Termenul pentru declararea căilor de atac în materia măsurilor preventive
| Comentarii |
|
Potrivit art. 141 C. proc. pen., încheierea dată în primă instanţă şi în apel prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive, precum şi împotriva încheierii prin care s-a dispus menţinerea arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat, în termen de 24 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.
în consecinţă, termenul de recurs este de 24 de ore şi curge de la pronunţare pentru procuror, care a fost prezent în cursul procedurilor punând concluzii în cauză. Nicio dispoziţie procedurală nu impune comunicarea soluţiei către procuror, singura excepţie prevăzută de lege fiind înscrisă în art. 363 alin. (2) teza a N-a C. proc. pen. în cazurile în care procurorul nu a participat la dezbateri, când termenul curge de la înregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului.
în toate celelalte cazuri, termenul de recurs curge pentru procuror de la pronunţarea hotărârii atacate.
Decizia penală nr. 378 din 11 iunie 2009
Prin încheierea de şedinţă din 4 iunie 2009 a Tribunalului laşi, în baza art. 139 C. proc. pen., s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului Z.L.N. cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prevăzută de dispoziţiile art. 1451 C. proc. pen., cu excepţia situaţiilor când este chemat de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată.
Pentru a pronunţa încheierea, tribunalul a reţinut că, deşi legală la momentul luării, măsura arestării preventive constituie totuşi o excepţie; aceasta trebuie să fie absolut necesară în cadrul procesului penal pentru buna sa desfăşurare.
Potrivit art. 136 alin. (1) C. proc. pen., această măsură preventivă poate fi luată pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal sau pentru a
împiedica sustragerea inculpatului de la urmărirea penală, judecată ori de la executarea pedepsei.
în cauza de faţă, instanţa a apreciat că nu există date din care să rezulte presupunerea că lăsarea în libertate a inculpatului ar împiedica buna desfăşurare a procesului penal, finalizat în parte cu privire la prima sa etapă procesuală, respectiv cea a urmăririi penale sau că acesta ar încerca să se sustragă de la judecată.
împotriva încheierii a declarat recurs Ministerul Public, DIICOT -Serviciul Teritorial Iaşi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia penală nr. 378 din 11.06.2009, Curtea de Apel Iaşi a respins recursul ca fiind tardiv.
încheierea penală atacată a fost pronunţată de Tribunalul Iaşi la data de 4 iunie 2009, ora 14,00. Parchetul a declarat recurs la data de 5 iunie 2009 înregistrat la Tribunalul Iaşi la ora 14,40.
Potrivit art. 141 C. proc. pen., încheierea dată în primă instanţă şi în apel prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive, precum şi împotriva încheierii prin care s-a dispus menţinerea arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat, în termen de 24 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.
în consecinţă, termenul de recurs este de 24 de ore şi curge de la pronunţare pentru procuror, care a fost prezent în cursul procedurilor punând concluzii în cauză. Nicio dispoziţie procedurală nu impune comunicarea soluţiei către procuror, singura excepţie prevăzută de lege fiind înscrisă în art. 363 alin. (2) teza a Il-a C. proc. pen. în cazurile în care procurorul nu a participat la dezbateri, când termenul curge de la înregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului.
în toate celelalte cazuri, termenul de recurs curge pentru procuror de la pronunţarea hotărârii atacate.
<Vezi şi alte speţe de drept penal:
