Tentativă la omor. stare de provocare. condiții pentru reținerea circumstanței atenuante
| Comentarii |
|
Tribunalul GALAŢI Sentinţă penală nr. 216 din data de 25.04.2018
Prin rechizitoriul nr Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului F.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- tentativă la infracțiunea de omor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 32 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 188 alin. (1) Cod penal (persoană vătămată C.C.C),
- lovire sau alte violențe, faptă prevăzută și pedepsită de art. 193 alin. (2) Cod penal (persoană vătămată P.M.C.),
ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal și art. 75 alin. (1) lit. a) Cod penal.
S-a reținut în sarcina inculpatului că, la data de 08.07.2017, în jurul orei 2200, în timp ce se afla pe balta "Mălina"; de pe raza localității Movileni, comuna Șendreni, județul Galați, fiind sub stăpânirea unei puternice tulburări, determinate de o provocare din partea persoanelor vătămate, produsă prin violență verbală și fizică, asupra martorului M.C.D., inculpatul F.M. a lovit cu un târpan persoana vătămată P.M.C. în zona coapsei drepte, producându-i o plagă înjunghiată coapsă dreapta, leziune care a necesitat 12-13 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii, dacă nu survin complicații, după care a lovit persoana vătămată C.C.C. în zona abdomenului, producându-i o plagă înțepat-tăiată penetrantă abdominal cu eviscerare de intestin subțire și mare epiplon, plagă jejunală, plagă colon sigmoid și hemoperitoneu, leziunile punându-i în primejdie viața și necesită 30-35 zile îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.
Pentru a se reține săvârșirea infracțiunii în stare de provocare, se impune, potrivit art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
infracțiunea să fi fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, adică într-o stare de surescitare sau încordare nervoasă, de mânie sau indignare, ori de emoție puternică;
starea de puternică tulburare sau emoție să fi avut drept cauză o provocare din partea persoanei vătămate prin infracțiune, adică actul de provocare să constituie cauza infracțiunii săvârșite de cel provocat;
provocarea să fi fost săvârșită de victima infracțiunii printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă;
riposta infractorului la acțiunea de provocare trebuie îndreptată împotriva autorului actului provocator, iar nu împotriva altei persoane.
Astfel, pentru reținerea circumstanței atenuante a provocării este necesar ca actul provocator să fie de o anumită gravitate, adică să fie susceptibil să provoace o puternică tulburare sau emoție în psihicul infractorului, încât acesta să nu fie în stare să se abțină de la o ripostă, săvârșind astfel infracțiunea. În acest sens, chiar dacă legea nu cere ca actul pretins provocator să fie la fel de grav ca și riposta celui provocat, ea obligă implicit la verificarea existenței unei proporționalități între intensitatea actului provocator și a tulburării produse de acesta, atât cu referire la subiectivitatea părților aflate în conflict, respectiv modul în care inculpatul a recepționat actul victimei în forul său inferior, dar și obiectiv, respectiv aptitudinea actului provocator de a provoca în mod normal o ripostă.
Or, în speța de față, inculpatul F.M. s-a simțit amenințat de prezența celor două persoane vătămate care, imediat ce au revenit în zona bălții Mălina, au început să amenințe și să lovească martorii M.C.D. și F.G. Când conflictul verbal a degenerat într-unul fizic și văzând că persoanele vătămate au o constituție fizică mult mai robustă, inculpatul s-a simțit în pericol întrucât, la rândul său, a fost agresat. Acesta a lovit cu târpanul pe care îl avea asupra sa în direcția persoanelor vătămate, producându-le leziunile arătate mai sus.
Prin urmare, agresivitatea cu care au acționat persoanele vătămate i-a provocat inculpatului o stare de puternică tulburare și surescitare nervoasă și, simțind un pericol pentru viața lui, a simțit nevoia să riposteze folosind târpanul pe care îl avea la îndemână. Prin urmare, este justificată în opinia instanței reținerea circumstanței atenuante legale a provocării prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal
