronunțării prezentei sentințe, urmând ca inculpatul să execute în final 186 (unasută optzeci și șase) zile de închisoare, până la data de 21.08.2015.
În baza art.71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
Anulează mandatul de executare anterior nr.94/16.08.2013 și dispune emiterea unui nou mandat.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 500 lei.
În baza art.272 Cod proc.pen., suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avocat B.C., se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 16.02.2015.
Președinte, Grefier
