Tentativă la infracţiunea de omor Lovire Intenţie de a ucide

C.S.J., secţia penală, nr. 366 din 07.03.1991

Lovirea părţii vătămate cu cuţitul în zona stingă a toracelui, cauzându-i-se o leziune penetrantă care a atins plămânul constituie tentativă la infracţiunea de omor, fiind nerelevantă împrejurarea că aceasta nu a pus în primejdie viaţa victimei, iar durata îngrijirilor medicale a fost relativ redusă, de 15 zile.
Tribunalul Judeţean Argeş, prin sentinţa penală nr. 21 din 31 iulie 1990, a condamnat pe inculpatul S.J. pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prevăzută în art. 180 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor prevăzută în art. 20 raportat la art. 174 din acelaşi cod.
Instanţa a reţinut că, în cadrul unui conflict, inculpatul a lovit partea vătămată D.V. cu un cuţit în piept. Aceasta a fost internată la spital cu diagnosticul plagă penetrantă toracică interscapulară humerală stângă, intervenindu-se chirurgical.
Certificatul medico-legal eliberat de laboratorul de medicină legală a concluzionat că leziunile au necesitat 30 de zile îngrijiri medicale şi au pus în primejdie viaţa părţii vătămate.
Instanţa a solicitat avizul comisiei de avizare şi control de pe lingă Institutul de Medicină Legală „Prof. dr. Mina Minovici Bucureşti”, care a apreciat că, pentru leziunile suferite de partea vătămată, timpul de îngrijiri medicale necesar în vederea vindecării a fost de 14-15 zile şi că, prin caracterul lor, leziunile nu au pus în primejdie viaţa acesteia.
În raport cu aceste din urmă aprecieri, instanţa a conchis că fapta săvârşită de inculpat constituie infracţiunea de lovire prevăzută în art. 180 alin. (2) C. pen. şi a schimbat încadrarea juridică în această infracţiune.
Recursul declarat de procuror este întemeiat.
Situaţia de fapt a fost corect reţinută de prima instanţă, în esenţă aceasta rezumându-se, aşa cum s-a arătat, la conflictul dintre inculpat şi victimă, în cadrul căruia inculpatul a aplicat acesteia o lovitură cu cuţitul în zona toracică stângă.
Pentru a schimba încadrarea juridică din tentativă la infracţiunea de omor în aceea de lovire, instanţa s-a întemeiat pe concluziile comisiei de avizare şi control care a apreciat că leziunile suferite de victimă necesită 14-15 zile îngrijiri medicale şi, prin caracterul lor, nu au pus în primejdie viaţa acesteia, fără a ţine seama de celelalte împrejurări semnificative ale cauzei.
Este de observat că, relevante pentru caracterizarea juridică a unei fapte ca tentativă de omor sau ca vătămare corporală sunt împrejurările în care aceasta a fost comisă, natura obiectului vulnerant cu care a fost lovită victima, intensitatea loviturii, regiunea corpului în care a fost aplicată şi consecinţele cauzate. Durata îngrijirilor medicale sau împrejurarea că, prin caracterul lor, leziunile au pus sau nu în primejdie viaţa victimei, sunt mai puţin semnificative.
Aplicând o puternică lovitură într-o regiune vitală a corpului, cu un cuţit, care a cauzat leziuni grave, şi anume plagă penetrantă toracică stângă cu emfizem subcutanat şi hemopnemnotorax, inculpatul nu a urmărit numai vătămarea corporală a victimei, ci uciderea ei.
În situaţia dată, împrejurarea că certificatul medico-legal a apreciat că leziunea a pus în primejdie viaţa victimei, în timp ce comisia de avizare şi control a ajuns la concluzii contrare, nu este relevantă pentru încadrarea juridică a faptei, care constituie tentativă la infracţiunea de omor. 

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Tentativă la infracţiunea de omor Lovire Intenţie de a ucide