C.S.J., secţia penală, nr. 765 din 26.06.1990
Împrejurarea că victima unui accident mortal de circulaţie a condus bicicleta fără ca aceasta să fi fost echipată cu frână de mână, far în faţă şi lumină roşie în spate, fiind şi sub influenţa băuturilor alcoolice consumate, nu are semnificaţia unei culpe în raport cu producerea accidentului, de vreme ce pe partea din spate a bicicletei era montat un dispozitiv reflectorizant, iar premergător accidentului nu a efectuat manevre greşite sau alte încălcări ale regulilor de circulaţie.
În atare situaţie, neexistând o legătură cauzală între împrejurările menţionate şi lovirea din spate a bicicletei de către autovehiculul condus de inculpat, cu consecinţa morţii victimei, urmează a se reţine culpa exclusivă a celui dintâi, iar nu culpa comună a inculpatului şi victimei.
Judecătoria Piteşti, prin sentinţa penală nr. 636 din 25 mai 1989, a condamnat pe inculpatul R.D., între alte fapte, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută în art. 178 alin. (3) C. pen. şi l-a obligat la plata despăgubirilor, ţinând seama şi de culpa victimei.
Instanţa a reţinut că, în dimineaţa de 4 martie 1989, pe când era încă întuneric, inculpatul a circulat cu autoturismul având în sânge o îmbibaţie alcoolică de 2‰ şi a lovit pe S.T., care se deplasa cu bicicleta în aceeaşi direcţie de mers. Ca urmare a leziunilor suferite, victima a decedat.
S-a mai reţinut că la producerea accidentului a contribuit, în egală măsură, şi victima, care avea în sânge o îmbibaţie alcoolică de 1,20‰ şi a circulat cu bicicleta neechipată cu frână, far şi lumină roşie în spate.
Tribunalul Judeţean Argeş, prin decizia penală nr. 422 din 20 iulie 1989, a respins recursurile inculpatului şi părţii civile.
Recursul extraordinar declarat în cauză este întemeiat, prima instanţă reţinând fără temei că producerea accidentului de circulaţie s-a datorat şi culpei victimei.
În acest sens, din probele administrate rezultă că victima a fost lovită din spate de autoturismul condus de inculpat, în timp ce circula regulamentar pe partea dreaptă a drumului.
Totodată, mai rezultă că bicicleta victimei era echipată cu un catadioptru îndreptat înspre înapoi, neavând far şi frână de mână.
Or, de vreme ce bicicleta condusă de victimă a fost lovită din spate şi era echipată cu un dispozitiv reflectorizant îndreptat spre direcţia din care circula inculpatul, aşa cum se prevede în art. 62 lit. a) din Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966, împrejurarea că bicicleta nu avea frână de mână, lumină albă îndreptată spre înainte şi lumină roşie îndreptată înspre înapoi nu se află în legătură de cauzalitate cu producerea accidentului.
De asemenea, nu există raport de cauzalitate între faptul că victima circula având în sânge o îmbibaţie alcoolică de 1,20‰ şi accidentarea ei de către inculpat, din probele administrate nerezultând că lovirea victimei a fost determinată, cel puţin în parte, de efectuarea unei manevre greşite, ori de încălcarea altor reguli de circulaţie de către aceasta, în momentele premergătoare coliziunii.
În consecinţă, prima instanţă trebuia să reţină culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului, cu consecinţele decurgând din aceasta şi cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei.
Vezi şi alte speţe de drept penal:
Comentarii despre Ucidere din culpă. Culpă exclusivă a făptuitorului. Culpă comună. Raport de cauzalitate
